137 matches
-
observă foarte clar cum zeița DEI din limba țiganească , adica mama,se transformă în nume de zei la indo-europeni, adica la greci, romani, iranieni. Conceptul religios DEI, care reprezintă ZEIȚA-MAMĂ,este întruchiparea în cuvânt a NATURII PURE SPIRITUALE exprimând forma sacralizată a NATURII DIVINE. În raport antagonic și dualist cu forma sacralizată a cuvântului DEI, se folosește ca formă profană cuvântul DEI, care desemnează pe mama umană din limba comună indo-europeană." Fragment din Creația în viziunea limbii și judecății de pace
IN MEMORIAM NICOLAE BOBU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380378_a_381707]
-
se transformă în nume de zei la indo-europeni, adica la greci, romani, iranieni. Conceptul religios DEI, care reprezintă ZEIȚA-MAMĂ,este întruchiparea în cuvânt a NATURII PURE SPIRITUALE exprimând forma sacralizată a NATURII DIVINE. În raport antagonic și dualist cu forma sacralizată a cuvântului DEI, se folosește ca formă profană cuvântul DEI, care desemnează pe mama umană din limba comună indo-europeană." Fragment din Creația în viziunea limbii și judecății de pace a rromilor. TOATE DREPTURILE REZERVATE AUTORULUI, EDITURA GORJEANUL-ANUL 2000. AUTOR NICOLAE
IN MEMORIAM NICOLAE BOBU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380378_a_381707]
-
și esențializare, împlinind parcă un triptic sacru al cuvântului scris. Sunt prezentate, în aceste pagini ale actualului volum, cinci episoade definitorii pentru exemplificarea Cuvântului, prin trăirea Logosului. Această alegere nu presupune o limitare, ci o conturare mai accentuată a spațiului sacralizat și sacralizant, de împlinire prin Logos a cuvântului definitoriu pentru persoana umană. În acest volum de eseuri-predici, perspectiva este una a amplificării metodei de cercetare, de investigație culturală, teologică și științifică, pentru o bună dezvoltare a unui limbaj, care să
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
ei teandrică, divino-umană, Biserica lui Hristos trăiește existența și misiunea ei în bipolaritatea dimensiunii: cea revelată, dumnezeiescă, circumscrisă Sfintei Treimi, Cerului, dar și cea umană, centrată pe spiritul Culturii, ca expresie naturală, harismatică a Omului inspirat, a Neamului, a pământului sacralizat. Așadar, Omul ales, religios este o dimensiune preponderent-culturală, iar prin conlucrare cu harul divin tinde spre desăvârșire, spre geniu, spre cealaltă dimensiune dumnezeiască. Omul ales, slujitorul, profetul hărăzit de Dumnezeu își așează temelia existențială pe Adevărul revelat de Duhul Sfânt
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
Poemele sunt un amestec original de teme creștine cu arhetipuri naționale, așezate într-o geografie interioară populată cu imagini de suflet. Versurile surprind mai ales prin ritmul și măsura lor, elemente orchestrate, în cel mai fin acord, cu o lume sacralizată. Mărturisesc însă că îți trebuie o anumită disponibilitate sufletească să citești versurile lui Vasile BURLUI. La fel ca pentru o cuminecătură. Nu vreau să fiu un interpret burluiggerean recurent, ci doar un analist dublat de un degustător de poezie bună
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
într-o sinteză de autohtonitate și continuitate creștină. O lume de duminică cu oameni de duminică în aceste construcții sacre în care hieratismul de frescă bizantină străbate cu privirea filtrată prin suflet. Nu este de mirare că în acest spațiu sacralizat totul se înscrie afectiv și activ în ethnos. Circulă un fluid spiritual ce leagă nemarginile prin prezența icoanei Sfintei Fecioare, Portărița, ocrotitoare a Rădășenilor, precum și prin epitaful pictat de Irineu Protcenco. Să mai vorbim de legendele hagiografice și apocrife că
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
vârful muntelui) și veșnicia „Cel făr’de-nceput” (O, ce veste minunată), „Domn a fost și va fi iar pân’ acu și în veci iar” (S-a născut Domnul). Legătura lui Iisus cu lumea muritorilor se face în spații terestre, sacralizate, înalte, un fel de axis mundi, dealul și muntele, de unde legătura cu transcendentul este mai ușor de realizat: „Acolo sus pe-un deal frumos / Unde-i cerul luminos / Raza blând-a soarelui / Scaldă fața Domnului” (Leagănul lui Isus), „Sus în
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
restricționat, În cîțiva ani a ap...rut o documentație considerabil... asupra regimurilor comuniste. Pe moment s-a crezut c... din aceast... mas... documentar... deseori inedit... ar reieși neap...raț Adev...rul. Mai mult ca niciodat..., arhivele au fost atunci personificate, sacralizate: „arhivele nu mint”, arhivele demonstreaz...”, „arhivele m...rturisesc” s-a putut cîți sau auzi În primii ani postcomuniști. Deschiderea arhivelor a fost anunțat... teatral, ca și cum era vorba de un act politic fundamental. Între fostele ț...ri comuniste a ap...rut
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
comunitate); e) negative sau pozitive: după relația cu sacrul (unele rituri, precum blestemul sau excomunicarea, conduc la ruperea de sacru a obiectului acelui act ceremonial, iar altele, precum sacrificiul sau riturile de consacrare, au ca scop integrarea Într-un univers sacralizat); f) de conversiune sau inversiune: după relația cu ordinea (paradele și riturile de instituire confirmă ordinea, riturile de tip carnavalesc provoacă și consacră dezordinea); P. Smith (1979, p. 145) afirmă că riturile pot fi periodice sau ocazionale (după o axă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a regelui, celei a ordinii politice care domină edificiul relațiilor sociale. El justifică privilegiile legate de pozițiile sociale superioare: dreptul de a revendica bogății, servicii, femei, simboluri ale prestigiului. ș...ț Sub forma lui cea mai desăvârșită și cea mai sacralizată, nam este garantul legitimității, deoarece atestă faptul că puterea primită provine de la strămoșii regali și că va funcționa spre binele poporului mossi. (G. Balandier, 1998, pp. 126-127) Cele două exemple dezvăluie capacitatea riturilor și protocoalelor politice de a fagocita alte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
formelor democrației; imposibilitatea de a vedea o schimbare a lumii românești printr-o evoluție normală, organică. Mai este, desigur, și natura specială a filosofului, starea lui de revoltă, inaderența la un ritm de existență, opoziția funciară față de ceea ce este acceptabil, sacralizat. Așa se explică iritarea lui față de aproape toate valorile românești. Dorul, de pildă, o valoare lirică fundamentală la Eminescu și definită filosofic la Blaga, îi pare lui C. o abandonare dezastruoasă a sufletului: „Dorul exprimă un raport negativ cu lumea
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
ar avansa cereri de tip „formal”, asemenea celor făcute de radicali. Respectul pentru om - pentru structura sa profundă, căreia simpla existență, fundamentală, de altfel, a sentimentului de libertate îi permite să se articuleze și să se exprime la un nivel „sacralizat” al rațiunii laice, chiar în raport cu cele mai degradate idei politice concrete - este pentru Pannella principiul primum al oricărei teorii și al oricărei practici politice. În aceasta constă, de altfel, și caracterul scandalos al ideilor sale. Un scandal neintegrabil, și aceasta
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
hieratic, neoromantic în fond, caracteristic lui Ștefan Aug. Doinaș sau vărului său Radu Stanca. Evocând Strada Dealului și Orăștia copilăriei, emblemă, de fapt, a provinciei patriarhale interbelice, poetul se apropie mai curând, prin prozaismul intenționat, de Ioanichie Olteanu. Acest spațiu sacralizat al amintirii este populat de o galerie de figuri burlești, portretizate prin îngroșarea trăsăturilor distinctive, prin bizareria lor comportamental-maniacală. În fond, e o tandră recuperare lirică a trecutului proiectat fabulos, la care concură deopotrivă umorul și fantezia, anecdoticul și ludicul
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
se insistă asupra acestui laitmotiv: imperiile pământești sunt sortite pieirii prin însăși natura lor, care închide în sine „germenii” perisabilității. Cele patru structuri politice pe care le‑a cunoscut istoria nu sunt decât încarnări imperfecte, caricaturi efemere ale unei realități sacralizate, aparținând unei ordini ontologice superioare. În același timp, aceste patru imperii configurează trama unei istorii înlăuntrul căreia s‑a petrecut evenimentul unic al Întrupării. Tocmai din acest motiv, Hipolit evită să proclame caracterul în întregime diabolic al instituțiilor umane, în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care au distrus parțial pictura), poate și a unor tratamente neadecvate, la care a fost supusă statueta de către descoperitor. Continuând prezentarea decorului piesei, precizăm faptul că, pe fața acesteia este redat naturalist triunghiul pubian, iar pe piept, între sâni (zona sacralizată a asigurării hranei după naștere), se pot imagina două romburi, unite nu numai în punctul de îmbinare, ci și printr-o linie mediană verticală, încadrată de câte alte două linii verticale, în interiorul fiecărui romb (V. Chirica, 2004 a, p. 117-123
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
mai bine evidențiați. Pe tot corpul se mai observă încă decorul din linii oblice paralele, tot șocolatii, care se continuă, parțial, în zona fesieră. La decorul pictat rombic se adaugă modelarea sânilor în sensul de a reda feminitatea și caracteristicile sacralizate ale divinității-mamă, chiar dacă aceștia sunt normali ca dimensiuni și nu exagerat modelați, ca în alte creații antropomorfe feminine, paleolitice și neo-eneolitice. Se pare că grupele de linii oblice paralele (câte patru) se unesc în față, la nivelul genunchilor, creând impresia
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
și altele, albe, dar foarte șterse, fac dovada că și această parte anatomică a vasului a fost pictată. Imediat sub gât, cel mai bine s-a păstrat conturul orantei (fig. 8/1a-b) : dintrun romb (care se știe că reprezintă imaginea sacralizată a acelei părți din corpul feminin, ce conține viața de dinainte de naștere, a fertilității) (V. Chirica, 2004 a, p. 113), pornesc trei elemente verticale. Cel din centru reprezintă continuarea laturilor superioare ale rombului, pe o înălțime de 2 cm și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
urcă până la nivelul unde brațele se despart de trunchi. Aceleași puncte, dispuse în unghi, dar în asociere cu linii verticale (în centru) sau oblice (pe partea stângă) par să indice zona genitală (vulva, redată prin incizia verticală, ce simbolizează spațiul sacralizat al sexualității) (V. Chirica, 2004 a, p. 113); picioarele sunt figurate prin trei linii incizate, două oblice, de la nivelul abdomenului în jos, și a treia, care delimitează conturul exterior al picioarelor. A doua piesă este reprezentată de o figurină sculptată
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
brațele ridicate (A. Moure Romanillo, 1995, p. 152, fig. 4/3). Nivelul de locuire în care a fost găsită, aparține unei etape dintre Magdalenianul inferior și cel recent, datată între 15.000 și 13.000 ani BP. Și aici, zona sacralizată genitală este sugerată de o linie verticală și mai multe linii oblice, dispuse în rețea (avers), pe revers fiind realizate numai 9 linii oblice. Practicile magico-religioase constituiau o componentă importantă a vieții acestor populații, reprezentând o realitate a vieții spirituale
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
unică în arta paleolitică (A. Leroi Gourhan, 1965, p. 289, fig. 500-502). O altă descoperire de caracter excepțional a fost făcută în grota Chauvet. Aici, cuplul femeie-bizon este redat pe un planșeu calcaros: femeia este reprezentată, pictat, numai prin partea sacralizată a abdomenului, a zonei genitale și a coapselor, dar ea se află sub protecția bizonului, reprezentat numai de capul său, cu coarne bine conturate (J. Clottes, 2005; V. Chirica, 2006 a, p. 185 191). În cadrul ceramicii cucuteniene, acest ansamblu este
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
posibilitatea de a spera și iubi, de a se dărui. Ethosul militant joacă rol de regulator intrași interpsihic, pentru că se canalizează după reguli, coduri și norme securizante. Identitatea militantă se distinge prin forța trăirilor, încrederea în corpusul de texte ideologizante sacralizate, apartenența la un grup, afirmarea dorinței de a-i convinge și pe alții, de a face prozeliți, dar mai ales prin afișarea publică zgomotoasă a noilor convingeri. Intrarea într-o identitate militantă semnifică dorința de reconversie, de renaștere, de schimbare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de cultură și de organizare socială, adică de Istorie. Și totuși, există între vânătorii nomazi și agricultorii sedentari o asemănare de comportament care ni se pare cu mult mai importantă decât deosebirile: și unii și alții trăiesc într-un Cosmos sacralizat, fac parte dintr-o sacralitate cosmică, manifestată atât în lumea animală, cât și în lumea vegetală. Ajunge să comparăm situațiile lor existențiale cu aceea a unui om al societăților moderne, care trăiește într-un Cosmos desacralizat, ca să ne dăm seama
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Cealaltă caracteristică, printre multe altele, a acestei "înfrățiri" este recunoașterea care se face prin schimbarea sângelui (adoptio in fratrem). Comuniune de suflet, în acest caz. Unde, grație simbolului, corpul în întregul lui, sensibilul este recunoscut. Care este, într-un fel, sacralizat. Sângele locaș al vieții este un mod de a celebra irepresibila vitalitate a lumii 93. Într-adevăr, există într-o astfel de homoso-cialitate fraternă ceva foarte natural, animal, și chiar păgân. O sensibilitate ecologică, care, asemenea unui fir roșu, străbate
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
competiție, doar că un grup de spectatori depinde de autoritatea unui lider, pe când la nivelul grupuri sportiv, autoritatea depinde de antrenor, de obicei un lider carismatic, ce stă sub semnul unei autorități rațional legale. Sportul reprezintă un ritual desacralizat ori sacralizat altfel, apartenența religioasă a jocurilor și competițiilor sportive se bazează pe un timp sacru (sărbători de primăvară și de toamnă, momente din viața umană, remediu după război, foamete, boală, secetă), timp devenit sacru prin ritualul repetitiv al competițiilor, la nivel
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]