460 matches
-
îl omagiem, cât mai ales pentru că, în timp ce printre d-voastră se află intelectuali elevați, profund cunoscători ai operei sadoveniene, eu sunt doar un anodin formator de cititori ai scrisului "Ceahlăului" literaturii române, acolo jos, la temelie, unde contactul cu slova sadoveniană începe cu "Părul din ograda bunicilor", ori cu "Dumbrava minunată". D-voastră sunteți copleșitor mai îndrituiți să vorbiți la această adunare omagială, dedicată "celui mai mare narator de întîmplări și istorii din literatura română", acestui scriitor "împurpurat de slavă", "domn
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
Ștefan cel Mare". E plină de semnificație și alegerea locației pentru sărbătoarea noastră omagială, dar și prezența aici, și astăzi, a românilor din dreapta și din stânga Prutului...Prutul-"separatistul", Prutul-unionistul>>. Suntem aici băștinași ai vechii Moldove, urmașii eroului epopeic al operii sadoveniene. Ce ar fi fost Ștefan cel Mare și Sfânt în percepția urmașilor urmașilor săi, a noastră adică, fără Sadoveanu? Doar un șir de date, un tabel cronologic văduvit de "expresia cea mai inaltă în verb și sentiment" . Și încă un
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
Mare și Sfânt în percepția urmașilor urmașilor săi, a noastră adică, fără Sadoveanu? Doar un șir de date, un tabel cronologic văduvit de "expresia cea mai inaltă în verb și sentiment" . Și încă un element semnificativ care încarcă de spirit sadovenian adunarea noastră: printre animatorii acestei frumoase zăbave la Fălticeni, se află și urmașii neamului Șoimăreștilor. Vasile Șoimaru, universitarul de la Chișinău, viță șoimăreană purtătoare de sevă, ni i-a revelat pe descendenții reali ai lui Tudor Șoimaru, eroul sadovenian, în cartea
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
de spirit sadovenian adunarea noastră: printre animatorii acestei frumoase zăbave la Fălticeni, se află și urmașii neamului Șoimăreștilor. Vasile Șoimaru, universitarul de la Chișinău, viță șoimăreană purtătoare de sevă, ni i-a revelat pe descendenții reali ai lui Tudor Șoimaru, eroul sadovenian, în cartea sa documentară Neamul Șoimăreștilor - 500 de ani de istorie și, prin prezența sa la Fălticeni azi, face și mai viu spiritul care tutelează acest loc consacrat în istoria literaturii române. Prezența noastră la Fălticeni, pentru a-l omagia
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
de către "cel mai de seamă poet descriptiv al literaturii noastre" și zugrăvite "magistral" de către acela considerat drept "unul dintre cei mai grandioși contemplatori ai frumuseților universului din literatura de pretutindeni și de oricînd". Eu vin de la Hanul Ancuței-"centrul operei sadoveniene, spațiul vieții intrat în amintire". Eu vin la Fălticeni cu inima plină, copleșită de privilegiul dăruit înaintașilor mei locali, precum un zapis de danie de la Ștefan-vodă, privilegiul de a fi trecuți în nemurire de către cel a cărui operă "aparține celor
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
răsărit", în conștiința scriitorului, speranța dezrobirii celor pe care-i iubea și "a căror soartă a deplîns-o neîncetat în opera sa". S-a amăgit în această privință; și, odată cu el, jumătate din omenirea planetei. Eu, cititorul de rând al scrisului sadovenian, simt în cărțile sale "vaierul durerii" din inima părintelui lor și vibrez la orice compasiune a scriitorului cu cei din care mă trag. Simt, de asemeni, că nu există zăbavă mai sănătoasă pentru sufletele noastre, hăituite de tăvălugul acestui început
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
inima părintelui lor și vibrez la orice compasiune a scriitorului cu cei din care mă trag. Simt, de asemeni, că nu există zăbavă mai sănătoasă pentru sufletele noastre, hăituite de tăvălugul acestui început de eră post-postmodernă, decăt refugiul în cartea sadoveniană, unde tot zbuciumul din afară se estompează în "cântecul harfei eoliene, a țițerei uriașe cu mii de strune, toate acordate cu grijă timp de jumătate de veac, pentru ca nici o surpriză cacofonică să nu fie cu putință". În cărțile lui, "toate
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
veridice, și toate acestea pentru salvarea propriului copil care avea o boală ce nu se putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania. Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont”, Ioana Heidel, (olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru... a-i toarce firul vieții”), caută cu aceeași dârzenie sănătatea copilul ei. „Dincolo de
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481782291.html [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
tribut trupului, cu cheltuială mare, n-o fac decât ...când n-am încotro. Și de fiecare dată când intru în încăperea aceea mare, primitoare, rânduită după obiceiurile arhaice, sunt mișcat lăuntric de ceva ce mi se trage precis de la slova sadoveniană. Și tulburarea asta nu-mi face rău, ci mă copleșește plăcut de un sentiment al trecutului, al istoriei. Bănuiesc că trăirea aceasta ar fi și mai accentuată dacă mesenii n-ar fi oamenii epocii noastre, ci acei ai vremurilor care
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
comemorativă dedicată Maestrului în Tabăra (de elevi) de la Muncelul de Sus. Poate că acea întâmplare de demult, trăită atât de intens, fără să găsesc totuși argumente pentru forța impactului asupra copilului inocent, m-a apropiat cu atâta sârg de cartea sadoveniană. Nu însă în măsura în care să depășesc condiția de cititor comun al operei celui care a scris „mai mult decât putem noi citi”, cu harul „celui mai mare istorisitor de întâmplări” și al celui mai mare contemplator și zugrav, prin Cuvânt, al
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
înseamnă „Mitrea Cocor”, pe lângă Restul operei sale? Sau, poate, aici, au ceva de spus noile mode estetice din literatura română, ai căror corifei, prin exegeții lor de castă, țin capul de afiș al noii noastre literaturi. Anonimul cititor al slovei sadoveniene, cel care îndrăznește acest modest demers, cu siguranță nu se poate consilia pe sine în asemenea dilemă, dar nici nu solicită expres vreo consiliere “autorizată”. Starea lui de spirit nu e peste măsură afectată de acest accident, câtă vreme orice
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
în grădina casei de la Iași, devenit astăzi monument al naturii și căruia începând cu anul 1991 I s-a dedicat o sărbătoare ce se desfășoară în fiecare an în prima sâmbătă a lunii mai și constă în colocvii pe teme sadoveniene, lansări de carte și momente artistice. În partea de sud-vest a țării și mai ales, în județul Mehedinți, au loc foarte multe sărbători ale liliacului din care cea mai cunoscută este cea din comuna Ponoarele unde există o rezervație de
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
Petru Comarnescu în “Revista Fundațiilor”, nr. 8, din 1945 (pag. 358), “are povestirea “Frații Jderi” numai pentru că epicul se îmbină aici cu liricul, dar mai ale pentru că totul este închegat pe un plan de măreție fantastică”. Caracteristică dominantă a operei sadoveniene de inspirație istorică, fiindcă acesta reînvie istoria într-o concepție originală, convingătoare prin amănunte și claritate provenită din “măreția fantastică”. Cercetând cronici și opere de erudiție autorul “Fraților Jderi” a recreat istoria, folosindu-se de legende și balade, după ce a
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
cetăților, a inscripțiilor, dar și de scrierile cronicarilor. De fapt, autorul reactualizează trecutul istoric al Moldovei folosindu-se de personaje autentice preluate din cronici și documentele vremii dar introducând în povestiri și romane nenumărate fi-guri create de fantezia sa. Istorice sadoveniene emană vibrații lirice, dar ne îndeamnă și la o interpretare estetică, având un plus de sensibilitate, inclusiv “rațiunea inimii”. Din păcate, unii elevi, profesori și cineaști (vezi: Sergiu Nicolaescu) au interpretat ca adevăr această ficționalizare a istoriei, și, de aici
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
istoriei, și, de aici, nu a fost decât un pas spre mitologizare. Încât multe manuale de istorie, și chiar Nicolae Iorga, au abordat istoria din acest punct de vedere. Fenomen ce-l regăsim și astăzi. Evocarea figurilor istorice din romanele sadoveniene s-a făcut prin construcția unei ambianțe istorice provenite din cadrul natural și cel folcloric. În “Un prieten al nostru” Sadoveanu scria: “Nu sunt realități numai clădirile de piatră și petecile de hârtie; mitul păstrează eternității ramura sufletului generațiilor.”. Talentul sadovenian
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
sadoveniene s-a făcut prin construcția unei ambianțe istorice provenite din cadrul natural și cel folcloric. În “Un prieten al nostru” Sadoveanu scria: “Nu sunt realități numai clădirile de piatră și petecile de hârtie; mitul păstrează eternității ramura sufletului generațiilor.”. Talentul sadovenian “construiește trecutul în imagini vii, scriitorul înțelegând și cu inima”, (Const. Ciopraga, “Mihai Sadoveanu”, Editura “Tineretului”, București, 1968), face ca în atmosfera povestirilor și romanelor istorice să rămână mai întotdeauna ceva abscons, sub vălul misterului aflându-se practic imaginația viitorului
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
face ca în atmosfera povestirilor și romanelor istorice să rămână mai întotdeauna ceva abscons, sub vălul misterului aflându-se practic imaginația viitorului cititor. În paginile romanelor se conturează diferite personaje, unele scăldate în lumina înțeleaptă a măștii șocului. Sub pana sadoveniană istoria în-seamnă un trecut încărcat de confruntări, de înfrățire cu truditorii brazdelor și de un destin călăuzit de rănile acestuia. “Sadoveanu este un apărător neobosit al valorilor trecutului, fie că este vorba de formele de civilizație arhaică, fie că este
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
și “nostalgie a istoriei”. Cititorul romanelor istorice a acestui bard astăzi nu este sincopat de limba pe care autorul o pune în comunicarea dintre eroii săi, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Nicoară Potcoavă sau Duca-vodă. Aceștia trăiesc aievea în opera sadoveniană. De aici provine și eroarea unor făuritori de manuale școlare care iau ca adevăr istoric “plăsmuirile” sadoveniene. Vina nu este a acestui mare scriitor, care spunea că “adevărata artă presupune simpatii” (“Un prieten al nostru”), ci a celor care voit
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
care autorul o pune în comunicarea dintre eroii săi, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Nicoară Potcoavă sau Duca-vodă. Aceștia trăiesc aievea în opera sadoveniană. De aici provine și eroarea unor făuritori de manuale școlare care iau ca adevăr istoric “plăsmuirile” sadoveniene. Vina nu este a acestui mare scriitor, care spunea că “adevărata artă presupune simpatii” (“Un prieten al nostru”), ci a celor care voit (Nicolae Iorga) au acceptat acest “adevăr istoric” din lipsa informației științifice care trebuia să vină dinspre istorici
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nostalgia_istoriei_in_opera_lui_sadoveanu.html [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
cititor, atât cât mai e acesta, o resuscitare a unei specii literare despre care se credea că a rămas acolo în trecut, când era devorată cu sufletul la gură de mii și mii de lectori: romanul istoric. Scoborâte din eposul sadovenian, atât de iubit altădată -aproape uitat astăzi -, romanele sale reînvie o lume, eroi și fapte pline de măreție tocmai pentru a sublinia ideea că suntem un neam cu un trecut istoric măreț (nu așa cum încearcă a deturna adevărul un oarecare
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
de fapt eroul principal al tuturor istorisirilor sale, ascuns în fiecare dintre eroii săi. Frazarea urmează îndeaproape modelul său declarat, fără a fi însă o copie fidelă a marelui povestitor, căci scrierile lui Ion Muscalu, deși amintesc de inconfundabilul stil sadovenian, au nota lor de originalitate, particularitate, autorul apropiindu-se cu reverența necesară față de chipuri și fragmente de istorie sfinte pentru neamul românesc. Este vorba despre o scriere alertă, care nu-ți lasă timp de respiro căci evenimentele se succed cu
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
alte chipuri de oameni, care făuresc prezentul Ruginoasei și vor fi, în viitor, istoria vie a ei, marii anonimi ai vieții, care, cu brațele lor și cu credința au ajutat la ridicarea bisericii. Răzbat din filele acestei cărți puternice accente sadoveniene de ”Hanul Ancuței” sau de ”Creanga de aur”, cu arome arhaic-moldovenești, cu incantații dulci ca graiul și accentul vorbirii acestor oameni...: Cu vocea-i monotonă, fără să privească spre mine, a risipit din nou tăcerea ce începuse să ne împresoare
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1436139776.html [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
Comoara blestemată este o sinteză condensată a unei splendori baroce a imaginației, în care mai descoperim originalitatea fantezismului alegoric și livresc. Structurat în treisprezece capitole, având titluri incitante ce amintesc de prozatoarea italiană Matilde Serao, dar și de unele povestiri sadoveniene care recompun istoria, romanul acesta are, practic, două corpuri distincte. Primul este narațiunea ce se desfășoară în trecutul istoric, având la bază legenda ce se întinde din Ținutul Severinelor și până în Ținutul Vâlcelelor, trecând prin Ținutul Gorjiilor. A doua parte
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
29 septembrie, 2014 - 22 noiembrie 2014. Titlurile acestor capitole amintesc, cum afirmă în Prefața - Legenda ca un sumum de adevăr istoric și imaginație - criticul literar, domnul Al. Florin Țene, „de prozatoarea italiană Matilde Serao, dar și de unele po- vestiri sadoveniene care recompun istoria”. Romanul e conceput din două părți. În partea întâi autorul folosește ca mod de expunere narațiunea care se desfășoară în trecutul istoric, borna de pornire fiind legenda, ce se întinde pe o perioadă apreciabilă de timp, dar
CÂTEVA IMPRESII DESPRE ROMANUL COMOARA BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1422100592.html [Corola-blog/BlogPost/384553_a_385882]
-
veridice, și toate acestea pentru salvarea propriului copil care avea o boală ce nu se putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania.Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont “, Ioana Heidel,( olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru “a-i toarce firul vieții “), caută cu aceeași dârzenie sănătatea copilul ei. „Dincolo de
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1484266993.html [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]