151 matches
-
așadar, încă o dată, nu doar să-și repună în discuție conceptele doctrinare (omul s-a împătimit de ele, însă frumos, în cursul vremii), dar să le desfacă din severitatea inițială, să le limpezească. Dacă Dennis Deletant istoricul britanic -, un cercetător sagace, pătrunzător al comunismului românesc (un regim dependent la început, cum se recunoaște, de Rusia sovietică sau, mai târziu, sub Ceaușescu, numai un comunism recomandat, aș zice, printre rânduri, ca exclusiv național), va considera protocronismul un produs oficial al perioadei, Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scos tulumba la lume! A ieșit o paranghelie, acolo... S-a și tăiat! pârăște Buletin, vizibil mulțumit. S-a tăiat la tulumbă? Fugi de-aici! contrează Fratele. Iulică, tată, micii tăi au norma depășită la colesterol... și la bicarbonat, remarcă sagace Poetul, după o a patra bucățică. (Rememorând, cu delectare de bon-viveur, atenționarea suplimentară, de pe firma crâșmei lui Fănică: "Interzis câinilor și onaniștilor!"). Sunt indicii că o să ne baloneze și o să ne usture pe gât, ca naiba... Ce ziceați de Bibi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
scrisorile și caietele ocupă în exegeză o poziție marginală. Dar m-a interesat o coborâre în maelstromul ființei cioraniene. Nu ideologia, un accident al ființei, nici imaginea de ansamblu, reductibilă la câteva ipotetice „teze”, ci spectacolul unei ființe care explorează sagace, lucid, inclement, propriul labirint, plasat în miezul unei ciudate logici interioare, iată ce contează cu adevărat. Astfel, descoperi o ființă însetată de viață și de Dumnezeu, care se scaldă în dezamăgire și se salvează prin cultivarea neputinței. Un erou negativ
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe firul unei de-acum împământenite tradiții polemico-pamfletare, va deveni referențial prin originalitatea construcției, mizând, mai întâi de toate, pe individualitatea gestului artistic. Privită ca parte integrantă a creației eminesciene, publicistica politică, implicit polemică, nu este numai expresia unei minți sagace, ci completează osmotic imaginea unui fascinant puzzle, în care textul și metatextul sunt semnificabile în măsura în care sunt corelate contextului. La o primă lectură paralelă, discursul publicistic eminescian și cel arghezian nu relevă urme de consangvinitate. Acestea sunt însă detectabile la cel
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
adâncă muțenie" a "strălucirii orphice"; și nu în ultimul rând moartea. Ca la Nichita Stănescu, se vrobește de katabasis și anabasis. Câteva poeme ample din Dilatarea timpului, încadrabile în ceea ce se numește poezie de idei, pledează (discursiv) pentru un umanism sagace. Dincolo de încărcătura mitologică, se rețin catrene rotunde, frumoase stanțe aforistice, paradoxuri și considerații etice: "De trei ori mi-am cântat norocul / dar niciodată pe înțelesul celorlalți / și astfel tot ce am pierdut / eu a pierdut prin mine" (Natalis); "Răul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Octavio Paz din 1950. La Liviu Ioan Stoiciu, sub inscripții ca Întâiul glas mai ridicat ori Al șaptelea glas mai ridicat ori altele de același tip, urmează repetitiv Descrierea labirintului; subsecvent, de fiecare dată intervine CORUL în rol de comentator sagace; ca la antici, Strofa, Antistrofa și Epoda configurează liric presiunea unui moment. În tentativa ajungerii în centru (focar al gnozei), individul din labirint trece prin încercări totdeauna terorizante; întocmai ca în mitologia elină, iată "Caverna"; Dansul sacru" evocă simbolic pășirea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aceleași ipoteze pleacă și Paul Cernat atunci când, într-un studiu recent 75, redescoperă o valoroasă literatură rămasă în umbră din cauza prejudecăților estetiste ale marilor noștri critici interbelici, mefienți față de cărțile cu mare priză la mase (e.g. Medelenii lui Ionel Teodoreanu). Sagacele universitar bucureștean analizează atent contextul socio-cultural de dinainte și de după Primul Război Mondial, pentru a explica (și) sociologic decalajul dintre modernismul "high", exaltat de principiile radicale ale criticii noastre obsedate de sincronizarea cu Occidentul, și "modernismul retro", modelat de paseismul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sunt legați prin cultul comun pentru frumos și refuzul facilității. Mircea Demetriade a fost poet, dramaturg și prozator, cu o prezență vie în revistele epocii, în jurul anilor 1880-1914. Personalitatea suplă a acestui “poeta loquax” e surprinsă într-un medalion pitoresc, sagace, flatant, în anii de la sfârșitul unei cariere pe care succesele modeste, nu o ocoliseră:”un fel de neoromantic decadent ... Se inspiră din literaturile străinătății și mai ales din cea a Franței, căutând în forma mai artistică și în ideea mai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vivacele tablou al splendorilor naturii), ceea ce permite variația formei adjectivului. Și în postpoziție se constată tendința de regularizare a clasei, după modelul mai vechi oferit de dulce,-i, care a atras și alte adjective terminate în -ce, precum: rapace,-i, sagace,-i, tenace,-i, vorace,-i. Din actualul inventar oferit de DOOM2, rezultatele obținute în urmă aplicării Anchetei 1 conduc la observația că vorbitorii obișnuiți au tendința de a plasa aceste adjective, într-o măsură mai mare sau mai mică, într-
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
de culori (vezi supra 4.2). În cazul Anchetei 1, tendința de a plasa adjectivele terminate în -ce într-o clasă cu flexiune regulată se bazează pe modelul mai vechi oferit de dulce, -i, si, apoi, de seria rapace,-i, sagace,-i, tenace,-i, vorace,-i (vezi supra 4.3). 6. GRADE DE "INVARIABILITATE" A ADJECTIVELOR În cadrul clasei adjectivelor invariabile, se poate vorbi de mai multe "grade de invariabilitate", așa cum, și în cadrul anumitor subclase, există unele elemente "mai invariabile", iar altele
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
volum, Insula Șerpilor, acoperind perioada 1990-1992. Textele țin pasul cu prezentul, făcându-i radiografia cu luciditate. Inovația constă în contextualizarea insistentă a comentariilor critice, situate comparativ în orizontul cultural european; cel din Vest și cel din Est. Prin comentariile critice sagace, prin luciditatea și demnitatea intelectuală a autoarei lor, ca și prin contribuția sa semnificativă la perpetuarea axiologică a creației în limba română în condiții potrivnice, L. rămâne una dintre figurile marcante ale vieții intelectuale românești contemporane. Memorialistă în La apa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
la public pe care a înregistrat-o, s-a transformat dintr-o critică la adresa unor creații/ creatori într-o creație înțeleasă ca întreg și funcționând după reguli proprii. Aproape că nu există opere de acest gen în care un narator sagace și întotdeauna cu un deosebit simț al ludicului, amuzându-se pe socoteala personajelor/ situațiilor pe care le "împrumută" doar temporar din opera altor scriitori, rar malițios, să nu ne surprindă cu intervențiile lui. Există însă și excepții, momente în care
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pe strada Toamnei și Doamna Ovary (dicționar antologic). Ambele cărți aduc în discuție fenomenul literar ’90, propunând o grilă parodică de receptare, o reevaluare a limbajului critic. Avangardist, dezinhibat, dezinvolt, comentatorul abordează textele și autorii lor dintr-un unghi inedit, sagace, ironic. Preocupat, în special, de portretizarea spiritual-umorală a generației ’90, el practică umorul asociativ, integrator, sintetic, joaca senzorială, calamburul naturalist, ironia analitică, disociativă, subminând metodele tradiționale, vetuste. Limbajul criticii sale transgresează cadrul standard al disciplinei, înaintând inovator în cel al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
fiecare cu particularitățile sale, dar toate înrudite prin „fondul comun al romantismului”. Sinteza vizează dialectica realități naționale - influențe străine, problema spinoasă a preromantismului (1780-1821), momentul cvasievanescent al tranziției (1821- 1830), în care C. identifică o coexistență luminism - romantism și analizează sagace, pe bază de manuscrise, raporturile dintre literatură și eveniment istoric (răscoala lui Tudor); în fine (în secțiunea cea mai amplă), emergența romantismului (1830-1840), văzută pe trei paliere: al „ideii naționale” ca factor de bază în structurarea romantismului românesc, al expansiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
de foileton și de cafenea, de budoar și thé dansant” (Creștinism de actualitate). Un asemenea misticism „de carieră” este combătut, iar nu cel autentic, Z. manifestând de altfel comprehensiune și pentru „noutatea creștină”, și pentru studiile lui Nikolai Berdeaev. La fel de sagace este ca analist al stărilor de lucruri în politica internațională, în primul rând în cea europeană. Observă efectele crizei mondiale din 1929-1933, criza parlamentarismului, autoritarismul birocratic, apelul la dictatură, la indivizi declasați, primitivi, ahtiați de parvenire și de putere (Momentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
și în analiza variantelor optime de interpretare istoristă. Important este demersul criticului 1 Vladimir Streinu - Calistrat Hogaș, București, Editura tineretului, 1968 2 Const. Ciopraga - Calistrat Hogaș, București, E. S. P. L. A., 1960 3 idem, p. 24 42 literar, al interpretului sagace, care-și încearcă uneltele pe o operă notabilă ca valoare artistică. Hogaș a debutat relativ târziu, la 26 de ani, cu versuri nesemnificative în ziarul „Corespondenția provincială” (1874Ă. A avut ani rodnici și ani când a dispărut aproape cu totul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dacă nu chiar golită cu totul de orice lirism.”1 Am gustat și un frumos paradox de genul : „...ultimul imitator al d-lui Ion Minulescu a fost d-sa însuși.”2 La Al. A. Philippide, prețuit fără rezerve, sunt detectate sagace motivele și temele fundamentale și i se relevă poetului evoluția artistică semnificativă: „După meditația de tip hamletic, al cărei nucleu întunecat era problema morții, văzută ca dezlegare realistă a suferinței de a trăi și gândi, devenită însă la poetul nostru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cunoașterii tehnice și „gândirii calculatorii” (Heidegger), prin ancorarea certitudinii într-o criteriologie empiristă 1, contagiunea criticistă 2, gândirea antiteleologică și, mai ales, hegemonia metodei științifice asupra tuturor disciplinelor umane, care aspiră de acum înainte la corectitudine și progres. Cu o sagace remarcă a lui Constantin Noica, „Modernii nu au mai «văzut» incoruptibilul de la luneta lui Galilei încoace, dar l-au înregistrat undeva, anume în matematici”3. Începând cu secolul al XVII-lea „am fost îndemnați să transpunem metodele din matematică în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Se mai inflama din când în când, ca în riposta dată lui A.D. Xenopol, Les Juifs roumains (1903), succint expozeu asupra chestiunii evreiești la noi. Lepădând afabilitatea surâzândă, socialistul cu gambetă scoate aici câteva scrâșnete. Dar îndeobște e volubil și sagace, un atu al comentariilor sale fiind bunul simț. Asistând, în calitate de cronicar teatral, la un șir de premiere, constată că mizanscenele sunt covârșite de „furoarea decorului și a regiei”, pentru că unii regizori, socotindu-se „alfa și omega”, transformă textul într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
condus pe Dalí "să imagineze amuzamente la nivelul jocurilor de cuvinte" (apud Ades 1995: 137). În Impresii din Africa (1938), cu impresionante efecte de clarobscur și de perspectivă amintind de baroc, Dalí se pictează așezat în fața pânzei cu o privire sagace, de medium care încearcă să cheme în imaginația sa spiritele, cum este cel al Galei, ai cărei ochi se transformă în arcadele clădirii din spatele ei. Alte imagini invită la lecturi multiple, cum ar fi bunăoară capul unui călugăr ce se
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sobru, echilibrat, refuzul oricărei literaturizări. Ca biograf, A. lasă documentele să vorbească, situându-se în tradiția lui Șerban Cioculescu și nu a lui G. Călinescu. Portretul se deduce din discursul biografic, în care viața se împletește foarte strâns cu opera. Sagacele cercetător umple mari lacune de istorie literară (ca de exemplu identificarea articolelor nesemnate ale lui Heliade), discută critic diversele ipoteze privind biografia, alcătuiește o adevărată monografie a „Curierului românesc”, cea mai importantă publicație condusă de „părintele literaturii române”, așa după cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
românești de analiză psihologică", iar Urmuz, la rându-i, inspiră o pledoarie: "De ce nu s-ar admite că Urmuz a făcut literaturii europene cadoul straniu al primului text veritabil suprarealist?"). În preajma stării de grație, în toiul unor revelații, condeiul alert, sagace al doamnei Elvira Sorohan incită, vibrând de neliniștea unui spirit efervescent. Un cărturar autentic Emanuela Ilie Oricât de greu de crezut ar părea pentru cine îi cunoaște energia intelectuală la fel de vie, de percutantă ca oricând sau măcar condeiul publicistic, sagace
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sagace al doamnei Elvira Sorohan incită, vibrând de neliniștea unui spirit efervescent. Un cărturar autentic Emanuela Ilie Oricât de greu de crezut ar părea pentru cine îi cunoaște energia intelectuală la fel de vie, de percutantă ca oricând sau măcar condeiul publicistic, sagace și sclipitor ca întotdeauna, de la debutul editorial cu Iluminismul transilvan (Editura Universității, Iași, 1974) al Elvirei Sorohan s-au scurs exact patru decenii. Răstimp în care criticul și istoricul literar și-a pus semnătura numai pe cărți substanțiale din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mai degrabă fertilizantă cu modelele occidentale. Dar interesul autoarei se îndreaptă cel mai adesea nu spre "existențele în curs", cum spunea Călinescu undeva, ci spre valorile înscrise într-un teritoriu de stabilitate, coerență și certitudine estetică. Din întâlnirile, fericit și sagace repetate, cu acestea, iau naștere lecturi "interesate de notele definitorii, inimitabile, dar perene valoric, ale unor opere care au marcat momente de cotitură în dezvoltarea literaturii române" (v. Cuvântul înainte la Singurătatea scriitorului), îndrăznind chiar să "concureze valoric" literatura lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Istoria literaturii române vechi, din acei ani când pornise în urcușul către platoul unde se află azi. N-a fost să fie, dar mi-a rămas plăcerea lecturii scrierilor Domniei Sale, testimonii ale unui spirit comprehensiv, deschis spre toate azimuturile, căutător sagace de comori spirituale. Și mai ales am fost încântat să dialogăm din când în când, fericindu-mă de o minte fremătătoare și întâlnindu-mă cu o ființă ce știa să se contopească cu realitatea în ceea ce are aceasta semnificativ. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]