32 matches
-
mai lungi decît rochița... cu cerculețe și cu flori cusute în gherghef)... dar am să vă dau cîte două cești de salep (cum o fi chemînd-o?... se uită la mine... ce urît trebuie să fiu)... Linico tată, zi Ancuții de salep (Linica o cheamă... se învîrtește repede... rochița i s-a umflat)»" (De azi și de demult). După ce, în Sultănica, Delavrancea schițase un tablou impresionist, în Hagi Tudose, mica sa capodoperă, prozatorul-estet urmărește instinctiv evoluția din acei ani ai picturii europene
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
pe o osândă, nezorită, cu voce înceată și hodorogită, astfel că nimeni nu înțelesese ce a bolborosit Sempronia, iar câteva babe au crezut doar că a trecut un rădvan fără arcuri pe drumul pietruit din fața casei. L-au hrănit cu salep fiert în lapte, astfel că la paisprezece ani era un zdrahon de bărbat care spărgea piatra la carieră. La nouăsprezece ani, Zlota reinstaură în târg un vechi obicei justițiar păgân, pe care locuitorii foarte bătrâni și-l aminteau din povestirile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume de mâncăruri de bază (chiftea, ciulama, iahnie, musaca, sarma, telemea) sau de dulciuri (acadea, baclava, cataif, halva, magiun, rahat, șerbet); - nume de băuturi (afion, cafea, rachiu, revac, salep). În cunoscuta sa lucrare Semasiologia limbii române, L. Șăineanu atrage atenția asupra unui fenomen cel puțin ciudat: românii au împrumutat cuvinte și expresii privitoare la „beție“ de la un popor căruia religia îi interzice în mod categoric consumul de spirtoase. Este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pe o osândă, nezorită, cu voce înceată și hodorogită, astfel că nimeni nu înțelesese ce a bolborosit Sempronia, iar câteva babe au crezut doar că a trecut un rădvan fără arcuri pe drumul pietruit din fața casei. L-au hrănit cu salep fiert în lapte, astfel că la paisprezece ani era un zdrahon de bărbat care spărgea piatra la carieră. La nouăsprezece ani, Zlota reinstaură în târg un vechi obicei justițiar păgân, pe care locuitorii foarte bătrâni și-l aminteau din povestirile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nădușala". În cazuri mai grave să se treacă la alte mijloace mai drastice: strașnica rubefacție a pielii (arderea pielii prin lucruri iuți, adică prin muștar, hrean și asemenea) și luarea de sânge. Apoi, "zeamă de orez împotriva urdinării sau de salep, cu destule picături de laudan (afion) și clistiruri de scrobeală calde". Împotriva vomei, "băutura ce se zice a lui Rivier, lipitori sau vizicătoare pă lingurea". Spre potolirea setii, "care frige pe ticăloșii bolnavi, gheață sau în lipsa ei apă cât de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vezicantelor și "remediilor constipante". Împotriva "congestiilor la cap" recomanda "fomente reci de apă și oțet". Dacă suferindul vomita prea des, urma să i se administreze Potio Riveri la fiecare sfert de oră, în apă aromatică. Contra diareii se preconiza "decoct. salep. cu tinct. opii, iar pentru potolirea setei poțiuni mucilaginoase căldicele". Stomacul trebuia acoperit cu sinapisme, coloana vertebrală cu cenușe, sare sau nisip cald, extremitățile să fie frecate ușor, pe uscat, deoarece fricțiunile umede aduceau "mai mult frig", în extremități. Un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
secolului al XIX-lea, pe lângă aceștia mai puteau fi văzuți numeroși slovaci, lipoveni, dar și balcanicii - mai ales cetățeni bulgari, albanezi, greci, sârbi -, care puneau în vânzare bijuterii și diferite zaharicale sau băuturi răcoritoare, ce făceau deliciul copiilor: bragă, pistil, salep - un fel de bragă fierbinte -, limonadă, înghețată, alviță ș.a. Peisajul era întregit de locuitorii de etnie rromă, care comercializau o paletă largă de prodese - fiare vechi, flori de tot soiul, porumb fiert, „floricele”, obiecte din lemn sau os, cazane, ceaune
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]