66 matches
-
PROMISIUNEA DE JOI (XII) Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 865 din 14 mai 2013 Toate Articolele Autorului - Te las, Ursache, mă voi întoarce mâine dimineață, îl anunță polițistul și se îndreptă spre ușă. Nebunul nu răspunse. Mușca din saleurile cu brânză pe care le primise ca desert. Dan mai aruncă o privire, din prag, apoi ieși apelându-l pe Bogdan. - Nici nu știi ce veste îți dau, Bogdane, zise comisarul. Prietenul tău, Ursache, se pare că își recapătă personalitatea
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
nevoită să spună din nou că a rezolvat totul foarte bine și că va lua nota maximă. Două fete cu bonete înalte și albe i-au servit cu prăjituri și limonade, iar pe o tavă plasată în mijlocul mesei au pus saleuri, pișcoturi, urmate de mai multe plăcinte fierbinți, care s-au dovedit cele mai căutate. - Cum ziceți că este povestea-ceea, domne Șelaru? - Păi e a dracului de tot! După ce atât eu cât și Gelu făcuserăm niște boroboațe pentru care el era
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
la gândul că va fi o excursie cu inedită, de care îmi propusesem deja să profit din plin. Și astfel, în vinerea următoare plecam împreună la Urluiu, veseli, de parcă mergeam la Ibiza. - Pe la ce oră ajungem? întrebasem, în timp ce mâncam niște saleuri, luate în drum, căci la prânz dejunasem la restaurant cu niște clienți, comandasem o saramură de pește, dar mă enervasem îngrozitor, așa încât, mai mult am răsfirat peștele pe farfurie, decât să-l mănânc. - Diseară pe la ora opt, depinde de trafic
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
-i cea mai mare nenorocire, să uiți..., ba chiar e mai bine să uiți..., mai ales cînd uiți ceea ce vrei să uiți... Gh. P. unu: Și în scamatoria asta ești un maestru, ce-i drept... Gh. P. doi: (gustînd un saleu) Astea-s de săptămîna trecută... Gh. P. unu: Ba să mă ierți... astea-s de-acu două săptămîni... Gh. P. doi: Păi de ce, măi zgîrcioabă ce ești! De ce n-ai luat altele proaspete? Gh. P. unu: Pentru că proaspete aduci tu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
săptămîni... Gh. P. doi: Păi de ce, măi zgîrcioabă ce ești! De ce n-ai luat altele proaspete? Gh. P. unu: Pentru că proaspete aduci tu, nu? Gh. P. doi: (într-adevăr, a adus și de data asta; scoate din geantă pachețele cu saleuri și fursecuri, pîrjoluțe și o sticlă de plastic cu vin) Cîți bani ai la saltea? Gh. P. unu: (fals vexat) Eu nu țin banii la saltea, ei îi țin... în perne... (Gh. P. doi scoate din geantă și albumele, le
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
liberă, ziua mea de chin... ziua... seara mea... muiată-n zeamă de trecut..., seara mea... ornată cu amintiri..., trecutul meu mîncat de prezent... (sonerie ușă) Da iar nu-i dau drumu'! (evident, faptele contrazic vorbele, adică aranjează masa pentru primire saleuri, fursecuri, sticla de sus, pahare...) ...Să mă pună să-l joc iar pe Paleu...!, iar el să se laude că a refuzat rolul..., dizidentul lui pește...; adică, ha, el s-a opus partidului..., regimului..., și eu nu... Vai de capul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
doi: Părinte, știi ce, mai du-te dracului...! (se deplasează spre masa cu cel două fotolii; scoate din geantă un pachețel) Gh. P. unu: Ce mi-ai adus azi? (în timp ce desființează strana) Lasă-mă să ghicesc... (se concentrează) Va să zică..., suc, saleuri, fursecuri și pîrjoluțe de la Desdemona...! Gh. P. doi: De la Desdemona mai ai ceva..., mai ai o scrisorică... Gh. P. unu: Scrisorică?! Ei, nu spune! Gh. P. doi: Uite-o... Gh. P. unu: Și ce scrie în ea? Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vine cam târziu la sală. În rest, un program fericit: dimineața „procesam” ceea ce am citit în ziua precedentă, apoi plecam la micul dejun trecând pe lângă lac. Cele două lebede ale locului veneau să își ia din mâna mea porția de saleuri mititele, îmi mai făceau câteva grații și mă lăsau în plata Domnului. Mâncam atât de variat și de sănătos, aveam o viață atât de bună, încât uneori mă întrebam ce m-aș face dacă aș duce o astfel de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
au repezit la secțiunea pentru discuri a bibliotecii, unde se aflau cel puțin două sute de bucăți, atât muzică clasică, în mari cutii elegante, cât și discuri rock jerpelite și lipite peste tot cu scotch gălbui. Mera a mai adus niște saleuri, apoi a pus la maximum o muzică insuportabil de violentă și ne-am apucat de votcă. Aproape că trebuia să strigăm ca să ne auzim. Cu toate astea, prindeam din când în când câte ceva din ceea ce povestea Gina în celălalt colț
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
că e mai bine să inventez câte ceva. I-a zis că știi să împăturești șervetele ca într-o scenă din Lacul lebedelor... că știi să faci sculpturi din gheață... și că David Linley ți-a cerut odată o rețeta de saleuri. — Freya... Închid ochii. — Sinceră să fiu, am băgat destul de mult din top. Dar e vina ei, ea m-a provocat ! Trebuie să te las acum, scumpo. Te iubesc. — Și eu pe tine. Telefonul se întrerupe și rămân nemișcată preț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
a lui Relu Cioran și a lui Noica. Cu excepția a două luni din vară, când domnește ca o regină-mamă la vila din Gura Râului, doamna Manta stă la Sibiu și de câte ori coboară să o vadă, Noica se întoarce răsfățat, cu saleuri și prăjituri de casă așezate savant și rafinat, în cutii de cafea sau bomboane, care îmi amintesc de peisajul cămărilor copilăriei. În vila de aici și-a petrecut Blaga aproape douăzeci de veri și, cu gândul la locul acesta și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
gura plină. Mestecăm mâncarea având buzele lipite, fără a plescăi. Supa și ciorba se mănâncă fără a sorbi zgomotos. De asemenea, laptele și ceaiul se beau fără a fără a sorbi zgomotos din cană. Se mănâncă cu mâna: sandvișurile, pateurile, saleurile, fursecurile, alunele, strugurii (fructele în general), dar dacă nu s-a adăugat frișcă în ele (precum căpșunele, fragii). Se mănâncă cu lingurița: ouăle moi, tortul, înghețata, orezul, budinca, grișul cu lapte; Merele, perele se taie în patru pentru a se
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
-i cea mai mare nenorocire, să uiți..., ba chiar e mai bine să uiți..., mai ales cînd uiți ceea ce vrei să uiți... Gh. P. unu: Și în scamatoria asta ești un maestru, ce-i drept... Gh. P. doi: (gustînd un saleu) Astea-s de săptămîna trecută... Gh. P. unu: Ba să mă ierți... astea-s de-acu două săptămîni... Gh. P. doi: Păi de ce, măi zgîrcioabă ce ești! De ce n-ai luat altele proaspete? Gh. P. unu: Pentru că proaspete aduci tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
săptămîni... Gh. P. doi: Păi de ce, măi zgîrcioabă ce ești! De ce n-ai luat altele proaspete? Gh. P. unu: Pentru că proaspete aduci tu, nu? Gh. P. doi: (într-adevăr, a adus și de data asta; scoate din geantă pachețele cu saleuri și fursecuri, pîrjoluțe și o sticlă de plastic cu vin) Cîți bani ai la saltea? Gh. P. unu: (fals vexat) Eu nu țin banii la saltea, ei îi țin... în perne... (Gh. P. doi scoate din geantă și albumele, le
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
liberă, ziua mea de chin... ziua... seara mea... muiată-n zeamă de trecut..., seara mea... ornată cu amintiri..., trecutul meu mîncat de prezent... (sonerie ușă) Da iar nu-i dau drumu'! (evident, faptele contrazic vorbele, adică aranjează masa pentru primire saleuri, fursecuri, sticla de sus, pahare...)... Să mă pună să-l joc iar pe Paleu...!, iar el să se laude că a refuzat rolul..., dizidentul lui pește...; adică, ha, el s-a opus partidului..., regimului..., și eu nu... Vai de capul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
doi: Părinte, știi ce, mai du-te dracului...! (se deplasează spre masa cu cel două fotolii; scoate din geantă un pachețel) Gh. P. unu: Ce mi-ai adus azi? (în timp ce desființează strana) Lasă-mă să ghicesc... (se concentrează) Va să zică..., suc, saleuri, fursecuri și pîrjoluțe de la Desdemona...! Gh. P. doi: De la Desdemona mai ai ceva..., mai ai o scrisorică... Gh. P. unu: Scrisorică?! Ei, nu spune! Gh. P. doi: Uite-o... Gh. P. unu: Și ce scrie în ea? Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
gura plină. Mestecăm mâncarea având buzele lipite, fără a plescăi. Supa și ciorba se mănâncă fără a sorbi zgomotos. De asemenea, laptele și ceaiul se beau fără a fără a sorbi zgomotos din cană. Se mănâncă cu mâna: sandvișurile, pateurile, saleurile, fursecurile, alunele, strugurii (fructele în general), dar dacă nu s-a adăugat frișcă în ele (precum căpșunele, fragii). Se mănâncă cu lingurița: ouăle moi, tortul, înghețata, orezul, budinca, grișul cu lapte; Merele, perele se taie în patru pentru a se
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
să confirme faptul cu certitudine. Așa că nu Îl voiam aici când veneau ai mei. — Bună, iubito. M-am gândit că tu și ai tăi o să aveți nevoie de ceva ajutor. Avea În mână o pungă În care știam că sunt saleuri, preferatele mele, și niște cafele. — Au venit ai tăi? Le-am adus și lor câte o cafea. — Parcă aveai de dat niște meditații astăzi, am zis eu În timp ce Shanti tocmai ieșea din dormitorul ei și pleca, mormăind cum că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ca niște grenade de sticlă și capacele lor gri, verzi sau bleumarin metalizat, bune de găurit cu arătătorul), picioarele alergau după unt sau zahăr, capetele lucrau în bucătărie pentru bunăstarea copiilor. Duminica, se strângea toată familia la masă, începeam cu saleuri și plăcintă cu carne (când nu se mai găsea carne, primeam pateuri cu brânză), apoi supa (cu polonicul înfipt neîndurător printre găluști), friptura de vacă sau chifteluțele cu piure și, la desert, celebra prăjitură cu vișine a bunicii Aneta. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de lei sau un pistol cu capse. Rudele de la țară îți trânteau rățuște și păpuși pletoase în brațe; mulțumeam, apoi le decapitam în dormitor sau le făceam la rândul meu cadou, altora. La unu, începea masa. Bunica Aneta venea cu saleurile și plăcinta cu carne, fierbinte și decupată la linie. De țuică, n-aveam voie să mă ating; mi se dădea imediat peste mână, ca bunicu’ Vitalian atunci când vroiam să-i trag draperiile. Se făcea o pauză, apoi apărea ciorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai sus, ultima foaie nu o ungem, dar punem pe ea o greutate ca să o preseze până a doua zi când o pudrăm cu zahăr farin vanilat și nucă de cocos, apoi o tăiem în romburi potrivite. Rețeta nr. 44 Saleuri cu cașcaval și unt Ingrediente: 200 g margarină (se preferă unt), 200 g smântână, 200 g cașcaval ras prin răzătoarea mică, 1 praf copt stins în lapte, 1 ou întreg și făină cât cuprinde ca să iasă un aluat nu prea
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
și cele 5 albușuri bătute spumă, un praf de zahăr vanilat. Se amestecă totul foarte bine și în uleiul încins bine se pun cu lingurița grămăjoare și se prăjesc pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. Rețeta nr. 94 Saleuri pentru vin Ingrediente: Un pahar unt topit, un pahar, 2 ouă, drojdie cât o nucă, sare o linguriță, făină cât cuprinde și un pahar susan prăjit. Mod de preparare: Din ingredientele de mai sus se face un aluat nu prea
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
rahat "plăcut, comod", lokum "prăjitură fină, delicatesă; înghițitură, dumicat"); lat. med. rectum "ultima parte a tubului digestiv" < rectum [intestinum] "idem" (rectus,-a,-um "drept"); rom. roșie "tomată" < [pătlăgică sau pătlăgea] roșie "idem" (semicalc după tc. kırmızı patlıcan "idem"; kırmızı "roșu"); rom. saleu "preparat alimentar crocant în formă de bețișor, făcut din aluat sărat" < fr. [bâton] salé "idem" (salé "sărat"; ca substantiv înseamnă "carne de porc sărată"); rom. sirec "rețea cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit, pentru a prinde mai ușor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
adjectiv / substantiv este uneori neutralizată în cazul împrumuturilor prin condensare, de vreme ce vorbitorii limbii receptoare nu au decât rareori criterii de identificare a apartenenței elementului reținut la o parte de vorbire sau alta. Pentru românii care au preluat cuvintele falț, iatac, saleu, sirec, șoș, ștaif sau șvaizer prin condensarea unor sintagme străine este indiferent dacă germ. Falz, tc. yatak, fr. salé, tc. seyrek, magh. sas, germ. Steif și schweizer sunt adjective sau substantive; ceea ce contează este exclusiv funcția de determinant (modificator) pe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
foi cu umplutură de cremă" < fr. [tranche] napolitaine "idem" (tranche "felie, porție"); rom. rameză "mașină pentru întinderea și uscarea țesăturilor" < fr. rameuse[-sécheuse] "idem" (DEX); rom. rotofoto "instalație de culegere fotografică bazată pe sistemul monotip" < fr. rotophoto[graphe] "idem"; rom. saleu "preparat alimentar crocant, cu gust sărat, în formă de bețișor" < fr. [bâton] salé "idem"; rom. șantan "local unde se dau spectacole de varietăți" < fr. [café] chantant "idem". * Română < franceză și germană: rom. coloniale "articole alimentare de băcănie" < fr. [denrées] coloniales
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]