64 matches
-
întîlnite mai ales în cîmpiile cu pante domoale, 2) soluri răspîndite pe pantele cu o înclinare de peste 4-6 grade, puternic erodate și cu fertilitatea parțial pierdută (24%). 3) soluri de acumulare, întîlnește pe văile rîurilor și în vîlcele, cu o salinizare și umiditate excesivă (12%). Pentru rezolvarea unor probleme de ordin agrotehnic, tehnologic și ameliorativ are importanțe clasificarea solurilor după textură. Solurile cu proprietăți fizice bune constituie 80% din teritoriul republicii invlusiv 63% argiloase ușoare și luto-argiloase și 17% lutoase și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pentru crearea unui microclimat mai umed în timpul perioadelor secetoase și excesiv de călduroase. Irigația este principala măsură de combatere a efectelor secetei asupra platelor cultivate. Este uneori utilizată în combinație cu desecarea (drenajul) pentru ameliorarea de soluri salinizate sau pentru evitarea salinizării solurilor irigate și/sau desecate. Irigația se efectuează printr-un sistem de măsuri economico-organizatorice, tehnice și agrotehnice. Prin irigația rațională se creează condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor asigurând recolte mai bune și stabile de culturi agricole, independente de
Irigație () [Corola-website/Science/311569_a_312898]
-
KO, 25% K) și Kainitul (14 % KO, 12% K). Aceștia absorb umezeala și au tendința de pietrificare. Totodată conțin o proporție însemnată de clorură de sodiu, astfel încât folosirea regulată a acestora poate conduce la diminuarea până la distrugerea fertilității solului prin salinizare excesivă. Ionul de potasiu este un nutriment necesar pentru viața și sănătatea umană. Clorura de potasiu este utilizat ca un substitut pentru sarea de masă de către cei care vor să reducă aportul de sodiu pentru a putea controla hipertensiunea. Listele
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
sunt: . are o climă mediteraneană, cu veri secetoase și ierni blânde. Relieful este destul de plat și jos, de altfel cea mai mare altitudine este de 105 metri deasupra nivelului mării. Probleme naturale includ fenomenul de deșertificare, alături de degradarea terenului și salinizarea apei potabile. Acordurile de la Oslo au împărțit Fâșia Gaza în cinci "guvernorate" (districte). Orașul Gaza, după toate aparențele, a fost fondat pe la anul 1500 e.v. Teritoriul Fâșiei Gaza a fost sub dominația Imperiului Otoman din anul 1517 până la Bătăliile
Fâșia Gaza () [Corola-website/Science/299041_a_300370]
-
sunt slab răspândite pajiștile (pășunile), arealele de soluri intrazonale, alunecările de teren. Pe alocuri, pe părțile inferioare ale unor versanți, apar la suprafață straturi de argile, inclusiv salinizate. Pe versanți apar câteva pânze de ape freatice cu diferit grad de salinizare. Acestea modifică esențial atât regimul hidric al terenurilor, cât și învelișul solurilor. În asemenea cazuri pe versanți apar izvoare de coastă cu ape mineralizate care condiționează formarea solurilor hidromorfe și halomorfe . Stepa Bălțului reprezintă o morfostructură negativă cu laturile puternic
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
cu pânza freatică variabilă între . Are o textură luto-nisipoasă pe cca 60% din suprafața comunei (Zona sudică a comunei) și luto-argiloasă pe cca 40 %, în partea nordică a comunei, pe malul drept al Călmățuiului. Aici se găsesc solonceacuri cu o salinizare de lungă durată, fapt ce a dus la acumularea unui procent ridicat de săruri (1-1,5%). Fertilitatea naturală a acestor terenuri este scăzută, cu o reacție alcalină datorită concentrației puternice de săruri specifice luncii Călmățuiului (cloruri, sulfați, carbonați). Vulpile au
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
cu nitrați, care pot depăși concentrațiile maxime admise. Astfel, 36,3% din fântânile investigate (situate în 92% din totalul comunelor din România) la nivelul anului 1995, conținutul de nitrați depășea concentrația maxim admisibilă pentru apa de băut (45 mg/l). Salinizarea și înmlăștinirea secundară a solului sunt fenomene ce însoțesc irigarea nerațională a terenurilor agricole. Mecanizarea lucrărilor agricole determină trasarea solului. În România, 6 mil. ha sunt afectate de acest proces. De asemenea, complexele supradimensionate de creștere a animalelor, prin volumul
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
consumatorii de ordin superior, printre care se numără și omul. Poluarea anorganică se produce în special cu săruri și este datorată activităților din industria chimiei clorosodice petrolieră de extracție, industria petrochimică, chimiei organice de sinteză, cât și în procesul de salinizare a solurilor. De asemenea, scurgerile de suprafață de pe terenurile agricole, fertilizate în exces cu îngrășăminte chimice de tipul azotatului de amoniu, superfosfat, îngrășăminte complexe NPK, contribuie semnificativ la poluarea anorganică, fiind considerate surse difuze de poluare. Din industria chimică anorganică
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
a poluării poate fi dată și de către restricțiile din cauza cărora are loc deteriorarea recoltei, ca urmare a prezenței reziduurilor de substanțe poluante (pesticidele, metale grele). Cheltuielile de amenajare antierozională a solului, cele ocazionate de executarea lucrărilor de drenaj pentru prevenirea salinizării secundare a solului sunt, de asemenea, tot expresia unor stări de poluare a solurilor, la un moment dat. Sistemul sol este mai complex, iar poluarea sa constă nu numai în pătrunderea poluantului în masa solului, ci și în provocarea de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
mult mai mică, comparativ cu solurile argiloase, unde complexul argilo-humic determină reținerea substanțelor respective o perioadă mai mare de timp. Din cauza folosirii ineficiente a apei de irigație, a lipsei de drenaj adecvat ori calității necorespunzătoare a apei, apar fenomene de salinizare și înmlăștinire secundară. În urma aplicării irigației cu ape alcaline, conținând silice, a drenării sau suprapășunării în savane, stepe, antestepe, apare adesea compactarea solului (tasarea puternică a acestuia). După o folosire necorespunzătoare timp de 10-20 ani, solul capătă o structură masivă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
de subtip, predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m și cca. 200 m. Aceste soluri sunt în diferite stadii de evoluție și ocupă îndeosebi culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați, terasele și glacisurile bine drenate. Pe versanții
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice stepei, cât și un număr bogat de asociații intrazonale și azonale de luncă (sărături,mlaștini, bălți) și buruienării de pe marginea drumurilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
calcaro- gipsoase în complex cu solonceacuri, cu textură lut -argiloasă și argiloasă. Deoarece pânza freatică nu este la aceeași adâncime pe toată porțiunea șesului, iar în părțile joase este frecvent fenomenul de băltire, la care se adaugă gradul variat de salinizare a apei, solurile sunt deosebite pe distanțe mici și distribuite sub formă de complexe de lăcoviști și solonceacuri. Se deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
eroziuni de suprafață și de adâncime,precum și de alunecări de teren. Între satele Șipote și Chișcăreni, între trupurile izolate ale satului Iazu - Vechi și la vest de satul Iazu -Nou, solurile sunt supuse fenomenelor de băltire. Excesul de umiditate și salinizarea ce afectează solurile din zonă sunt importanți factori naturali de degradare, necesari a fi luați în seamă, în cadrul măsurilor de combatere a degradării mediului. O altă sursă de poluare a solului o reprezintă depozitarea deșeurilor menajere și de grajd
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Bavoux, 1998) este acela al coastei tunisiene, intens amenajată în ultimele decenii pentru scopuri turistice. Ca urmare a acțiunilor respective, regiunile vecine, specializate în pomicultură și legumicultură au fost afectate de reducerea cantității disponibile de apă și de procesele de salinizare, populația ocupată în agricultură fiind nevoită să se convertească profesional, adaptându-se la necesitățile industriei turistice. În zonele foarte active economic, astfel de fenomene complexe determină, în primul rând artificializarea extremă a fațadei litorale, inclusiv prin câștigarea unor terenuri pe seama
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
terenului au degradat solul în unele sectoare ale Subcarpaților de Curbură, Podișul Bârladului, ș.a. De asemenea, arături la adâncimi neadecvate tipului de sol modifică profund calitatea acestuia. Irigațiile în regim excesiv, cu tehnici necorespunzătoare regimului termic determină, începând din Antichitate, salinizări secundare grave ale solului în Mesopotamia, Pakistan, Asia Centrală, Câmpia Română. Se degradează astfel fertilitatea naturală inițială și sunt scoase din circuitul agricol regiuni întinse. Trecerea într-o proporție masivă a excesului de produse chimice din sol în recolte este o
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de pește) ; modificarea generală a chimismului apelor de suprafață și subterane, cu implicații asupra viabilității unor ecosisteme naturale; intensificarea evaporației impusă de etalarea apei pe o suprafață mai mare, pe fondul creșterii generale a temperaturii aerului, care va conduce la salinizarea apelor de suprafață ; reducerea drastică a precipitațiilor, destul de sărace în mod natural, cu implicații puternice asupra regimului hidric local (cf. Sestini A. Implications of Climatic Changes for the Nile Delta, în Climatic Change and the Mediterranean, dir.Jeftic L., Milliman
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de pește) ; modificarea generală a chimismului apelor de suprafață și subterane, cu implicații asupra viabilității unor ecosisteme naturale; intensificarea evaporației impusă de etalarea apei pe o suprafață mai mare, pe fondul creșterii generale a temperaturii aerului, care va conduce la salinizarea apelor de suprafață ; reducerea drastică a precipitațiilor, destul de sărace în mod natural, cu implicații puternice asupra regimului hidric local (cf. Sestini A. Implications of Climatic Changes for the Nile Delta, în Climatic Change and the Mediterranean, dir.Jeftic L., Milliman
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fertilității terenurilor agricole cu consecința reducerii continue a productivității acestora. În general, factorul principal al degradării Îl constituie eroziunea, ponderea ei fiind de 84% din cauze. Al doilea factor Îl constituie defrișarea pădurilor tropicale. Un al treilea factor Îl constituie salinizarea terenurilor agricole irigate, circa 20% din suprafața mondială irigată fiind afectată de acest fenomen. Un al patrulea factor Îl constituie scoaterea din circuitul agricol a unor Întinse suprafețe din cauza urbanizării și industrializării. Ca urmare acestor situații, după unele date furnizate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
5 m adâncime, urmate de soluri hidromorfe. Solurile halomorfe sunt răspândite pe luncile râurilor Prut, Jijia, Bahlui și pe unii versanți din câmpia Moldovei (PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU - JUDEȚUL IAȘI 2004, 24). Acestea sunt rezultatul unui proces de salinizare și/sau alcalizare și se caracterizează printr-un pH puternic alcalin (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). Solurile hidromorfe sunt formate sub influența puternică a apei freatice și/sau acumulate din precipitații, deasupra unui orizont impermeabil (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de adâncime (ravene, torenți, ogașe) pe o suprafață de peste 1.900 ha, de alunecări active și semi-active de peste 26.000 ha (de exemplu, pe raza comunelor Pârcovaci și Strunga), de exces de umiditate (peste 7.000 ha) și afectate de salinizare (peste 7.200 ha). De remarcat este faptul că aceeași suprafață poate fi afectată de mai multe degradări sau limitări. Poluarea și degradarea vegetației și faunei La nivelul județului nu se Înregistrează o afectare gravă a vegetației și faunei. Cu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
intervenția omului, conferă versanților o mare pretabilitate la procese de versant (alunecări de teren, eroziune în adâncime și areolară) care impun măsuri ameliorative și eforturi financiare destul de mari. Solurile, caracteristice regiunii de silvostepă din nord-estul țării, sunt adesea afectate de salinizare. Albiile majore, cu o evoluție în plină dezvoltare și în zilele noastre, ocupă în cadrul bazinului suprafețe însemnate, fiind puternic influențate de activitățile antropice, în special, amenajări în scopul retenției apei în lacuri de acumulare. Barajele construite în albia majoră a
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
altă preocupare a prof.ing. Leonida Guștiuc a fost studiul și metodele de ameliorare a solurilor salinizate. A fost primul care a inițiat și executat studii asupra solurilor din incintele Albița-Fălciu și Sculeni-Țuțora-Gorban, stabilind măsurile ce trebuie luate pentru a evita salinizarea și degradarea acestor soluri. Ca specialist în domeniul pedologiei ameliorative, a participat la avizarea proiectelor de îmbunătățiri funciare și recepționarea diferitelor lucrări de irigații, drenaj, combaterea eroziunii solului etc. Din anul 1957, a fost membru al Societății Internaționale de Știința
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
oceanul primar era dulce, dar a devenit tot mai sărat prin aportul de pe uscat. Era firesc ca primele organisme, unicelulare, să conțină un mediu intern asemănător oceanului din acel moment, adică În echilibru. Echilibru care Însă nu a putut urma salinizarea ce a continuat În ocean, celulele păstrând deci pentru todeauna, cu mari investiții energetice, o aceeași salinitate internă. Dacă-mi permiteți, aș numi acest conținut celular o primă mare internă. Adaptarea se poate face doar În salturi, astfel Încât, atunci când nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]