185 matches
-
Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței Mamifere Tabelul 66. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290 Cod Parametru Descriere B.1. Amenințare viitoare H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) B.2. Detalii Existența unor depozite de deșeuri în apropierea cursului de apă. B.3. Amenințare viitoare F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj B.4. Detalii Prin pagubele pe care le face specia Lutra lutra (vidra) asupra pisciculturii, vor exista conflicte cu persoanele care desfășoară
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
talie mare. În urma parcurgerii etapei de teren, nu au fost observate activități de braconaj, capcane sau otrăvire a păsărilor, astfel este greu să cuantificăm gradul de amenințare. B.7 Amenințare viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine si salmastre) H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere B.8. Detalii Efectele poluării apelor cu chimicale a fost prezentat mai detaliat în cazul presiunii A1.3. Poluarea apelor de suprafață poate proveni de la localnici, turiști/pescari, muncitorii
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței Mamifere Tabelul 89. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.1. Amenințare viitoare H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.20. la Planul de management D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Aceste amenințări se regăsesc pe întreg cuprinsul ariei naturale protejate. D.3. Intensitatea amenințării viitoare Scăzută (S) D.4. Detalii
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
nigra, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Emberiza hortulana, Sylvia nisoria, Lanius collurio Tabelul 106. Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora Cod Parametru Descriere B.7. Amenințare viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine si salmastre) H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta amenințării se regăsește în Anexa nr. 5.37. la Planul de management D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Toate suprafețele de apă din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
de amenințările viitoare asupra speciilor din aria naturală protejată ROSCI0290 Coridorul Ialomiței Mamifere Tabelul 118. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Lutra lutra Cod Parametru Descriere B.1. Amenințare viitoare H01 - Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) F.1. Specia Lutra lutra, Cod N2000:1355 F.2. Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoareasupra speciei [geometrie] Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare se regăsește în Anexa 5.49. F.3. Localizarea impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei [descriere] Această amenințare se poate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
de braconaj, capcane sau otrăvire a păsărilor, astfel este greu să cuantificăm gradul de amenințare. Tabelul 128. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei Cod Parametru Descriere B.7. Amenințare viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere F.1. Specia Alcedo athis, Aythya nyroca, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticora, Accipiter brevipes, Buteo rufinus, Ciconia nigra, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Lanius
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Nu este cazul. D.6. Informații suplimentare Pentru cuibărit preferă lacurile de câmpie, cu vegetație submersă abundentă și care sunt mărginite de brâuri dense de vegetație palustră emergentă (stufăriș, papură și sălcii). Poate cuibări și în heleșteie piscicole sau în ape salmastre. În afara sezonului de cuibărit poate fi întâlnită pe o gamă mai mare de zone umede. Deși este o rață scufundătoare, preferă ape puțin adânci (30-100 cm) și trăiește destul de ascunsă pe ochiuri de apă rămase libere în stufărișurile
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
invazive non-native (alogene) Anexa nr. 5.19. Harta presiunii JOI.01 Incendii Hărțile amenințării viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate ROSCI0290 Coridorul Ialomiței Mamifere Anexa nr. 5.20. Harta amenințării H01 - poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) Anexa nr. 5.21. Harta amenințării F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj Anexa nr. 5.22. Harta amenințării A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile Anexa nr. 5.23. Harta amenințării A04.01 - pășunatul intensiv HERPETOFAUNĂ Anexa nr. 5.24. Harta amenințării G05.04 Vandalism Anexa nr. 5.25. Harta
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
sau în parcurs de uscare Anexa nr. 5.36. Harta amenințării F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală Anexa nr. 5.37. Harta amenințării H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) și H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor HERPETOFAUNĂ Anexa nr. 5.38. Harta impactului cauzat de presiunea actuală A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
non-native (alogene) Anexa nr. 5.48. Harta impactului cauzat de presiunea actuală JOI.01 Incendii Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor MAMIFERE Anexa nr. 5.49. Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 - Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre) asupra speciei Lutra lutra Anexa nr. 5.50. Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F03.02.03 - capcane, otrăvire, braconaj asupra speciilor Lutra lutra și Castor Anexa nr. 5.51. Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare A02.03 - înlocuirea pășunii cu terenuri arabile asupra speciei
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare F02.01 Pescuit profesional pasiv, F02.02 Pescuit profesional active, F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj și F03.02.05 Captură accidentală Anexa nr. 5.59. Harta impactului cauzat de amenințarea viitoare H01 Poluarea apelor de suprafață (limnice, terestre, marine și salmastre), H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate Anexa nr. 5.60. Harta impactului cauzat de presiunea actuală A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale asupra
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Starea de conservare a habitatului este considerată necunoscută dacă nu există suficiente date pentru estimarea acesteia. 1130 Estuare CLAS. PAL.: 13.2, 11.2 Estuarul este partea din aval a văii unui râu, expusă mareelor și extinzându-se de la limita apelor salmastre. Estuarele fluviilor sunt intrânduri ale coastei unde, spre deosebire de habitatul 1160 (brațe de mare și golfuri mari puțin adânci), există în general o influență substanțială a apelor dulci. Acestea formează zone de tranziție unde are loc amestecul apei dulci
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
manifestă în zona pelagică, afectând atât specii comune, cât și pe cele rare, comerciale sau necomerciale. În România, în apele costiere și cele marine se întâlnesc cca 133 de specii de pești, dintre care 58 sunt specii marine, 31 sunt salmastre și 44 sunt specii de apă dulce. În ceea ce privește valoarea comercială, cele mai importante specii sunt: hamsia (Engraulis encrasicolus), stavridul (Trachurus mediterraneus), șprotul (Sprattus sprattus), pălămida (Sarda sarda - această specie este foarte rar întâlnită în Marea Neagră), lufarul
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
primele tehnologii de cultivare dirijată a celor mai importante specii marine de nevertebrate și pești. Dintre speciile de pești cultivate menționăm: păstrăvul curcubeu (Onchorhyncus mikiyss), chefalul (Mugil cefalus), calcanul (Scophtalmus maeoticus/Psetta maeotica), cambula (Platichthys flesus luscus) și sturionii. Pentru mediul salmastru merită amintit șalăul (Stizostedion lucioperca). Acvacultura marină oferă un potențial semnificativ pentru furnizarea de surse durabile de hrană, jucând astfel un rol-cheie în realizarea securității alimentare și a nutriției, a ocupării forței de muncă și a dezvoltării economice în toate
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
sufletul meu Cuprins de ardoare. Eram... tu și eu! Venise lumina În inimi novice, Rupsesem cortina Gândirii peltice Multiple dorințe Nespuse, dar clare Topeau necredințe De nopți seculare Valsa luna plină Cu-al zilelor astru În muzica lină Din ghiolul salmastru ........................ Nisipul foșnește Sub pași fericiți Și-o stea, fin clipește Spre îndrăgostiți... Dan Mitrache Referință Bibliografică: Pași pe nisip / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Mitrache
PAŞI PE NISIP de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379532_a_380861]
-
altitudine), este prezentă placa calcarului de Repedea, constituită din calcare oolitice, calcare lumașelice și nisipuri. Importanța științifică a profilului de aici este mărită de bogata faună fosilă, îndeosebi de moluște (lamelibranchiate și gasteropode), caracteristice pentru zona litorală a domeniului marin salmastru, în care s-a sedimentat cu 10 -12 milioane de ani în urmă complexul litologic de mai sus. Revizuirea recentă a faunei, duce la concluzia că abundența exemplarelor de Mactra podolica și prezența speciilor Cardium fittoni, Mactra fabreana, Pholas hommairei
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Convenței de la Ramsar îl constituie conservarea zonelor umede, a faunei și florei caracteristice (www.rowater.ro). „Zonele umede cuprind: întinderi de bălți, mlaștini, turbării, suprafețe de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește 6 metri”. Deoarece ONU a declarat anul 2011 ca fiind Anul Internațional al Pădurilor, deviza pentru acest an a zilei de 2 februarie a fost: „Zonele
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
a distribuit un chestionar cu întrebări, la care trebuiau să dea răspunsuri. Pe baza răspunsurilor date s-au purtat discuții asupra rolului apei în viața de zi cu zi, asupra căilor de poluare a apei; s-au explicat termenii necunoscuți: salmastră - sălcie, apă uzată, folosită și murdărită; fecaloid - dejecții, fecale; colmatat - depunere de deșeuri; scabie - râie; giardioză - boală produsă de un protozoar acvatic, Giardia. La sfârșitul activității au fost premiați elevii: Trincu Constanța, Moroșanu Ovidiu, Ciornea Monica, Sava Doina, Popovici Marcela
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
varietate de bogăție, într-o alcătuire unică. Își are oare pereche în lume? ...dar nu a fost dintotdeauna astfel. La finele Erei Terțiare și începutul celei actuale (Cuaternar), în urmă cu 1,85 milioane de ani, Carpații răsăreau din apele salmastre ale unei mări ce umplea atât depresiunea dintre Carpații Meridionali și Balcani, Depresiunea Getică, dar și pe cea Panonică, ce trimitea un fel de golf în interiorul lanțului carpatic. Cu începutul Cuaternarului, care înseamnă pentru acest spațiu începutul unei succesiuni de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
origini. Acest fluviu, care are vârsta Cuaternarului, și-a format în paralel și separat, pe de o parte, actualul curs superior și mijlociu, dintre nordul Alpilor și Câmpia Panonică, la trecerea de la Terțiar la Cuaternar, acoperită cu un mare lac salmastru; iar pe de altă parte, actualul curs inferior, pornind dintr-un fost golf al altei mări salmastre, ce se retrăgea treptat către răsărit, spre actualul bazin al Mării Negre, când, prin eroziune regresivă, acest curs a străpuns culmea montană din care
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
parte, actualul curs superior și mijlociu, dintre nordul Alpilor și Câmpia Panonică, la trecerea de la Terțiar la Cuaternar, acoperită cu un mare lac salmastru; iar pe de altă parte, actualul curs inferior, pornind dintr-un fost golf al altei mări salmastre, ce se retrăgea treptat către răsărit, spre actualul bazin al Mării Negre, când, prin eroziune regresivă, acest curs a străpuns culmea montană din care pornise, cele două porțiuni cu începuturi separate s-au unit, formând întregul curs al Dunării de astăzi
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
zonele semiaride și aride sunt caracteristice zonei tropical-uscate a spațiului arabofon, au un contur imprecis, nivel și suprafață lacustră variabile, funcție de cantitatea de precipitații anuală căzută în bazinul de alimentare. Cel mai reprezentativ este lacul Ciad cu ape dulci și salmastre alimentat de râurile Chari și Logone, a cărui suprafață se poate dubla în anii ploioși (până la 22.000 kmp.). Tot în această categorie se înscriu “chott”urile din nordul Africii - lacuri sărate formate în depresiuni închise umplute cu depozite salifere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
lacului crește cu circa 2-3 m. Pentru menținerea gradului de mineralizare s-a construit în 1976 un baraj din pământ protejat cu dale din beton, în dreptul localității Gheorghe Doja. Pe malul lacului s-a construit popasul Fundata. Nămolul și apa salmastră pot fi utilizate în scopuri terapeutice. GARDA - cel mai mare lac glaciar al ItalieiĂ 320 km2 și 342 m adâncime) situat pe versantul sudic al Alpilor, în zona de contact cu Câmpia Padului. De-a lungul celor 51 km lungime
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
turistică pentru locuitorii orașului siberian Novosibirsk. TENGRI-NUR - lac tectonic în China, situat în partea central -sudică a Podișului Tibet la altitudinea de 4627 m și la 100 km de orașul tibetan Lhasa, are un grad ridicat de mineralizare cu apă salmastră, dar fără să împiedice dezvoltarea faunei piscicole. TIBERIADA - lac situat în grabenul tectonic El Ghor la -212 m sub nivelul Oceanului Planetar, se află pe râul Iordan care îi asigură un volum de apă dulce pentru irigații și piscicultură. Falezele
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
fost distrus de 6 ori de cutremure, iar în 1392 a fost jefuit de Timur Lenk. VAN - cel mai mare lac tectonic din Turcia aflat la 1720 m altitudine în Podișul Armeniei, este străjuit de vulcani înalți. Cuveta are apă salmastră datorită evaporației puternice și variației de nivel, de 2-3 m pe perioade lungi de timp. Pe malul lacului, în partea estică, se înalță pe o stâncă orașul cu același nume. ZAISAN - lac de origine tectonică înconjurat de culmile munților Altai
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]