60 matches
-
Marin; Mircoiu Crișan; Nicoară Eugenia; Marinescu Ioan; Tudoș Ana Maria; Fekete Corina; Cioroianu Stelian; Oprea Constantin; Radu Vasile; Orzac Maria; Gădălean Mariana; Varodi Mariana; Varodi Tiberiu; Mărghitaș Florin; Rusu Rodica; Zoița Nif; Vereștean Maia; Sângeorzan Alexandru; Hoinărescu Vândă; Timofte George; Salomie Cornelia; Dogaru Niculina; Scurtu Doina; Scurtu Candet; Zehan Anghel; Zegreanu Octavian; Zegreanu Iustinian; Narcis Bucur; Vancea Niculescu; Mircea Vasinca; Liviu Comes, Ruse Mircea; Bugariu Dorina, Haitonic Traian și mulți alții pe care nu au fost amintiți, deoarece timpul i-a
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]
-
în tindă fiind regăsită Pilda Fecioarelor, din această compoziție păstrându-se mai bine grupul celor cinci fecioare înțelepte. Pe peretele de nord și pe cel de răsărit sunt reprezentate sfinte mucenițe precum Sf. Iuliana, Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana. Bolta semicilindrică a naosului fost decorată cu câteva medalioane în care sunt prezentate: Sfânta Treime, Mielul ce poartă steagul, Patriarhul Avraam dar și Pilda Pelicanului. În părțile laterale ale bolții naosului au fost redați Evanghelistul Luca, Sf.
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica, fetișcă, flori galbene, flori oșenești, gălbenioare, hilimică, năcoțele, ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini, filimină, filimini, filincică, hloare, floare galbenă, gălbănușe, gălbioare, hilimică, năcoțele, ochiul boului, ogriștene, roșioara, roșiori, roșulița, ruginele, ruguliță, rujinei, rujinele, rujmică, rujnică, rușnici, rușori, rușulițe, salomie, sălunină, silinii, silunini, stăncuța, rătăiși.
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini, filimină, filimini, filincică, hloare, floare galbenă, gălbănușe, gălbioare, hilimică, năcoțele, ochiul boului, ogriștene, roșioara, roșiori, roșulița, ruginele, ruguliță, rujinei, rujinele, rujmică, rujnică, rușnici, rușori, rușulițe, salomie, sălunină, silinii, silunini, stăncuța, rătăiși.
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
acest locaș de cult. Voievodul reface aproape din temelii biserica "[...] pe care am văzut-o părăsită de la sfânt răposații strămoșii noștri [...]" (D.I.R., B, vol.I, p. 241), îi confirmă vechile danii de la Vlad Dracul, bunicul său, Vlad Călugărul și Smaranda (Salomia), părinții săi, și îi face alte multe danii. După daniile făcute de acest voievod, mănăstirea Govora, devine una dintre cele mai importante mănăstiri ale țării, ieromonachii continuând să păstreze și să sporească moșiile ce întrețineau viața monahală și spiritualitatea ortodoxă
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
ajutor. Deci o persoană absolut ieșită din comun. După aceea am aflat că era fiica unui mare rabin, care are și un monument În Câmpulung, la care și astăzi se duc oameni și aprind lumânări. Deci probabil și această doamnă (Salomia Mishel se numea) era Învățată În casa părintească să facă bine, era un om În folosul oamenilor - la mormântul ei din Israel sunt totdeauna lumânări aprinse, pentru că se duce lumea să aprindă lumânări... Eu nu Înțeleg cum a supraviețuit - lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
enfants dans le village de conte, Ed. Nova Internațional, Pitești, 2004, pag. 46. Andrei Mădălina 1990 Pictor Născută la 10 ianuarie 1990 în București Studii: Liceul de arte plastice „Nicolae Tonitza”, București; Facultatea Hyperion, Administrație publică, București. Debut 2003 Andronic Salomia 1938 Pictor „Mie tare mi-a plăcut totdeauna ce-i frumos. Dacă pictez ceva, mă gândesc mai mult cum ar fi să fie mai frumos, dar nu știu dacă reușesc așa cum aș dori eu. Când am luat premiul, m-am
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
enfants dans le village de conte, Ed. Nova Internațional, Pitești, 2004, pag. 46. Andrei Mădălina 1990 Pictor Născută la 10 ianuarie 1990 în București Studii: Liceul de arte plastice „Nicolae Tonitza”, București; Facultatea Hyperion, Administrație publică, București. Debut - 2003 Andronic Salomia 1938 Pictor „Mie tare mi-a plăcut totdeauna ce-i frumos. Dacă pictez ceva, mă gândesc mai mult cum ar fi să fie mai frumos, dar nu știu dacă reușesc așa cum aș dori eu. Când am luat premiul, m-am
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
observator al lumii narate (Ienache Coropcarul, narează la sadovenianul Han (al) Ancuței întâmplări în centrul cărora este plasat Toderiță Catană). Naratorul mesager îndeplinește numai rolul de transmițător al unei întâmplări „auzite“. Se proiectează în plan secund, ca eu narator (lița Salomia, în Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva narativă este un concept prin care se definește punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Modelul narativ tradițional avea ca prezență dominantă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
relatează (de exemplu, Ienache Coropcarul în Hanu Ancuței). personajnarator mesager - îndeplinește numai funcția narativă și cea de regie, fără a fi implicat în seria de evenimente; este „vocea“ narativă care relatează evenimente auzite de la un alt personaj (de pildă, lița Salomia din Hanu Ancuței). - Personajele obiective (actanții) sunt urmărite în planul evenimențial, având numai funcție actanțială. Sunt, de obicei, personaje secundare, implicate doar la nivelul acțiunii narate sau reprezentate scenic. Clasificarea personajelor poate avea în vedere și criteriul reprezentativității: - Personajul arhetipal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Catinca Popescu, Denisa Mihăilă, familia Hlinka Doina și Gustav, Costică Onuță, Camelia Ciobanu, Gheorghe Bărbuș, Costel Bogatu, Valentin Cruceanu, Valeria Tofan, Gheorghe Dicu, Jean Duță, Elena Ferdinand, Nicolae Man, Nicolae Șerban, Dumitru Ștefănescu și nepoata sa Adina Ștefănescu, Constantina Voicu, Salomia Andronic, Cătălin Buda, Nicolae Burcă, Ionelia Caramalău, Doina Moldoveanu, Adina Mocanu, Elena Hăbășescu și mulți alții, artiști pe care i-am cunoscut pe parcursul anilor la diferite manifestări și de fiecare dată când aveam prilejul de a ne reîntâlni era o
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
La revedere, pe curând! Dar și pe ceilalți cititori, care au fost uimiți de îndrăzneala unor aluzii sarcastice la sumbrele realități sociale ale vremii. Un alt amănunt surprinzător era că romanul fusese scris în colaborare cu un geolog, George Virgiliu Salomie, care nu avea nici el decât cunoștințe livrești despre problemele de criminologie. Următoarele cinci romane - publicate între 1982 și 1990 - vor purta aceeași semnătură, Morogan-Salomie. Ele s-au bucurat de succes pentru că aveau vervă, o acțiune alertă, antrenantă și dovedeau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
principale sunt claritatea stilului și raportarea sistematică a legendelor scandinave la tradițiile, mai bine cunoscute, ale vechii culturi germanice. În ultimii ani s-a consacrat traducerilor din literatura suedeză contemporană. SCRIERI: La revedere, pe curând! (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1980; Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
tradițiile, mai bine cunoscute, ale vechii culturi germanice. În ultimii ani s-a consacrat traducerilor din literatura suedeză contemporană. SCRIERI: La revedere, pe curând! (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1980; Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
ani s-a consacrat traducerilor din literatura suedeză contemporană. SCRIERI: La revedere, pe curând! (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1980; Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1990; Cacialmaua, București, 1992; Mitologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
revedere, pe curând! (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1980; Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1990; Cacialmaua, București, 1992; Mitologie nordică, București, 1992; Du texte naratif au texte dramatique. Quatre couples
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
Să nu exagerăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1981; Scuzați deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1990; Cacialmaua, București, 1992; Mitologie nordică, București, 1992; Du texte naratif au texte dramatique. Quatre couples symbiotiques dans l’oeuvre d’Eugène Ionesco, Stockholm, 2000. Traduceri: Torgny
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
deranjul (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1982; Agepsina și bătrânii (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1984; Amnezii de iarnă (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1985; Să nu ne enervăm (în colaborare cu George Virgiliu Salomie), București, 1990; Cacialmaua, București, 1992; Mitologie nordică, București, 1992; Du texte naratif au texte dramatique. Quatre couples symbiotiques dans l’oeuvre d’Eugène Ionesco, Stockholm, 2000. Traduceri: Torgny Lindgren, Batșeba, București, 1995; Agneta Plejel, Goana după vânt, București, 1995, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
Când H. se mărginește la povestirea unei întâmplări, precum în Fuga, sau la prezentarea unei obsesii, ca în Candidații, rezultatele sunt mai bune. Același lucru se întâmplă și în prozele scurte publicate după 1929, precum Studenți, Fericirea Chivei Basaraboi, Foca, Salomia, Coniac. Conștient de capacitatea sa redusă de a construi epic, prozatorul se distanțează în încercările romanești de modelul realist. Comentariile auctoriale, uneori ironice, alteori trecând în pamflet, se înmulțesc, iar elementele neverosimile sau grotești până la absurd se aglomerează în chip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
Gherghina Ursa Contăș, diac de jitniță Ghelasie Sora Pivnicerul dela Cotnari Teofan Manoilă Feltiu Gheorghe Murat Sava Blându Lupu Vremeș David Corbea Nechifor Țurcan Nistor Crețu Griga Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Neamțu 57-67 Luca și Hărman 75 cu Cispei 57 Hărman și Duma 79-80 cu Isaiia 58-66 Ion Boureanu 67-68 Hărman și Oană 81-85 Aug. 5 (Gherman?) Albu 68-70 s-a Arbure 71-76 Dajbog 79-84 Nicotă 87-95 Rateș Eremia 97 Cneaghina Salomia Teodosia Anghelina Cristina Ilisafta Marghita, Prohira Ilinca Mireauța Agafița Mitra Dochia Pascalina Nasta Mălina Vornic Condrea Bucium Gheorghe Roșca Ionaș Bârlădeanu Grigorașcu Pelin Miclăuș Cristea Șeptilici Dumitrul Șoldan Andronic Ionașcu Vulpe Neculai Aramă Mihai Stângaciu Isac Mereacre Popa Nicoară Rugină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Să te văd cum stai culcată, Cu fața cătră părete, Cu gura arzând de sete. Fața vântura-ți-o-aș Gura săruta-ți-o-aș... Bună-dimineața, nană, Țucu-ți ochii ș-o sprânceană, Spune-mi mie cum te chiamă. Ți-o fi numele Marie, Ori te chiamă Salomie, Așa cum îmi place mie... Răspuns dau la întrebare: Pe mine mă chiamă Floare, Cine mă sărută moare... Nu zâmbi, nu te mira, Sărută-mă dumneata, Și-i vedea de mori au ba! 1950 [JURNAL DE CĂLĂTORIE]* [Kiev-Moscova-Barvih mai-iunie 1950] Sâmbătă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca un foarte silitor elev, Matei Purcariu al Țâmforii din Oprea Cârțișoara, născut în 1836, având ca părinți pe Ioan și Floarea, căsătorit la rândul său, conform poziției numărul 5 din 26 aprilie 1887 al registrului parohial, cu văduva Manea Salomia în vârstă de 48 de ani din Streza Cârțișoara. Din documentele de care dispunem, rezultă că el mai fusese căsătorit cu Rafira, cu care a avut un fiu, pe Ion, care îl va moșteni întrucâtva, pentru că și acesta va arăta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
filologice, apreciate și în străinătate. “Mă bucur să vă revăd, domnule Teodorescu”, îl salută academicianul, ridicându-se de pe scaun, ca să-i strângă mai bine mâna. “Cu ce vă ocupați acum și cum o duceți?” Stelian începu să spună ceva. Vocea Salomiei o acoperă însă pe a sa: “Ce surpriză! Nu v-am mai văzut de-un car de vreme! Ce mai faceți?...” Stelian o lăsă pe femeie să spună ce avea de spus. “Nu chiar atât de rău”, îi răspunse. “E
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
atrăgea tocmai prin dimensiunea lui romantic-eroică pe care, totuși, n-a cultivat-o decît arareori. Dar totdeauna cu fior pentru că se apleca asupra unei lumi exotice. Țancu sau Țanco era fiul unui voivod al unei colectivități de corturari, căsătorit cu Salomia, fată de neam avut. Dar el avea un rival aprig, pe Dinu, care dorea, el, să devină voivod (sau voivodă) al micii colectivități de corturari și chiar s-o dobîndească, drept soție, pe Rusalina fiica lui Țancu. Țancu era handicapat
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]