85 matches
-
zic, mergi înainte cu dreptul tău pîn-în pânzele albe, Vulpițe voinice, că dar n-a intrat zilele-n sac, ce n-aduce ziua de azi aduce vremea cârpită cu hârțoage vechi de mână de răzăș. Mergi înainte, Vulpe. (vornicului) Ia sama, vornice, prea-mi are multe judecăți. Să nu fie vreun târâie brâu, să-și bată joc de noi. De câți ani te judeci, Vulpe? [ȘTEFAN VULPE] Apoi am vrut-o, judecata, o duc M[ăria] Ta. [VODĂ] Numa să te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bănuiască-a lui iubire Pe ei cine-i învață Și inima să i-o rănească Ce crud cuvânt de gheață? Copile smead cu ochi de flăcări, În veci vun bine nu e Pentru-n păstor ce-și lasă turma În sama nimănuie. Cu noi să vii, căci altfel ochii-mi În veci n-or să mai vadă A tale plete lungi și negre Și fața ta cea smeadă. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codrii vechi n-o să-l zărească
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
peste tot numai cu forma cugetărei (a cunoștinței discursive), de aceea în partea ei analitică poate să cuprindă și un canon al rațiunei, a cărei formă își are prescripția ei sigură și care poate fi înțeleasă apriori fără a ținea sama de natura spețială a cunoștinței întrebuințate în acest caz, și aceasta numai prin discompunerea actelor rațiunei în momentele lor. Logica transcendentală însă, mărginindu-se la un cuprins determinat, adică la cunoștințele apriorice pure, nu poate s-o imite pe cea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pasaj al salciei, care jalonează fatala bifurcare a drumului : Ține, dragă suflete, Drumul nainte Până vei ajunge Unde se înfrânge Drumul jumătate Ce locuri desparte Acolo să stai Și sama să iai ; Că-i vedea o salcă Mare și înaltă... Sama aici iar să iai Și spre stânga să nu-mi dai, Căci în partea stângă E calea cea strâmbă, Strâmbă ș-astupată, Cu lacrimi udată... Ci să dai în partea dreaptă, Precum firea îți arată (40, p. 497). Această topografie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sa Istoria delle moderne rivoluzioni de la Valachia, apărută la Veneția în 1718: Istoria Bălăcenească „Filii mei, filii mei! Iată toate avuțiile și orice alta am perdut. Să nu ne perdem ancai sufletele! Stați tare, barbatesce, dragii mei, și nu begați sama de moarte; priviți la Christos Mântuitorul nostru, quate am rebdut pentru noi și cu ce moarte de ocara am murit! Credeți tare în acesta și nu ve mișcați, nici ve clăthiti din credentia pravoslavnica pentru viatie și pentru lume aceasta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Prahova 675. Bottea Margareta, 2 apartamente, București, str. Col. Tell 31; str. Brezoianu 53. 676. Budai Elisabeta și Grigore Filip, 6 apartamente, București, str. Sft. Constantin 4. 677. Brikmayer M. Ana, 3 apartamente, București, str. Alex. Popov 21. 678. Brisental Sama, 10 apartamente, București, str. St. O. Iosif 2. 679. Bailescu N. 5 apartamente, București, str. Ady Endre 24. 680. Bogdan Alecu Irina, 8 apartamente, București, str. Logofăt Tăut 70, 68. 681. Boloaga Crisanti, 5 apartamente, București, str. Leon Vodă 22
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
vecinii se amuzau copios. Un țigan isteț, cu ochii bulbucați, umplea cu trupeșia sa un sacou în picățele. De culoarea cuibarelor de viespi, peste urechile sale cojite, se lățea, scămoasă, o șapcă model Șoptelea. Perorînd despre deviatoriștii care nu țin sama de viața politică care se întîmplă în jur, primarul atrăgea atenția asupra nivelului slab ce domnește în rîndul organizațiilor comunale, ceea ce va pricinui la recoltă. Trebuie să se aibe în vedere că trebuie perfecționate produseli. Apoi trăgea concluzia: să acțonăm
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
chirie. La sfârșitul “izvodului” scrie că: “4 odăi... toate aceste sânt școli”. Acest lucru mi se pare cu totul deosebit. --Dacă tot am pornit să aflăm ce s-a mai întâmplat pe lângă mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc, să vedem ce spune “Sama de veniturile Sfântului Nicolai din chiria dughenilor i (și n.n) a odăilor, di un an și giumătati, adică de la 1791 aprilie 23 la an 1792 oct. 26”. Din chiria tuturor dughenilor și odăilor au obținut 2562 lei, la care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
așădzat Ștefan (Lupu) vodă la scaun, prins-au pe Geanalău; deci pentru vina lui i-au tăiat capul, iar pintru banii cei domnești au luat Ștefan vodă acele dugheni și niște casă din...Iași și niște vii la Miroslava pre sama domnească...Apoi, cînd au fostu în dzilele măriei sale Istratie Dabijea voievoda,...în trei rînduri...am grăit mării sale...ca să ne dea aceste moșii; dziceam noi că n-au fostu vinovat. Deci măriia sa vodă ne-au tot dat rămași”. Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am nevoit... ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie”. Apoi la 24 august 1670 (7178) Duca Vodă cel Bătrân - cum i-a spus posteritatea - a hotărât ca „cei doisprădzece... poslușnici... toți să fie pe sama mănăstiri Hlincei... iar ceilalți oameni câți mai sânt acolo în sat v-am dat... să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri... de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie”. Are grijă să-i scutească de celelalte dări, afară de bir. Aș vrea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nu hotărârea în sine, ci cauzele care au dus la această hotărâre. Să auzim! Vodă spune că tatăl său „Nicolae vodă, întru a doua domnie” văzând că mănăstirea Dancu era „pustie, neavând purtătoriu de grijă... a fost dat-o... în sama și epitropie lui Iezechiil ce-au fostu egumen mai pe urmă și la Trieh Svetitele; și când au ieșit Iezechiil din epitropie arătând că i-au rămas datoare mănăstirea Dancul cu optu sute lei din cheltuielele ceau făcut cu trebele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
binecuvântată pe care naturaliștii o recomandă pentru corp. Nici un om nu se întărește citind un tractat de gimnastică, ci făcând exerciții, nici un om nu se-nvață a judeca citind judecăți scrise gata de alții, ci judecând singur și dîndu-și singur sama de natura lucrurilor. Aceste laude s-ar părea exagerate în alte țări, dar într-a noastră nu sunt decât juste. Oricât de modestă în aparență ar fi cartea, ea însemnează începutul unei reforme adânci în instrucția elementară; ea a rupt
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
general era cu neputință, de vreme ce de la 1 iulie 875 începînd încetasem de-a fi bibliotecar și eram înlocuit prin d. Dimitrie Petrino. Alăturîndu-vă, pe lângă aceasta, copie de pe procesul-verbal dresat cu ocazia predărei bibliotecei 177 {EminescuOpXVI 178} și mobiliarului ei în sama d-lui Petrino, subsemnatul vă roagă să binevoiți a retrage citația pomenită mai sus. Primiți, vă rog, domnule prezident, asigurarea deosebitei mele considerații. M. Eminescu Domniei sale Domnului Prezident al Înaltei Curți de Compturi Copie (L. S. ) Proces-verbal Anul una mie
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cifre. Bătrânul, care a băgat de seamă ce citesc, m-a lămurit: „Asta-i o dare de seamă a unui mare slujbaș domnesc pentru niște bani. Citește-o!” Mă apuc de treabă fără zăbavă și văd că este vorba de „Sama dumisali Iordachii Cantacuzino vel vornic de banii ci i s-au dat pentru treaba casălor Mitropolii, și pe ci s-au dat bani noi, începându din zi întâiu a lui martu. Leat 7244 (1736) mart 1.” Cercetez întâi de unde s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
țara la mare primejdie de robie și sabie...ce dară pentru unii ca aceștie, ce fără nici o pricină s-au hainit și, părăsind moșiile lor, s-au dus cu moscalii...cu mare dreptate s-au luat toate moșiile lor în sama domnească... Și de vreme că sluga noastră, Dumitrașco, bărbieriul gospod, ne-au slujit cu dreptate... el s-a aflat tot nelipsit lângă noi la toate întâmplările noastre, socotit-am că să cade a fi miluit...din osăbită mila noastră, l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
analogie a numelui orașului Ațițtc din Dacia este citată de Hecateu din Milet sub forma Al’Cwty într-o regiune tracă, Samus numele dacic al fluviului Someșul este identic cu acel de ăauaîot popor din Tracia și cu acel de Sama, Samus purtat de principi traci. Nu se găsește în Dacia numele Bersovia și Berzame la poporul Selaților din Tracia ? Numele tribului dac al Amadocilor se reaflă în acel ‘Afxddoxog purtat de mai mulți principi traci din nația Odrisilor. Există Biesii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
spală haine Că eu merg între cătane, Nu le spăla cum se spală, Ci le spală-n lacrimele Și le uscă-n gîndurele, Apoi bine învălite Tu la mine le trimite Pre șuerul vântului Pre fundul pământului. 199 Ia-te sama, nană, bine Să nu te uiți tu de mine, Când a fi la uginiță Voi ajunge la graniță, Când a fi la scăpătat Voi ajunge la Mailand. Mailandul e oraș mare Și Mailandul, dragă, are Un cîmpuț lunguț și lat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cai Cum nu-i mai vedea pe plai, Cu coame cănite, Frâne zugrăvite, Unghii costorite Și cozi împletite. De la dânsul că pornirăm La Dumneavoastră venirăm, Floricica s-o luăm La - mpăratul s-o ducem. Și pornirăm și venirăm Nu știurăm sama bine Să venim pe drumuri line, Ci ne-am îndreptat pe stele ... De venirăm după ele, Pe fața pământului Pe aburii vântului, Mai bând și mai chiuind Și din bice lungi pocnind, Caii noștri în curând, Pe-a lor nări
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și, cine, o, muză, numește toate numele ilustre ale acelora cari săriră pentru scaparea Creștinătății de ghearele celui necurat[? ] Înainte mergea cu o prăjină lungă Vasile Buruiană, lui îi urmează barbatoșii Toma lui Culbeci si Toader Zurgălău și [mai] cu sama teribilul Damian Cușmălungă, iară * după ei, cu parul și c-un drug, de berbeci adunătorul Curcă. Și cine povestește fără să i se bucure sufletul de faptele lui Gheorghe a lui Ion a lui Sava * Cotcodac care, c-un prapure-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
l-au omorît, Pă ahaia dracii suind călare O duc unde-i văpaia mai mare. Străpungîndu-o prin gemănare Cu tăciuni aprinși sau Înfocate Frigări, ș-În asemene stare Aflîndu-să purure va pate!... O, voi muieri pre slabe dă minte, Luați sama la heste cuvinte!” Femeia modistă (la modă!) Începe să devină ținta unor lungi poeme satirice, cum este acela, sub formă dialogată, localizată (după Ignacy Kraiki) de Costachi Stamati: Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, Însoțit cu o coană de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
special pe intuițiune și urmărește un scop îndoit: pe de o parte a facilita membrilor corpului didactic primar predarea cu succes a acestei științe, iar pe de alta a coopera la dezvoltarea inteligenței copiilor silindu-i a-și de totdauna sama de aceea ce fac. Graba cu care s-a desfăcut prima ediție este o probă că aprecierile ei au fost împărtășite. Încurajat de această comunitate de vederi cu o mare parte dintre învățători, autorul a pus sub presă edițiunea a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Făgăraș, unde însă prefectului i este permis a calca legea, precum s-a dovedit și mai curând cu ocaziunea alegerei comisiunei administrative, și prin asta a paraliza majoritatea română. Să mai vorbim și de toleranța socială a maghiarilor mai cu sama transilvaneni față cu romînii? Nu o facem aceasta, căci ne temem că ne-am pierde paciența de a o trata și acea cestiune cu sânge rece și am ajunge la rezultate cari i-ar aduce pe stăpânitorii maghiari prea aproape de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Serbia și a decimat populațiile Peninsulei balcanice, Paștile ne-au adus protocolul de la Londra, care după unii însamnă pacea și o nouă primăvară pentru tinerele naționalități din Turcia, iar după alții nu-nsemnează nimic. De-aceea vom ținea de asta dată sama de părerile acelor ziare străine cari au oarecare legături cu lumea diplomatică și vom vedea câtă valoare dau ele încheierei mult doritului protocol. Protocolul însuși conține o invitare amicală, făcută Porții, ca ea să dezarmeze. Iar dezarmarea Rusiei va forma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor. Cînd un copil mic merge de-a-ndăratele sau se învîrtește în loc este semn că-i va muri tatăl. Cînd un copil doarme cu șezutul în sus, cobește a moarte. Dacă se pun pelincele unui copil la uscat, trebuie a lua sama ca nu cumva să ardă, că apoi copilul ar muri. Dacă trece cineva peste un copil sau îl măsoară cu cotul, moare sau măcar se chircește*. Cînd unui copil îi cresc dinții mai întîi în falca de jos, copilul are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pună capăt zilelor din disperare, pe Golgota; catolicul Stabat mater devine, prin intensificarea sentimenului de angoasă, pură erezie: "Și dealul Garaleului / Era înalt și ascuțit / Ca o lamă de cuțit / Și s-o pus cu inima / Să-și fac'acolo sama. Iară dealul Garaleului / Ca ceara s-o topit / Ca auru s-o sleit / Și ea n-o putut / Să-și facă sfârșit."27 Țăranul își imaginează o Maica Domnului cum n-a existat niciodată în textele canonice și se raportează
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]