85 matches
-
eșecuri din istoria militară a Romei. Romă pierde Luceria și Fregellae. Teritoriul este recâștigat prin recucerirea litoralului adriatic, dar în 312 î.Hr. o nouă ofensiva samnita provoacă grave pierderi românilor, în bătălia de la Lautullae. Deși zona Campaniei trecuse de partea samniților, Romă a reușit să recupereze Terracina, Capua și Nocera. românii au început construirea drumului care trebuia să lege Capua de Romă, via Appia. În 315 î.Hr., samniții i-au învins pe români la Lautulae. Numeroase populații și orașe italice au
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
grave pierderi românilor, în bătălia de la Lautullae. Deși zona Campaniei trecuse de partea samniților, Romă a reușit să recupereze Terracina, Capua și Nocera. românii au început construirea drumului care trebuia să lege Capua de Romă, via Appia. În 315 î.Hr., samniții i-au învins pe români la Lautulae. Numeroase populații și orașe italice au fost captate într-o coaliție antiromană, din care făceau parte etrusci, munteni sabellieni și gali. Soarta războiului închină în favoarea Romei din 314 î.Hr. Între 318-312 î.Hr., Capua
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
români și au instalat colonii în fertila Campania. În 304 î.Hr., s-a încheiat o pace favorabilă românilor, insă intervenția lor în Lucania a determinat reluarea conflictului și victoria clară a legiunilor la Sentinum în 295 î.Hr. , asupra armatei gallo-samnito-etrusce. Samniții au fost alungați de pe teritoriile lor și împinși spre Etruria. Romă a câștigat controlul asupra Italiei, dar samniții au continuat să reziste și să se opună, astfel, abia în 272 î.Hr., au fost definitiv învinși și supuși Romei. Astfel, a
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
insă intervenția lor în Lucania a determinat reluarea conflictului și victoria clară a legiunilor la Sentinum în 295 î.Hr. , asupra armatei gallo-samnito-etrusce. Samniții au fost alungați de pe teritoriile lor și împinși spre Etruria. Romă a câștigat controlul asupra Italiei, dar samniții au continuat să reziste și să se opună, astfel, abia în 272 î.Hr., au fost definitiv învinși și supuși Romei. Astfel, a luat astfel naștere statul romano-campanian. Un pericol major s-a conturat în sud, cănd bogată și influența cetate
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
abia în 272 î.Hr., au fost definitiv învinși și supuși Romei. Astfel, a luat astfel naștere statul romano-campanian. Un pericol major s-a conturat în sud, cănd bogată și influența cetate grecească din sudul Italiei, Tarentul, nu a acceptat distrugerea samniților, nici alianța dintre Romă și Cartagina, prin care și-au delimitat zonele lor de influență în Italia și Sicilia. Sprijinită de aliații ei osci și campanieni, Romă a lansat o expediție militară în golful Tarentului. Tarentinii au solicitat și obținut
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Hannibal constietiza că forțele sale nu erau capabile să conducă un asediu asupra Romei și dorea doar să o izoleze de bazele ei italice. Astfel, și alți aliați meridionali au trecut de partea cartaginezilor. Mulți aliați precum bruttienii, lucanienii și samniții, Capua, au trecut de partea lui Hannibal. A încheiat cu acestă în 215 î.Hr. un tratat care prevedea împărțirea Italiei între Capua și Cartagina, după lichidarea puterii române. În 214 î.Hr., s-a înfiripat un proiect de făurire a unui
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
24 de volume, începută în jurul anului 100 și păstrată fragmentar (circa 1/2 din lucrarea inițială ), reface, de pe poziții filoromane, istoria Cetății Eterne de la începuturile mitice până în secolul al II-lea, tratând și istoria popoarelor cucerite, în ordinea subjugării lor (samniți, gali, cartaginezi, macedoneni etc). Cartea a 23-a, considerată pierdută, prezența războaiele daco-romane. Abordînd criteriul etnografic în abordarea prezentării evenimentelor, Appianus este totodată adeptul unui stil sobru, influențat de mijloacele de expresie specifice celei de-a doua sofistici, curent retoric
Appian () [Corola-website/Science/317951_a_319280]
-
ajuns stăpâna lumii în numai 50 de ani. Victoria asupra cartaginezilor le-a oferit un salt substanțial. În primul război punic, romanii nu încheiaseră de unificat Italia sub stăpânirea acestora. Coloniile grecești erau încă libere, iar populațiile de pe coasta Adriaticii, samniții, au rezistat, chiar dacă au fost învinse, însă nu și cucerite. Dar după război, Roma și-a consolidat controlul în întreaga peninsulă și și-a procurat provincia Sicilia, o regiune bogată, productivă, culturală. Senatul nu dezbătea modalitatea de extindere , ci unde
Al Doilea Război Punic () [Corola-website/Science/317960_a_319289]
-
dezvăluit prezența omului de Neanderthal în perioada paleolitică, acum circa de ani, urmată de sosirea omului modern acum circa de ani. Vechile popoare ale Italiei preromane - cum ar fi umbrii, latinii (care aveau să stea la baza civilizației romane), volscii, samniții, celții și ligurii, care au locuit nordul Italiei, dar și mulți alții - erau popoare indo-europene; principalele popoare care nu erau de origine indo-europeană erau etruscii, elimii și sicanii în Sicilia și sarzii preistorici. Între secolele al XVII-lea și al
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
și-au asigurat dominația asupra întregii peninsule italice, cu excepția Galliei Cisalpine. De-a lungul ultimelor secole, Roma și-a învins fiecare rival care stătea în calea dominației ei asupra peninsulei italice. Liga Latină a fost dizolvată în timpul războiului latin, iar samniții au fost învinși în cele trei războaie samnite. Orașele din Magna Graecia au intrat sub autoritatea Romei după invazia lui Pyrrhus, regele Epirului. Între timp, Cartagina se consideră o putere navală dominantă în vestul Mediteranei. Inițial fiind o colonie feniciană
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
dus la abandonarea modurilor mai vechi de luptă. Gărzile de corp ale regelui erau recrutate preponderent din unitățile ecvestre de tip "equites". O sursă fragmentară, dar de încredere, „Ineditum Vaticanum”, consemnează că equites nu s-au remarcat până la războaiele cu samniții din secolul IV î.H. O reformă importantă a armatei a avut loc în timpul lui Servus Tullius, care a creat sistemul "servian". Titus Livius și Dionysus au relatat detaliat despre acest sistem. Valoarea averii tuturor bărbaților romani era înregistrată într-
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
la o abandonare a modurilor mai vechi de luptă. Gărzile de corp ale regelui erau recrutate, probabil din rândul equites. O sursă fragmentară, dar de încredere, numită ,Ineditum Vaticanum”, consemnează faptul că equites nu s-au remarcat până la războaiele cu samniții din secolul IV î.H. O reformă importantă a armatei a avut loc în timpul lui Servus Tullius, care a creat sistemul servian. Titus Livius și Dionysus vorbesc detaliat despre acest sistem. Valoarea averii tuturor bărbaților romani era înregistrată într-o
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
și sabia. Diferențele între echipamentul soldaților din clasele I-III( probabil și IV) sunt prea mici, pentru a fi semnificative. Până ce galii nu i-au pus pe romani în situația de a-și modifica formația și armele, este cert că samniții au făcut-o. Primul război samnit (343 î.Hr.-341 î.Hr.) În anii 340 î.Hr., când Filip al II-lea al Macedoniei( tatăl lui Alexandru cel Mare) era ocupat cu preșii în est, războiul în Italia a izbucnit pe câmpiile Campaniei
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
lui Alexandru cel Mare) era ocupat cu preșii în est, războiul în Italia a izbucnit pe câmpiile Campaniei, lângă colonia grecească din Napoli. Primul război samnit a fost primul din cele trei războie pe care romanii l-au purtat tribul samniților. Acest prim război a izbucnit ca urmare a unei încercări a samniților de a se extinde spre est. În anul 343 î.H., ei i-au atacat pe sidicini, un trib mai mic de la granița de sud-vest. Sidicinii au cerut
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
Italia a izbucnit pe câmpiile Campaniei, lângă colonia grecească din Napoli. Primul război samnit a fost primul din cele trei războie pe care romanii l-au purtat tribul samniților. Acest prim război a izbucnit ca urmare a unei încercări a samniților de a se extinde spre est. În anul 343 î.H., ei i-au atacat pe sidicini, un trib mai mic de la granița de sud-vest. Sidicinii au cerut ajutor de la vecinii lor din Campania, dar ace;tia au fost învinși
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
pe sidicini, un trib mai mic de la granița de sud-vest. Sidicinii au cerut ajutor de la vecinii lor din Campania, dar ace;tia au fost învinși. Cei din Campania au cerut ajutor romanilor, ceea a reprezentat pentru aceștia o problemă, deorece samniții au fost aliații lor din ultimul deceniu. Titus Livius spunea că Senatul a refuzat inițial să participe la un război contra aliaților săi. Acest lucru a forțat mâna Senatului. Trimișii Romei le-au cerut samniților să nu atace noul teritoriu
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
pentru aceștia o problemă, deorece samniții au fost aliații lor din ultimul deceniu. Titus Livius spunea că Senatul a refuzat inițial să participe la un război contra aliaților săi. Acest lucru a forțat mâna Senatului. Trimișii Romei le-au cerut samniților să nu atace noul teritoriu roman, iar când aceștia au refuzat, a început războiul. Ambii consuli din 343 â.H., au codnus războiul împotriva samniților. Marcus Valerius Corvus a fost trimis în Campania, în timp ce Cornelius Arvina a atacat regiunea Samnium
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
război contra aliaților săi. Acest lucru a forțat mâna Senatului. Trimișii Romei le-au cerut samniților să nu atace noul teritoriu roman, iar când aceștia au refuzat, a început războiul. Ambii consuli din 343 â.H., au codnus războiul împotriva samniților. Marcus Valerius Corvus a fost trimis în Campania, în timp ce Cornelius Arvina a atacat regiunea Samnium. Băttălia de la Samnium a fost un eșec. Arvina a fost salvat de la dezatsaru de către P. Decius Mub, care a condus o parte din armată. Cu ajutorul
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
Băttălia de la Samnium a fost un eșec. Arvina a fost salvat de la dezatsaru de către P. Decius Mub, care a condus o parte din armată. Cu ajutorul acestuia, armata romană a reușit să scape din capcana ]n care a fost prinsă, iar samniții au fost învinși. Această victorie a încheiat eficient războiul, deși pace nu s-a făcut decât abia în anul 341 î.H. Al doilea război samnit(327 î.H.-304 î.H.) După campania din anul 340 î.H., romanii
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
încheiat eficient războiul, deși pace nu s-a făcut decât abia în anul 341 î.H. Al doilea război samnit(327 î.H.-304 î.H.) După campania din anul 340 î.H., romanii nu au mai ținut cont de samniți. Considerând că se pot lipsi de serviciile lor, ei i-au ignorat pe aliații lor în tratatul din 338 î.H..
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
Primul, al doilea și al treilea război al Republicii Romane cu triburile samnite a durat 67 de ani și a implicat aproape toate statele din Peninsula Italică. Șirul de lupte s-a încheiat cu dominația romană asupra samniților. Samniții, care stăpâneau Apeninii la sud-est de Lazio, au fost printre primii adversari mai puternici ai Romei. Timp de secole triburile de samniți (sau sabelli) care trăiau în munții Apenini s-au luptat pentru a deschide o cale spre câmpie
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
Primul, al doilea și al treilea război al Republicii Romane cu triburile samnite a durat 67 de ani și a implicat aproape toate statele din Peninsula Italică. Șirul de lupte s-a încheiat cu dominația romană asupra samniților. Samniții, care stăpâneau Apeninii la sud-est de Lazio, au fost printre primii adversari mai puternici ai Romei. Timp de secole triburile de samniți (sau sabelli) care trăiau în munții Apenini s-au luptat pentru a deschide o cale spre câmpie și
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
implicat aproape toate statele din Peninsula Italică. Șirul de lupte s-a încheiat cu dominația romană asupra samniților. Samniții, care stăpâneau Apeninii la sud-est de Lazio, au fost printre primii adversari mai puternici ai Romei. Timp de secole triburile de samniți (sau sabelli) care trăiau în munții Apenini s-au luptat pentru a deschide o cale spre câmpie și la Marea Mediterană. Dar etruscii și latinii i-au ținut în șah, astfel încât în ultima sută de ani direcția lor de expansiune nu
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
ci spre est și sud-est. Atacurile s-au mai slăbit pe măsură ce s-au obișnuit cu o viață mai civilizată în noua zonă (în regiunea Campania) și au devenit mai puțin războinici și mai prost echipați pentru a face față fraților samniți din munți. La mijlocul secolului al IV-lea î.Hr., grupul cel mai puternic din munți, o confederație de samniți, a năvălit în vale asupra precursorilor lor mai civilizați din Campania. Mai la est și sud, lucanii și bruttii erau presați de
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
civilizată în noua zonă (în regiunea Campania) și au devenit mai puțin războinici și mai prost echipați pentru a face față fraților samniți din munți. La mijlocul secolului al IV-lea î.Hr., grupul cel mai puternic din munți, o confederație de samniți, a năvălit în vale asupra precursorilor lor mai civilizați din Campania. Mai la est și sud, lucanii și bruttii erau presați de coloniile grecești din Magna Graecia. Războinicii, păstori samniți de pe înălțimile din apropiere, intenționau să utilizeze pajiștile câmpiilor pentru
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]