1,675 matches
-
a infracțiunii de grup organizat este limita specială a infracțiunii-scop, respectiv a infracțiunii de șantaj. În acest sens au fost reținute și considerentele din Decizia pronunțată în recurs în interesul legii nr. 7/2009: «Stabilirea de către legiuitor a tratamentului sancționator prin dispoziție de trimitere la pedeapsa prevăzută de lege, pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat, este justificată de rațiuni superioare de justă și echitabilă individualizare legală a sancțiunii penale, în raport cu gradul de
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
39/2003 că „pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat“ apare ca o consecință logică a necesității ierarhizării sistemului sancționator în raport cu gradul de pericol social specific fiecărei categorii de fapte, constituind astfel soluția legislativă optimă de indicare judicioasă a limitelor pedepsei în cazul unei asemenea infracțiuni. Așa fiind, prin modul în care este formulată, dispoziția înscrisă în alin.
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
februarie 2014), pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional. Noul Cod penal a consacrat un regim sancționator mai blând pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (2) (maxim de 10 ani închisoare) comparativ cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea care ar intra în scopul grupului (detențiunea pe viață sau
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
fost evaluat de legislator, fără raportare la scopul grupării criminale. Deși maximul prevăzut de lege ar fi permis o pedeapsă superioară acelui cuantum, în situația concretă, judecătorul va fi ținut de maximul prevăzut pentru infracțiunea-scop care ar avea tratamentul sancționator cel mai sever. ... V.4. Universitatea din București, Departamentul de Drept penal, Facultatea de Drept, prin asistent universitar Dragoș Pârgaru, a susținut că, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară datei de 1
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
reglementări, cel puțin relativ la infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, formularea anterioară datei de 1 februarie 2014, sancționând infracțiunea prevăzută de art. 367 din Codul penal (constituirea unui grup infracțional) fără raportare la regimul sancționator al infracțiunii-scop. Așadar, aspectul supus dezlegării apare discutabil numai în ipoteza și din perspectiva retroactivării legii penale mai favorabile, însă trebuie arătat că și în raport cu legislația actuală pot fi identificate dispoziții normative similare, unele fiind cuprinse chiar
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
consacră în ambele coduri o normă de incriminare autonomă, prevăzând o anumită conduită drept infracțiune, stabilindu-i propria pedeapsă prevăzută de lege în condițiile art. 141^1 din Codul penal anterior sau art. 187 din Codul penal actual separat de dispoziția sancționatoare a oricărei alte infracțiuni care ar avea sau nu vreo conexiune, de orice fel, cu infracțiunea astfel reglementată în mod de sine stătător, iar determinarea pedepsei prevăzute de lege pentru o infracțiune este o operațiune care se efectuează în abstract
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
infracțiuni care ar avea sau nu vreo conexiune, de orice fel, cu infracțiunea astfel reglementată în mod de sine stătător, iar determinarea pedepsei prevăzute de lege pentru o infracțiune este o operațiune care se efectuează în abstract, raportat la dispoziția sancționatoare a normei de incriminare în cadrul căreia se realizează încadrarea juridică a unei fapte săvârșite și, implicit, modalitatea de calcul al termenului de prescripție. Atât conform vechii, cât și actualei legislații penale, prin pedeapsa prevăzută de lege pentru o infracțiune
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
de limitare în procesul de individualizare a cuantumului pedepsei. Astfel, deși maximul prevăzut de lege ar fi permis o pedeapsă superioară acelui cuantum, în situația concretă judecătorul va fi ținut de maximul prevăzut pentru infracțiunea-scop care ar avea tratamentul sancționator cel mai sever. Dispozițiile legale ce decurg din prevederi precum cele analizate, cuprinse în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în art. 206 alin. (1) teza ultimă ori art. 269 alin. (2) și art. 270 alin. (2) din
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
analizate, cuprinse în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în art. 206 alin. (1) teza ultimă ori art. 269 alin. (2) și art. 270 alin. (2) din Codul penal actual etc., reprezintă texte menite a impune o sublimită sancționatoare maximă care nu poate fi depășită în stabilirea pedepsei concrete individualizate judiciar de către instanță, ca efect al reținerii comiterii respectivei infracțiuni în sarcina unei anumite persoane. Aceste sublimite sunt influențate de situația de fapt reținută și de aspecte conexe
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
veritabilă problemă de drept, sesizarea formulată fiind inadmisibilă. În situația în care se va aprecia că sesizarea este admisibilă și se va analiza pe fond, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că tratamentul sancționator aplicabil este cel prevăzut de art. 83 alin. 1 din Codul penal anterior. Constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, iar
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, acestea aplicându-se mutatis mutandis. ... IX. Dispoziții legale incidente Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal Articolul 10 Tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă. Articolul
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
în vigoare a Codului penal actual, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, fiind cel prevăzut de Codul penal din 1969“. Cele două decizii oferă nu doar criteriile pe baza cărora instanța de trimitere poate identifica legea penală aplicabilă tratamentului sancționator al unei pluralități de infracțiuni de natura celei reținute prin încheierea de sesizare, ci însăși soluția acestei probleme de drept. În considerentele Deciziei nr. 12 din 7 mai 2019 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
este similară cu cea a circumstanței atenuante legale prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. d) din Codul penal și a circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. a) din Codul penal. Aceste circumstanțe atenuante conferă beneficii sancționatoare așa-numitei „căințe activeˮ a infractorului, manifestată în preocuparea de a înlătura urmările faptei sale concretizate în prejudiciul material, dovedind astfel o periculozitate mai redusă. Conduita reparatorie are, deopotrivă, un caracter subiectiv, generat de atitudinea infractorului, însă pe de altă
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Codul penal reglementează regimul sancționator al pluralității de infracțiuni în situația distinctă a săvârșirii de către aceeași persoană a două infracțiuni, dintre care una în timpul minorității, iar cealaltă în timpul majoratului, caz în care pentru prima se ia o măsură educativă, iar pentru a
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
care practic, în funcție de criteriile de individualizare, poate fi dusă până la limita maximă. Principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, dacă în cazul regimului sancționator al concursului de infracțiuni legiuitorul a prevăzut un spor limitat, egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite în cazul infractorilor majori, în cazul pluralității de infracțiuni prevăzute de textul de lege criticat este reglementată o limită generală maximă
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
Constituție, referitoare la libertatea individuală. ... 6. Judecătoria Bacău - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța judecătorească consideră că argumentele juridice invocate de inculpat nu sunt în concordanță cu viziunea avută de legiuitor cu privire la reglementarea regimului sancționator prevăzut de art. 129 alin. (2) lit. d) din Codul penal. Potrivit noii reglementări penale, infractorilor minori li se aplică exclusiv măsuri educative. Raportat la specificul situației prevăzute de textul de lege criticat, legiuitorul a reglementat singura modalitate care este
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
cuprinse în art. 16 alin. (2), potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, și art. 23 referitor la libertatea individuală. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 129 alin. (2) din Codul penal reglementează regimul sancționator al pluralității de infracțiuni, în situația distinctă a săvârșirii de către aceeași persoană a două infracțiuni, dintre care una în timpul minorității și una după majorat, caz în care pentru infracțiunea comisă în timpul minorității se ia o măsură educativă
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
a angajaților acesteia în incinta Camerei Deputaților, precum și procedura aplicabilă în aceste situații. ... 31. Având în vedere interpretarea sistematică a prevederilor regulamentare contestate, prin raportare la dispozițiile constituționale și la argumentele invocate de autorii sesizării, se subliniază că măsura sancționatoare vizează, în egală măsură, sub aspect juridic, deputații tuturor grupurilor parlamentare și deopotrivă grupurile din care aceștia fac parte. Neconstituționalitatea unei prevederi regulamentare presupune nerespectarea unor principii ori dispoziții din Legea fundamentală, iar eventualul caracter injust al unei asemenea dispoziții
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
ce nu este cuprinsă la art. 51 și 52]. ... 73. Referitor la criticile aduse prevederilor art. 246 alin. (1) lit. i) și j), nou-introduse prin hotărârea ce face obiectul prezentului control de constituționalitate, se apreciază că acestea sunt neîntemeiate. Măsura sancționatoare vizează în egală măsură, sub aspect juridic, deputații tuturor grupurilor parlamentare și deopotrivă grupurile din care aceștia fac parte. Eventualele inechități rezultate din modalitățile de punere în practică a acesteia nu pot echivala cu neconstituționalitatea măsurii preconizate. În al doilea
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. Dreptul la reducerea limitelor de pedeapsă prevăzut de textul legal criticat nu este un drept fundamental și, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, legiuitorul este liber să stabilească un regim sancționator în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin faptele incriminate ca infracțiuni. Tocmai în aplicarea acestui text constituțional legiuitorul a reglementat, în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, o cauză de reducere a pedepsei
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005, statuând că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, legiuitorul este liber să stabilească un regim sancționator în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin faptele incriminate ca infracțiuni. În aplicarea acestui text constituțional, legiuitorul a reglementat, în art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, o cauză de reducere a
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
nu este doar prin aceasta una „mascată“ în sensul art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Dacă purtarea acestui dispozitiv a fost de natură să faciliteze comiterea unei infracțiuni, ea poate fi avută în vedere la individualizarea tratamentului sancționator. Persoana care poartă același dispozitiv în scopul de a-și ascunde trăsăturile este una mascată în sensul dispoziției menționate din Codul penal, indiferent care a fost mobilul purtării lui. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
deoarece nu instituie posibilitatea sancționării faptei contravenționale prin aplicarea sancțiunii principale a avertismentului. În acest sens se susține că faptele contravenționale apără valorile sociale a căror încălcare însă este de o gravitate mai redusă, iar rolul de agent constatator și sancționator nu poate fi unul absolut, orice persoană având dreptul să poată contesta decizia luată împotriva sa, în fața unei instanțe judecătorești, în condițiile garanțiilor conferite de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 6. Se
DECIZIA nr. 846 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254293]
-
din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională și tocmai această diferență justifica la momentul respectiv reglementarea celor două acțiuni interzise în cadrul unor alineate diferite, cu toate că legiuitorul a optat pentru instituirea unui tratament sancționator identic pentru acestea. În continuare, s-a arătat că în susținerea opiniei contrare, în sensul existenței unei singure infracțiuni, deși substanțele nocive ingerate sunt diferite, rezultatul final al utilizării acestora este același, și anume starea de pericol ca urmare a
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
nocive ingerate sunt diferite, rezultatul final al utilizării acestora este același, și anume starea de pericol ca urmare a alterării capacității de a conduce, fiind astfel lezată aceeași valoare socială ocrotită, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice. Mai mult, regimul sancționator pentru acțiunile prevăzute de alin. (1) și (2) ale art. 336 din Codul penal este același, astfel încât în opinia procurorului este evident că legiuitorul a apreciat că pericolul social generic al acestora este similar. Prin urmare, doamna procuror a
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]