1,130 matches
-
nu "ker", așa cum pronunță ursarii, deși în puține locuri din India se pronunță și "ker". În toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat de regulă cel mai frecvent, conjugarea acestuia fiind cel mai întâlnit exemplu în toate gramaticile de sanscrită, hindi, bengali și în studiile comparative indo-europene. Vedem că și căldărarii folosesc sufixul -ben, și ursarii folosesc sufixul -imos, nefiind vorba de fixarea preferențială a unui grup rom doar pe baza unui anumit sufix, sau a împrumutului sufixului -imos din
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
tabelul lui Courthiade. Ar fi fost mai potrivit ca cercetătorul francez să aleagă cuvântul haben - „hrană”, dar atunci ar fi fost limpede văzut că și căldărarii îl folosesc, și teoria ar fi avut fisuri! Sufixul -imo nu este grecesc, ci sanscrit, așa cum aflăm din lucrarea domnului Madhusudan Mishra. Domnul Mishra nu comentează limba romaní în lucrarea domniei sale, dar noi am găsit în ea dovezile că teoria arhaicității sufixului rom -ibe, în defavoarea sufixului -imo, este eronată. Deși domnul Mishra (3) nu s-
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
că grupurile care-l folosesc nu vorbesc corect. Descoperirea că sufixul -imo este hindus ne aparține, pe baza studiului domnului Mishra. Tot cu ajutorul lucrării domnului Mishra am descoperit că sufixele rome -imo, -ibe, -po, sunt de fapt prezente în limba sanscrită, aproape identic ca în limba romilor. Sufixul hindus -ana (din khana - „hrană”), este de fapt analogul sufixelor hinduse - ima, -pan sau -po. De fapt, cuvântul rom habe/habo/haipo/hamos - „hrană”, este sufixat diferit de hindusul khana, dar sufixele sunt
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
din sufixul prakrit -ima), putem aminti alterarea din limba hindi a adjectivului kala - „negru”, în kalo din limbile bengali, nepali, rajahstani și romaní. Romii pronunță uneori sufixul -imo și - ima , ( rishima - „ceartă”, în dialectul rom din Crimeea), exact ca în sanscrită , dar și -imoh sau -imas (anklimasta s. f. -„ieșire”, în graiul gurbet; paț ima - „opinie”, în căldărărească). În cartea despre limba prakrită Apabhramsha a domnului Mishra găsim exemplul vank + ima - deformare. În sanscrită avem vankra-strâmb, dar în limba din Nepal
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
dialectul rom din Crimeea), exact ca în sanscrită , dar și -imoh sau -imas (anklimasta s. f. -„ieșire”, în graiul gurbet; paț ima - „opinie”, în căldărărească). În cartea despre limba prakrită Apabhramsha a domnului Mishra găsim exemplul vank + ima - deformare. În sanscrită avem vankra-strâmb, dar în limba din Nepal avem bango- strâmb, deformat, exact ca în limba romani. Câte secole au stat romii în India ca să evolueze sanscritul vankra în țigănescul bango, exact ca în limbile indiene moderne? 3) Elidarea lui -n
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
cartea despre limba prakrită Apabhramsha a domnului Mishra găsim exemplul vank + ima - deformare. În sanscrită avem vankra-strâmb, dar în limba din Nepal avem bango- strâmb, deformat, exact ca în limba romani. Câte secole au stat romii în India ca să evolueze sanscritul vankra în țigănescul bango, exact ca în limbile indiene moderne? 3) Elidarea lui -n. Pani, un substantiv androgin Domnul Courthiade a decis că dialectele care folosesc forma "pani"-"apă", sunt mai vechi decât cele care folosesc forma "pai". Dar și
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
vankra în țigănescul bango, exact ca în limbile indiene moderne? 3) Elidarea lui -n. Pani, un substantiv androgin Domnul Courthiade a decis că dialectele care folosesc forma "pani"-"apă", sunt mai vechi decât cele care folosesc forma "pai". Dar și sanscrita are forma पाय " paya " - "apă" (4). Ceea ce a omis să spună este faptul că atât în limba hindusă, cât și în limba romani, substantivul "pani" are terminație feminină (ni), dar este masculin . Sensul de masculin este dat în
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
ales formele po/mai. "Po" este de origine slavică iar "mai" este românesc. Exemple: "mai mishto/po mishto" - "mai bine". Singurele dialecte corecte, sunt cele care folosesc -eder pt. a exprima gradul comparativ: "mishteder" - "mai bine". Această formă provine din sanscritul -tara, folosit pt. a forma comparativul. Nici acest aspect nu a fost amintit de domnul Courthiade. Articolele hotărâte Domnul Courthaide a omis să amintească și faptul că TOATE dialectele rome folosesc articolele hotărâte grecești "O" și "I". Deci, și dialectele
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
și străini susțin originea codrului în felul explicat mai sus, n-au lipsit pa¬reri care puneau acest substan¬tiv pe seama fondului prelatin autohton (Hașdeu, Philippide, Păscu, Gh. Ivănescu, A. Vraciu, Miklosich, Barić, Reichenkron). De exemplu, Hașdeu îl explică prin sanscritul ka + dru „ce arbore“, adică „ce mulțime de copaci!“ În favoarea vechimii multimilenare a vorbei în dis¬cutie pledează și comparația nesemnalată până acum cu sân¬scritul kudhra „munte“, întoc¬mai că în albaneză, Banat, Crișana. (E. Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales in graiurile rustice și păstrat în ariile laterale ale lați¬nei. S-a sugerat și influența unui termen paronim din sub¬strat apropiat de albanezul mergoni (I. Fischer, în TILR, ÎI, 1969
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
etimologia necunoscu¬ta), dar comparabil cu termeni baltici și ,,a arunca“ (tot cu etimologia necunoscută), care ne întâmpină numai în Ardeal, leagănul poporului dac. În zadar încercăm să găsim vreo simili¬tudine în limbi din Europa: o întâlnim numai în sanscrita unde tip însemna „a arunca, a azvârli“, aceasta fiind o dovadă în plus a conservării peste mi¬lenii a acestui cuvânt autohton chiar în inima statului vechi dacic. În seria paralelelor cu sân¬scrita se înscrie și adj. și ad
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
Dar lupus pe latină cu p față de lukos grecesc, împrumut din oscă, cum spun specialiștii, nu poate fi o dovadă a influenței osco-umbriene de aproape înrudită cu traco-daca? De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
doi ani, în 1979, primește domiciliu stabil în România. Dar ea a mers neclintită mai departe. A susținut teza despre Eminescu în 1975, a căpătat, în 1978, un mic post de suplinitor la Catedra de limbi orientale, pentru a preda sanscrita și bengali. Apoi a lucrat în colectivul însărcinat cu editarea operei eminesciene, ceea ce i-a dat prilejul cunoașterii adâncite a poetului, a gândirii sale. Și a început să publice pagini de analiză a textelor lui antume și postume, a însemnărilor
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Amita_bhose_o_nobila_prietena.html [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
alăturate produselor înțelepciunii indiene; a tradus Iona a lui Sorescu, dându-i o interpretare de o înaltă spiritualitate. Pe lângă traduceri, scria articole în presa română și indiană, ținea conferințe și mai cu seamă preda, în modeste posturi la Universitate, limbile sanscrită și bengali. Avea o audiență impresionantă. Și poate acest fapt a contribuit la dificultățile tot mai sporite care s-au ridicat în calea activităților sale universitare. Invidii, resentimente, complexe ale unora și altora care râvneau la măruntul ei post, probabil
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Amita_bhose_o_nobila_prietena.html [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
ei post, probabil, s-au revărsat asupra fragilei persoane a Amitei. Din 1986 au început hărțuilelile; ba se încearcă retrogradarea de la postul de lector la cel de asistent ba, în 1989, se dă cursului ei statutul de facultativ* (cursului de sanscrită și bengali), în vreme ce cursul de hindi rămâne obligator, dar fără a avea cadru didactic de specialitate. La sfârșitul anului, postul i-a fost chiar desființat, în ciuda tuturor memoriilor sale la conducerea Universității și a Ministerului Învățământului. Înființarea unui Centru de
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Amita_bhose_o_nobila_prietena.html [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
pentru mine personal, ci pentru țara noastră pe care ea a iubit-o poate mai mult decât mulți români și a slujit-o cu inteligența și condeiul ei. Binecuvântată să-i fie amintirea! ------------------------------------------- * Cursurile de limba bengali și de limba sanscrită au avut întotdeauna statut facultativ. Confuzia doamnei Bușulenga cu statutul obligatoriu vine, cu siguranță, din faptul că studenții studiau aceste două limbi cu seriozitate iar rezultatele lor depășeau nivelul unei discipline oficiale. (Carmen MUȘAT-COMAN, director editorial al volumului „Manual de
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Amita_bhose_o_nobila_prietena.html [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
avut întotdeauna statut facultativ. Confuzia doamnei Bușulenga cu statutul obligatoriu vine, cu siguranță, din faptul că studenții studiau aceste două limbi cu seriozitate iar rezultatele lor depășeau nivelul unei discipline oficiale. (Carmen MUȘAT-COMAN, director editorial al volumului „Manual de limbă sanscrită”, Editura Cunumi de stele, București, 2011) Zoe DUMITRESCU-BUȘULENGA București 2001 Referință Bibliografică: AMITA BHOSE - O NOBILĂ PRIETENĂ / Zoe Dumitrescu Bușulenga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 122, Anul I, 02 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Zoe Dumitrescu Bușulenga
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Amita_bhose_o_nobila_prietena.html [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
din cele 21 ale Codului invers! Omul se odihnește bine în incultura lui academică. Aș vrea să-l văd pe Eugen Simion la un post de televiziune explicându-i duduii excitate de ce a tradus Eminescu Inbegriff prin asumțiune. Despre Gramatică sanscrita mi-e frică să-l întreb ceva fiindcă în volumul XXIV ne obligă să îl credem pe cuvânt că ar exista limba sunskrita. Imbecilii care-i luaseră intergatoriul din 13 iunie 1889 lui Eminescu scriau „limba sanscriptă“. Pe cine să
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu by http://balabanesti.net/2015/05/19/maladiile-lui-eugen-simion-constantin-barbu-sare-in-apararea-lui-eminescu-eugen-simion-inchizitorul-ramolit-see-more-at-httpwww-ziaristionline-ro20150211constan/ [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > CARMEN MUȘAT-COMAN - EMINESCU - PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ Autor: Carmen Mușat Coman Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Comunicat de presă Marți, 15 ianuarie, ora 17:30 Editura „Cununi de stele” și Librăria „Mihai Eminescu”, Bd. Regina Elisabeta nr.16 (lângă Universitate
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_eminescu_primu_carmen_musat_coman_1357960976.html [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]
-
din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Comunicat de presă Marți, 15 ianuarie, ora 17:30 Editura „Cununi de stele” și Librăria „Mihai Eminescu”, Bd. Regina Elisabeta nr.16 (lângă Universitate) vă invită la evenimentul „Eminescu, primul traducător român din sanscrită”, dedicat memoriei poetului național și primei traducătoare a poeziei eminesciene în Asia, Amita Bhose*. În urmă cu 130 de ani Mihai Eminescu scria Luceafărul. Și o indiancă, Amita Bhose, avea să-l traducă în 1969 pentru concetățenii ei, iubind România
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_eminescu_primu_carmen_musat_coman_1357960976.html [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]
-
va fi inclus în volumul VII al Operelor, editat de editura Academiei în 1977 (studiul a fost publicat de editura „Cununi de stele”, sub titlul „Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană”). Tot în această calitate stabilește textul „Gramaticii sanscrite mici” de Fr. Bopp, (tradusă de poet după un volum aparținând Iuliei Hasdeu) și rămasă în manuscris, însoțindu-l de aparatul critic specific. Transcrierea manuscrisului o face prin transliterarea cuvintelor sanscrite cu ajutorul caracterelor latine și a semnelor diacritice. Această muncă
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_eminescu_primu_carmen_musat_coman_1357960976.html [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]
-
gândirea indiană”). Tot în această calitate stabilește textul „Gramaticii sanscrite mici” de Fr. Bopp, (tradusă de poet după un volum aparținând Iuliei Hasdeu) și rămasă în manuscris, însoțindu-l de aparatul critic specific. Transcrierea manuscrisului o face prin transliterarea cuvintelor sanscrite cu ajutorul caracterelor latine și a semnelor diacritice. Această muncă, depusă pe parcursul a trei ani, va fi valorificată în volumul XIV al seriei Operelor, apărut la editura Academiei în 1983. Preocupările pentru limba sanscrită ale lui Eminescu nu au fost un
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_eminescu_primu_carmen_musat_coman_1357960976.html [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]
-
Transcrierea manuscrisului o face prin transliterarea cuvintelor sanscrite cu ajutorul caracterelor latine și a semnelor diacritice. Această muncă, depusă pe parcursul a trei ani, va fi valorificată în volumul XIV al seriei Operelor, apărut la editura Academiei în 1983. Preocupările pentru limba sanscrită ale lui Eminescu nu au fost un secret nici pentru apropiații poetului dar nici pentru criticii operei sale. Totuși, prima persoană care acordă atenție în mod serios manuscriselor „Gramaticii sanscrite mici” a lui Fr. Bopp este o indiancă, Amita Bhose
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_eminescu_primu_carmen_musat_coman_1357960976.html [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]
-
Operelor, apărut la editura Academiei în 1983. Preocupările pentru limba sanscrită ale lui Eminescu nu au fost un secret nici pentru apropiații poetului dar nici pentru criticii operei sale. Totuși, prima persoană care acordă atenție în mod serios manuscriselor „Gramaticii sanscrite mici” a lui Fr. Bopp este o indiancă, Amita Bhose, prima traducătoare a poetului în spațiul asiatic și eminescolog recunoscut. Nu numai că se ocupă pentru prima oară de aceste manuscrise, dar stabilește și data scrierii lor; dovedește fapte doar
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_eminescu_primu_carmen_musat_coman_1357960976.html [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]
-
Amita Bhose, prima traducătoare a poetului în spațiul asiatic și eminescolog recunoscut. Nu numai că se ocupă pentru prima oară de aceste manuscrise, dar stabilește și data scrierii lor; dovedește fapte doar presupuse - că Eminescu a asistat la cursurile de sanscrită ale lui Weber de la Universitatea din Berlin; constată perfecționarea scrisului devanăgarī al lui Eminescu, ortografia corectă; aduce dovezi ale cunoașterii nuanțelor subtile ale limbii sanscrite, nuanțe pe care le putea percepe doar un bun cunoscător al acestei limbi. Or, Amita
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_eminescu_primu_carmen_musat_coman_1357960976.html [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]