39 matches
-
Pe acest traseu, descendent, al descompunătorilor, se situează și ciupercile, Înșirate pe un segment destul de larg. Ciupercile pot Întreține relații diverse În biocenoză, Începând cu simbioza cu rădăcinile plantelor, alcătuind micoriza, continuând cu parazitarea plantelor vii și Încheind cu viața saprofită, de descompunere a biomasei moarte, folosind deci, Întotdeauna, o sursă de energie chimică. Această energie chimică e și ea foarte diversă În ceea ce privește purtătorul ei material; ciupercile folosesc substraturi aflate În cele mai diverse stadii de degradare, adică mineralizare sau, dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a substanței intercelulare. Acest strat numit filmul sau mantaua (pelicula) lipo-proteică acidă a pielii (pH=4,5-5,5), conferă o protecție față de microorganisme și față de substanțele chimice. Pe suprafața pielii și între celulele stratului disjunct, se găsesc microorganisme din flora saprofită. Numărul acestor germeni scade treptat spre profunzime, ei fiind opriți la nivelul stratului conjunctiv. Dermul constituie scheletul nerezistent conjunctivo-fibros al pielii. El este separat (și totodată reunit) de epiderm prin membrana bazală. Membrana bazală este alcătuită dintr-o împletire de
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
perpetuare/agravare. Pentru înțelegerea corectă a implicațiilor acestui factor este necesară distincția între colonizare și infecție. Colonizarea reprezintă prezența microorganismelor la nivelul unei leziuni, care se pot chiar multiplica, dar fără simptome sau semne de infecție. Aceste microorganisme reprezintă flora saprofită compusă mai ales din stafilococi coagulazo-negativi, specii de Corynebacterium, enterococi și fungi (51). Prezența lor nu este nocivă și ar putea să aibă un rol protector împotriva infecțiilor cu germeni patogeni și deci nu necesită eradicare. Infecția implică prezența unor
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
zonele umede cu lumină suficientă. Temperatura minimă de creștere a speciei este de 3 °C, cea optimă de 22 °C, iar temperatura maximă este de 30 °C. Analiza izotopilor de carbon și azot au arătat faptul că "Verpa bohemica" este saprofită, adică are capacitatea de a-și atrage nutrimenții din materia organică în descompunere. S-a propus ipoteza că, totuși, ciuperca este micoriză cel puțin de-a lungul ciclului său de viață. Ciuperca are o largă răspândire în partea nordică a
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
Agaricus campestris, sin. Psalliota campestris, numit în popor ciupercă de bălegar, șampinion, ciupercă de gunoi (câteodată confundată cu "Agaricus arvensis" (ciupercă de câmp), este o specie de ciuperci comestibile saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genulul "Agaricus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând pe pământ îngrășat în grupuri precum cercuri mari de vrăjitoare, prin grădini, parcuri, fânațe, pășuni, preferat în zone
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
Kuehneromyces mutabilis (1946), sin. Agaricus mutabilis (1774), Pholiota mutabilis (1871), sau Dryophila mutabilis (1886), din familia "Strophariaceae" și genul "Kuehneromyces" este o ciupercă comestibilă și gustoasă. Ea este numită în popor gheba ciobanilor sau popinici. Acest burete este o specie saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în grupuri cu multe exemplare, în primul rând în păduri de foioase pe cioturi și bușteni de stejari și fagi în putrefacție, apărând ocazional la mai mult de 700 m peste
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]
-
Mutinus caninus (William Hudson ex Elias Magnus Fries, 1849) din încrengătura Basidiomycota în familia "Phallaceae" și de genul "Mutinus" este o ciupercă necomestibilă, numită în popor puța câinelui. Specia saprofită nu are o răspândire mare, având însă o perseverență spațială. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiat solitară, deseori în grupuri mici, atât în păduri de foioase cât și de conifere pe frunze sau ace de conifere
Puța câinelui () [Corola-website/Science/336469_a_337798]
-
Volvariella bombycina (Jacob Christian Schäffer ex Rolf Singer, 1951), din încrengătura Basidiomycota în familia "Pluteaceae" și de genul "Volvariella", numită în popor burete păros sau opincuță, este o ciupercă comestibilă. Acest burete este o specie saprofită nu prea frecventă care crește de obicei izolată, dar de asemenea întâlnită în grupuri mici, pe cioturi și bușteni de foioase în putrefacție (în special pe acei de ulmi sau arțari, dar de asemenea sub alții), deseori și pe crăci
Burete păros () [Corola-website/Science/336523_a_337852]
-
August Batsch, 1789) sau Agaricus autumnalis (1872), din familia "Hymenogastraceae" și genul "Galerina" este, împreună cu variația ei brună Galerina tomnatica, una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Ele sunt numite în popor ghebă de brad. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare pe cioturi și bușteni în putrefacție și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în primul rând în păduri de conifere, mai rar în cele foioase, de la câmpie până la munte
Gheba de brad () [Corola-website/Science/335304_a_336633]
-
Agaricus augustus precum variația sa Agaricus perrarus sin. Psalliota augusta sau Psalliota perrara, numit în popor șampinion văratic, este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus. Buretele apare în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol bogat, humos, prin păduri de conifere, pe lângă pini, brazi și molizi, de asemenea în păduri mixte
Șampinion văratic () [Corola-website/Science/335740_a_337069]
-
și de genul "Clitocybe" este, împreună cu specia foarte asemănătoare cu același habitat "Clitocybe rivulosa", o ciupercă extrem de otrăvitoare și nu rar mortală. Ea este numită în popor între altele pâlnioară de fildeș sau ciuperca nădușelii. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin luminișuri ierboase, pe pajiști și pășuni, pe lângă drumuri și margini de ogoare, de la câmpie până la munte
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
Marasmius oreades (epitetul derivat din cuvântul grecesc "(=de la munte"), numit în popor burete de rouă, din încrengătura Basidiomycota, în familia Marasmiaceae și de genul "Marasmius", este o specie de ciuperci comestibile saprofită, descompunând resturi vegetale. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe soluri de preferință nisipoase la marginea de păduri, de-a lungul drumurilor de țară, cel mai mult în zone ierboase, pe pajiști, prin luminișuri, deseori
Burete de rouă () [Corola-website/Science/336165_a_337494]
-
Christian Schäffer, 1774), sau Agaricus comatus (Otto Friedrich Müller, 1780), din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Agaricaceae" și de genul "Coprinus" este o ciupercă comestibilă, cunoscută în popor sub denumirea burete cu perucă sau burete de cerneală. Ea este o specie saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol bogat în substanțe organice în grupuri mari, pe marginea de drumuri pietruite, în păduri, prin pajiști, fânețe, grădini și parcuri, de la câmpie până la munte, din aprilie până în noiembrie. Ordinul
Burete cu perucă () [Corola-website/Science/335841_a_337170]
-
Omphalotus olearius (1948), sin. Pleurotus olearius (1876) sau Clitocybe olearia (1933), din ordinul Agaricales în familia "Marasmiaceae" și de genul "Omphalotus" este, împreună cu „gemenul” său "Omphalotus illudens" o ciupercă otrăvitoare, numită în popor buricul măslinului. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare. După cum sugerează și numele, buretele apare pe lemn de măslini. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se găsește la rădăcinile de castani comestibili precum în păduri de foioase uscate pe stejari și
Buricul măslinului () [Corola-website/Science/335919_a_337248]