128 matches
-
se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe. Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune-negricioase de la ciupercile saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Agentul patogen Peronospora destructor (Berk.) Casp., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca dezvoltă în țesuturi un sifonoplast de pe care apare, la suprafața țesuturilor, puful cenușiuviolaceu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit, care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu miceliul secundar se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute 5.3.1. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine, de 40-80 x
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
topirea zăpezii se observă că frunzele sunt lipite de sol iar cultura prezintă goluri. Agentul patogen -Micronectriella (Calonectria) graminicola (Berk. et Br.) Wr., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales. cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium nivale (Fr.) Ces. Miceliul ciupercii trăiește saprofit în sol, pe resturi vegetale și parazitează în timpul iernii baza tulpinilor și frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și onțin parafize și asce cu ascospori hialini, din 2-3 celule, de 10-20 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen se permanentizează în sol ca miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor atacate și sub formă de peritecii. Pe miceliu, în condiții neprielnice se formează organe de rezistență, clamidospori care au formă sferică și sunt strălucitori. În cursul primăverii, agentul patogen este vehiculat de vânt care duce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai extinse. Gradul de atac al patogenului poate fi mărit de umiditatea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rezistente la atacul acestui agent patogen. . 5.3.11.Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. După cercetările mai recente, ciuperca poate viețui saprofit pe numeroase specii lemnoase. Boala a fost semnalată prima dată pe fructele de măr de către C.H. Peck (New-York, 1879) iar pe frunze de către J. Alwoode, în 1892. Astăzi ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea are loc sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile parazitate sau în sol. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18oC. Boala este frecventă în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
libertate pe vreme umedă, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Epidemiologie. Picnosporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de incubație care durează între 9-12 zile, boala începe să se manifeste. Stadiul saprofit al ciupercii are loc pe frunzele căzute iar în primăvară apar periteciile cu asce și ascospori. Forma cu loculi a fost găsită în anul 1908 de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și conțin asce fusoidale cu ascospori bicelulari, alungiți, de 11-29 x 4-9 µm. Epidemiologie. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu saprofit, conidii sau loculi cu asce și ascospori. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului patogenilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri profilactice pentru această boală. 5.6.11. Putregaiul uscat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
repetată și câte o dată chiar exagerată, cu dozări greșite a fungicidelor a dus la apariția unor efecte secundare grave ca adaptarea paraziților, apariția de noi rase fiziologice sau la trecerea agenților din grupa paraziților facultativi la grupa mai periculoasă a saprofiților facultativi. Apariția raselor fiziologice rezistente la diferite fungicide se poate explica prin presiunea exercitată de factorii mutageni asupra agenților patogeni, dar și prin selecția sușelor rezistente din populațiile existente ale agentului, sub influența repetată a aceluiași fungicid. Astfel, în practică
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
chirurgicale se discută trei aspecte: agentul infecțios, gazda susceptibilă și spațiul închis neperfuzat. Agentul infecțios poate fi reprezentat de bacterii, spirochete, ciuperci și paraziți. Deși puțini germeni dau infecții chirurgicale, mulți sunt capabili de a o face. Ei pot fi saprofiți, patogeni și condiționat patogeni. Patogenitatea se referă la capacitatea agentului infecțios de a produce boala; virulența se referă la capacitatea de a pătrunde, a se adapta și a se înmulți în organismul infectat, la poarta de intrare sau la distanță
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
bacteriilor la nivelul endoteliului valvular este favorizată nu numai de existența modificărilor patologice locale preexistente dar și de proprietățile bacteriilor invadatoare ca de exemplu producerea de exopolizaharizi de către streptococii orali ajunși în acest situs. Streptococii orali sunt în mod normal saprofiți ai cavității orale dar în timpul unor intervenții chirurgicale orale sau proceduri de îngrijiri dentare ei determină bacteriemii.Odată ajunși la nivelul endocardului cu leziuni preexistente ei aderă, proliferează și colonizează producând endocardita bacteriană subacută . MOLKO, LESCLOUS 2000 consideră că la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pe alte suprafețe. Igiena culturală permite reducerea numărului de tratamente, creșterea eficienței acestora și a rezistenței plantelor la agenții patogeni. Îndepărtarea resturilor vegetale și distrugerea lor. Pe resturile vegetale care rămân pe sol după recoltare, agenții patogeni supraviețuiesc în stadiu saprofit (Septoria sp.) sau își definitivează ciclul sexuat (Venturia inaequalis, Polystigma rubrum, Plasmopara viticola), constituind inoculul primar pentru anul următor. La speciile pomicole și vița de vie, strângerea frunzelor, a ramurilor și corzilor rezultate la tăieri și arderea lor sau îngroparea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
5.5. Dezinfecția spațiilor de depozitare Spațiile de depozitare trebuie să ofere, condiții optime depăstrare a produselor agricole, atât din punct de vedere al parametrilor de mediu, cât și din punct de vedere fitosanitar. În depozite pot fi întâlniți ageți saprofiți specifici acestor spații (Rhizopus, Mucor, Penicillium, Aspergillius), dar și patogeni din câmp, care sunt introduși odată cu produsele de depozitat (Erwinia carotovora, Sclerotinia sclerotiorum, Fusarium, Monilinia). În cazul în care nu se realizează dezinfecția depozitelor, acești patogeni își pot păstra viabilitatea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
trioul" antisepticismului în medicină. Medalia Lister reprezintă astăzi cel mai prestigios premiu în chirurgie, echivalentul medaliei Charcot în neurologie. La mijlocul secolului XX, în anul 1958, Joshua Lederberg primește Premiul Nobel pentru descoperirea microbiomului, care totalizează o populație de microorganisme (microbi) saprofiți, în majoritate aflate în intestin, cu care trăim în simbioză deoarece avem nevoie de ei. Studierea microbiomului arată că este format din microorganisme unicelulare, numite archaea (celule lipsite de nucleu). Cântărește doar 200 g. Lederberg inițiază studiul genomic al microbiomului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii (Tabelul 1.1). Tabel 1.1 Clasificarea agenților infecțioși Criteriu Categorii de clasificare Structură ●Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți ● Prioni (proteine infecțioase lipsite de acizi nucleici) Gradul de patogenitate ● Patogeni: generează boli infecțioase ● Saprofiți: se hrănesc cu substanțe organice în descompunere, provenite de la gazdă ● Comensali: folosesc același substrat nutritiv ca și gazda, fără a induce manifestări patologice la gazdă ● Oportuniști: obișnuit inofensivi pentru gazdă, dar patogeni în caz de imunodepresie Calea de transmitere ● Agenți
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diagnosticului clinic, administrarea antibioticelor în orice stare febrilă, la întâmplare, fără criterii raționale 2. Nefolosirea sau interpretarea greșită a datelor de laborator: începerea antibioticul înaintea recoltării produselor patologice sau în lipsa examenelor bacteriologice și a antibiogramei interpretarea eronată a unor germeni saprofiți 3. Indicarea nejustificată a antibioticelor pentru: febre neinfecțioase (alergii, neoplasme, colagenoze) agenți insensibili (infecții virale) colecții, focare profunde, care necesită asanare chirurgicală 4. Alegerea greșită a antibioticului din punct de vedere al spectrului, biodisponibilității, toxicității, dozelor, modului de administrare, asocierilor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
fi generate plante întregi care diferențiază tulpini, frunze și rădăcini (fig. 33.3). 33.2. INTRODUCERE ÎN STUDIUL TUMORIGENEZEI VEGETALE INDUSĂ DE BACTERII DIN GENUL AGROBACTERIUM Speciile genului Agrobacterium reprezintă componente ubicvitare ale microbiotei edafice, cele mai multe dintre ele fiind forme saprofite și doar unele induc boli neoplazice. În categoria acestora din urmă sunt incluse Agrobacterium rhizogenes care produce boala rădăcinilor firoase, A. rubi produce boala galelor, A. tumefaciens produce boala cancerului de colet și A. vitis care produce cancerul de colet
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la agenții patogeni și dăunători: Alistar, Anjou 310, Aude, Bonito, Cronus, Dama, Decebal, Irina, Krisztina, KWS 379, KWS 459, LG 2285, Pamela, Patria, Pordoi, PR36N70, PR37M38, Rasa, Szegedi TC 273, Szegedi TC 377, Szilvia, Tandil,Valeriu. O serie de agenți saprofiți de sol s potn asocia cu agenții patogeni și dau pagube mari prin putrezirea rădăcinilor sau a bazei tulpinițelor mai ales când acestea au răni poduse de dăunători sau mecanic, în timpul lucrărilor solului. Pentru evitarea instalării agenților patogeni de sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puf cenușiu. În condiții de temperaturi sub 25șC, pe miceliul ciupercii apar scleroții, cenușii-olivacei ce la maturitate devin negri. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul, de la un ciclu de vegetație la altul pe resturile vegetale unde trăiește ca saprofit. Transportul sporilor în câmp și spații protejate este asigurată de curenții de aer și de picăturile de apă de ploaie sau de irigație. Infecțiile se produc de regulă prin rănile produse la copilit, cârnit, defoliat dar și direct prin penetrarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
evidență brunificarea intensă a vaselor conducătoare, simptom clar de astupare a vaselor cu miceliul ciupercii. Rădăcinile plantelor ofilite sunt brunificate și putrezite, lemnul lor având o culoare cenușie-închis. Plantele atacate fructifică slab sau chiar nu produc fructe. Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește saprofit în sol putând supraviețui mulți ani, fiind răspândită de apa de irigație sau instrumentarul agricol. Pătrunderea în plantă se face prin perii absorbanți sau prin rănile rădăcinilor. În condiții favorabile, după pătrunderea în vasele conducătoare, ciuperca poate produce ofilirea întregii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
că orice lucru poartă În sine germenele propriei disoluții. Cum să nu cred În asta, câtă vreme fiecare din noi, „construcție“ proteică, avem și proteaze, enzime care, activate prin moarte, ne lichefiază literalmente chiar dacă asigurăm hoitului maxima potecție față de orice saprofit? Dar bobul de grâu care conține și amilaza menită, cum dă de puțină apă, să lichefieze amidonul altminteri hărăzit dăinuirii? Așa e și pacea, echilibrul, care conține În sine radicalismul latent care n’așteaptă decât o problemă pentru a deveni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze cu acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii Structură ● Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți ● Prioni (proteine infecțioase lipsite de acizi nucleici) Gradul de patogenitate ● Patogeni: generează boli infecțioase ● Saprofiți: se hrănesc cu substanțe organice în descompunere, provenite de la gazdă ● Comensali: folosesc același substrat nutritiv ca și gazda, fără a induce manifestări patologice la gazdă ● Oportuniști: obișnuit inofensivi pentru gazdă, dar patogeni în caz de imunodepresie Calea de transmitere: ● Agenți
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]