41 matches
-
lama reticulară. Sarcolema formează invaginații intracitoplasmatice numite tubi T și caveole. B. Nucleii, în număr mare (20-40/cm lungime), sunt dispuși la periferie, alungiți și puternic colorați (hetero-cromatici), indicând faptul că aparțin unei celule care nu se poate divide. C. Sarcoplasma, citoplasma celulei musculare scheletice, eozinofilă (colorată în roz) în hematoxilină-eozină, la nivelul căreia se evidențiază: organite comune tuturor celulelor (mitocondrii numeroase, aparat Golgi slab dezvoltat, reticul sarcoplasmatic), organite specifice (miofibrilele), sistemul T și sistemul L, incluzii (de glicogen, lipide, lipofuscină
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
fiziologice, se descriu două grupe fundamentale de fibre musculare scheletice: A. Fibrele lente (tip I, cu contracție lentă, „slow-twitch”) cu următoarele caracteristici: - diametru mai mic dar număr mai mare de capilare pe unitatea de greutate în raport cu fibrele rapide; - bogate în sarcoplasmă, mioglobină, mitocondrii, enzime oxidative; - sărace în activitate miofibrilară ATP-azică, cu sistem T și reticul sarcoplasmic slab reprezentat; - constituie așa-zișii mușchi roșii, adaptați în principal pentru rezistență, mai ales pentru generarea energiei în condiții de aerobioză și a unei contracții
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
în condiții de aerobioză și a unei contracții prelungite. B. Fibrele rapide (tip II, cu contracție rapidă, „fast-twitch”) cu următoarele caracteristici: - diametru și număr de capilare pe unitatea de greutate de două ori mai mici decât fibrele lente; - sărace în sarcoplasmă, mioglobină și enzime oxidative; - mai bogate în activitate miofibrilară ATP-azică, cu sistem T și reticul sarcoplasmic bine reprezentat; - constituie așa-zișii mușchi albi, adaptați în principal pentru contracții rapide, puternice. În funcție de particularitățile histochimice (stabilitatea în funcție de pH a ATP-azei actomiozinice condiționată
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
iar grosimea între 15-20 μm în funcție de activitatea fizică și de diverse stări patologice. 2.2.2.2. Microscopic dispoziția este caracteristică. În microscopie optică, pe secțiune longitudinală, apare un aspect pseudosincițial datorită faptului că celulele cardiace, cilindrice, prezintă bifurcații ale sarcoplasmei. Aspectul de sincițiu este aparent deoarece fiecare fibră musculară este bine individualizată. Pe secțiune transversală la microscopul optic, fibrele musculare cardiace contractile apar sub formă de mase citoplasmatice rotunde sau ovalare, centrate sau nu de nucleu. În mod caracteristic și
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
structură similară cu cea a fibrei musculare striate scheletice, cu mențiunea că sistemul T este constituit din tubi mai scurți și mai largi. B. Nucleul are caracteristici asemănătoare cu cel al fibrei musculare netede: este unic și dispus central. C. Sarcoplasma are o structură similară cu cea a fibrei musculare scheletice. Materialul proteic contractil, prezent sub formă de miofilamente, este dispus în aceeași succesiune, cu discurile Z, I, A, H și M dar invariabil la nivelul benzii I, înlocuind banda Z
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
proiecții digitiforme (protruzii și intruzii). B. Nucleul este unic, central, de formă elipsoidală, cu dimensiuni de 2/10 μm; axul lung este paralel cu cel al celulei, este eucromatic (deci are activitate biosintetică pronunțată) și se scurtează în contracție. C. Sarcoplasma, omogenă și acidofilă în microscopia optică, prezintă câteva particularități în microscopia electronică. Aparatul contractil al fibrei musculare netede este format din aceleași tipuri de componente ca și cel al fibrei musculare striate (filamente de actină și miozină) dar organizarea lui
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
prin interacțiunea dintre punțile transversale ale filamentelor de miozină și filamentele de actină. În stare de repaus aceste forțe sunt inhibate, dar când se generează un potențial de acțiune, acesta determină eliberarea unor mari cantități de ioni de calciu în sarcoplasma peri miofibrilară, se activează forțele de interacțiune dintre filamente și se declanșează contracția. Energia necesară continuării contracției provine din hidroliza ATP-ului muscular în ADP. 3.1.2. Etapele procesului contracției musculare 1. Inițierea contracției musculare presupune generarea potențialului de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
acestuia. (2) Existența unui aport suplimentar de ioni de calciu. În afară de ionii de calciu eliberați din cisternele reticulului sarcoplasmic, în timpul potențialului de acțiune, cantități mari de calciu pătrund din mediul extracelular prin intermediul canalelor lente și al membranei sistemului T în sarcoplasmă. Acest curent extracelular de ioni de calciu este esențial pentru forța contracției musculare cardiace, deoarece reticulul sarcoplasmic miocardiocitar este slab reprezentat și nu poate depozita o cantitate suficientă de ioni de calciu necesară unei contracții maximale. 3.2.3. Relaxarea
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
slab reprezentat și nu poate depozita o cantitate suficientă de ioni de calciu necesară unei contracții maximale. 3.2.3. Relaxarea musculară se realizează prin mecanisme similare cu cele descrise la mușchiul scheletic, cu mențiunea că ionii de calciu din sarcoplasmă sunt pompați nu numai către reticulul sarcoplasmic cât și în tubii T. 3.3. Contracția mușchiului neted 3.3.1. Particularități Datorită particularităților sale (tonică, prelungită) contracția musculară netedă are mai multe deosebiri față de cea a mușchiului scheletic: (1) Potențialele
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
fizice, decât persoanele fără DZ. Desfășurarea efortului fizic în condiții de hiperglicemie se însoțește de o scădere a ratei clearanceului metabolic al glucozei, ca urmare a suprimării expresiei genei și translocării proteinelor GLUT4 (13), cu scăderea numărului transportorilor GLUT4 din sarcoplasmă. Revenirea la normal a glicemiei normalizează și numărul transportorilor GLUT4 din membrana plasmatică, chiar în absența oricărei modificări în nivelul insulinemiei plasmatice. Aceste modificări sunt valabile atât la pacienții care sunt în repaus, cât și la cei ce fac efort
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
apar depozite de lipofuscina, neuronii manifestă fenomene de denervare, de cromoliza centrală și leziuni axiale; degenerarea celulelor coarnelor anterioare și a tracturilor corticospinali; - microscopia electronică: pune în evidență întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor, ștergerea arhitecturii, depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei; frecvent întâlniți sunt corpii membranoși, grasosi, laminații concentrice. EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASA FRIEDREICH Simptomatologia - ataxia cerebeloasa este de obicei cea care atrage atenția asupra bolii, determinată fiind de tulburările de sensibilitate că și cele de tip cerebelos. Mersul este tabetic, cerebelor cu
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
mușchiului, mai ales dacă se realizează o secțiune transversală a mușchiului. La exterior se pune în evidență sarcolema sub forma unei membrane subțiri, dar care este în același timp și elastică. în interiorul acesteia se descrie o masă citoplasmatică abundentă numită sarcoplasmă care conține nuclei, reticul endoplasmatic, incluziuni celulare și miofibrile. Spre deosebire de alte structuri din corpul uman, nucleii sunt multipli și situați periferic formând o structură numită sincitiu. Prezența în interiorul celulei a unui număr mare de organite celulare este expresia unei activități
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
expresia unei activități intense. Forma celulelor musculare, alungită în sens longitudinal, este, adaptată funcției acestor celule, de a permite contracția musculară. După compoziția, culoarea și proprietățile funcționale ale fibrelor care alcătuiesc mușchii se descriu: -fibre musculare roșii: bogate în mioglobină, sarcoplasmă, însă sărace în miofibrile ceea ce face ca acești mușchi să se contracte mai lent, dar să obosească mai greu; -fibre musculare albe care sunt sărace în sarcoplasmă, bogate în miofibrile, astfel încât să poată să realizeze contracții rapide, dar de scurtă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale fibrelor care alcătuiesc mușchii se descriu: -fibre musculare roșii: bogate în mioglobină, sarcoplasmă, însă sărace în miofibrile ceea ce face ca acești mușchi să se contracte mai lent, dar să obosească mai greu; -fibre musculare albe care sunt sărace în sarcoplasmă, bogate în miofibrile, astfel încât să poată să realizeze contracții rapide, dar de scurtă durată. Studierea cu ajutorul microscopului cu putere mare de rezoluție (microscop electronic) relevă faptul că fibrele musculare sunt formate din 4002000 de miofibrile de 1-3 microni și care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
musculare sunt formate din 4002000 de miofibrile de 1-3 microni și care sunt dispuse paralel (Figura 76) cu axul longitudinal al fibrei musculare. Miofibrilele sunt organite caracteristice fibrelor musculare striate și reprezintă structuri contractile. Miofibrilele rezultă ca urmare a diferențierii sarcoplasmei. Miofibrilele se caracterizează printr-o striație dublă (3, 12, 13, 19, 20): -una longitudinală, determinată de dispoziția miofibrilelor în fascicule longitudinale și paralele; -alta transversală, consecutivă alternării regulate de discuri clare și întunecate. Miofibrilele sunt structuri heterogene care sunt formate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MU ȘCHILOR STRIAȚI Fibrele sensitive sunt groase și provin de la nivelul ganglionilor senzitivi din măduva spinării. Aceste fibre se termină în organitele receptoare specifice. 1. Fusul neuromuscular are o componentă: - musculară: reprezentată prin 2:10 fibre musculare subțiri, bogate în sarcoplasmă, care în porțiunea centrală se subîmpart în 2-3 fibre secundare, - nervoasă: reprezentată printr-un număr de fibre nervoase care se spiralează în jurul fiecărei fibre musculare. întreaga structură formată este delimitată de o teacă sau o capsulă lamelară. 2. Aparatul sau
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]