314 matches
-
Cibeles Fashion Week: Tendințe în modă toamnă/iarnă 2009 Creatorii de modă s-au adunat la Madrid pentru a-și prezenta, în aceste zile, la Cibeles Fashion Week, propunerile pentru toamnă-iarnă 2009-2010. Vestimentațiile de mai jos poartă semnăturile lui Andres Sarda, Duyos, Juanja Oliva și Carmen March. Citește tot...
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94874_a_96166]
-
Hermina minunatele povești populare, pe care aceasta le depăna cu glas tremurător. Chipul legendar al lui Alk și acela al tovarășului său nedespărțit Vidri, drumeția lor plină de isprăvi neasemuite prin codrii Helagrului sau pe țărmurile Mării Iavire, lupta dintre Sardo și înfiorătorul Brinx, ca și frumusețea fără pereche a modestei și cucernicei Ramida - iată tot atîtea imagini care începură să populeze cugetările micului Hubert, atrăgîndu-l pe cărările ispititoare ale visului și fanteziei. Toate aceste figuri ale folclorului vor reînvia în
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
în graiul meu alt strai își vor găsi Și azimi la eterna sărbătoare. Veniți voi, ai Helagrului tovarăși, Voi, Alk și Vidri, pe poteci umbroase, Prin vrerea mea vă veți întoarce iarăși Și ospătați veți fi în orice case. Iar Sardo biruind pe totdeauna Balauri sumbri, vînt și piază rea, Pe fruntea lui va străluci cununa Și-n dreapta lui Ramida o să stea! Căci bezna stăruind în vechi coclauri Se spulberă în noul răsărit Și falnic sună trîmbițe de aur: Bine
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
fii tu acela! Și nimic nu-mi potolește dorul de tine oricîte argumente pioase aș îngrămădi în esența din urmă a lucrurilor, m-am convins de asta cu ochii mari deschiși putin oblic si verzi. Iar pentru a vedea bronzul sarde răspîndit în volute nu e nevoie să dorm și să visez, poate c-ar trebui să mă-ndoiesc doar de realitatea acestor fapte, ori de exactitatea lor în acest moment, ca de niște oase care mă strîng pe dinăuntru. Și
USCATUL GOL AL OASELOR de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364473_a_365802]
-
Părinți ai Bisericii spun că avea, după socotelile lumii acesteia, între 59 și 69 de ani. Printre cei care au socotit aceste lucruri se numără: Eusebiu episcopul Cezareei, Nichifor Calist, sfântul apostol Evod (unul din cei 70), Ipolit, Meliton episcopul Sardelor, Epifanie, Gheorghe Chedrin, Sfântul Andrei Ierusalimiteanul, Sfântul Simeon Metafrast, Sfântul Meletie Atenianul dar și mulți alții, chiar și în zilele noastre. Dar dacă Domnul a binevoit să lase data neprecizată, nici noi să nu ispitim mai mult decât trebuie taina
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366555_a_367884]
-
în ayapathu, ambele în Australia. 14)Filipinezul langgam~langa ”s.” în zulu,Afr. de Sud. 15) Furnica se numește tahyi în guarani, Brazilia,față de taha „s.” în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b si a>o>u. Furnica numită sbur în tibetană seamănă cu zbor românesc: ” O data sau chiar de mai multe ori pe an furnicile se transformă și le cresc
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
în ayapathu, ambele în Australia. 14)Filipinezul langgam~lângă ”s.” în zulu,Afr. de Sud. 15)Furnică se numește tahyi în guarani, Brazilia,față de taha „s.” în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b și a>o>u. Furnică ... Citește mai mult Pentru explicarea etimologica a cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro,momri(Walde,I,531)cf.skr.vamri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în ayapathu, ambele în Australia. 14)Filipinezul langgam~lângă ”s.” în zulu,Afr. de Sud. 15)Furnică se numește tahyi în guarani, Brazilia,față de taha „s.” în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b și a>o>u. Furnică ... III. PIRAMIDA . MICROETIMOLOGIE., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017. Ne referim la cunoscută construcție faraonica din Egipt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
vezi și kolo »luminatorul zilei » în watubela, Indonezia, kol »s. » în scitica; sabie din slavă, alb. ,maghiară etc. seamănă cu saba, astru diurn în klamath (coasta americană a Pacificului), dar găsim sab -« sabie » în Chad,vezi și sobi » s. » în sarda; cecenul galag~lat. gladius; hoari din maori: pers. hwar »s. »,hâre în orokolo (Papua N.G.), somali seef cf. sepes, soarele fenician. Vezi și pokom »soare » în maidu, penutian, Mexic și boq »s. » în bezhita (Caucaz) evident cu p- dispărut,fenomen
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
numesc Crăciunul Noel, care ar veni din nael iar acesta din natalis, “ naștere” cu ț dispărut, dar în vital se conserva, deci altă trebuie să fie explicația. Corespondentul vegetative al lui craca, brad e aici nai, nae “ramură, craca” în sarda plus el, suf. dim. > nael. Soarele potrivit fonetic e ori nai dintr-o limba din Asia ori naaj din idiomul wolof, Senegal cu semnificația astru diurn. Să se observe că soarele e diminutiv în fr. soleil, rusă solnțe, la fel
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
și intimă cu ei (slavii), dar ar fi greșit să credem că limba română ar fi un fel de limbă slavo-română !57 Româna, ca limbă, face parte din marea familie a limbilor indo-europene și anume din familia limbilor romanice, alături de sardă, italiană, retoromană, franceză, occitană (provensală), catalană, spaniolă și portugheză. Limbile romanice provin din latină, etapă intermediară între indo-europeana comună și limbile neolatine. Înainte de cucerirea romană, au existat populații care vorbeau fie alte limbi indo-europene (celții), fie limbi neindo-europene (etruscii). Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să-nțeleg. Amicii mei cei mai gro tești, cei mai bătuți în cap se lăudau cu erotismul lor debordant, pe la „ceaiuri“ își povesteau cu detalii câte se întâmplaseră pe „futelnița“ lor, cum își numeau sofaua din cămă ruțele de man sardă sau de subsoluri pe unde erau aciuați. Iar eu aveam 23 de ani și pe futelnița mea nu venise încă nici o femeie... Așa că în primăvara lui ’79, când am plecat la Cluj, la Colocviul Emi nescu, am crezut o clipă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Și nu iartă pe nimeni. Sorbind cea de-a doua cafea amară din acea zi, răsfoi frenetic vraful de ziare. Il Sole 24 Ore. La Stampa, Il Messaggero, Il Giornale, L’Unita - după aceea, Il Giorno, La Nazione, L’Unione Sarda. Rezultatul? O simplă parafrazare. În pagina a treia, În Il Tempo, se relatau niște indiscreții referitoare la o posibilă candidatură a sa pentru Ministerul de Interne, În cazul unei victorii a coaliției. Această indiscreție o lansase el Însuși În fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
paturi erau saltele de paie și cergi de lână, la pământ o rogojină, pe care se tologeau colegii mei și jucau cărți, fumând din niște lulele puturoase un tutun ce făcea nesuferită atmosfera, și așa atât de mărginită a man sardei. Eram cu toții în vârsta aceea în care urli arii din opere, declami pasage din autorii clasici, faci poezii de amor, vrei să treci de ștrengar și de vițios, îți închipuiești așa de mult despre mustăcioara d-tale, ești convins că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
slovaci, sloveni, ucraineni, croați, cehi18; Austria a inclus minoritățile croată din Burgenland, slovenă, ungară, cehă, slovacă și rromă 19; în Italia, conform legii, sunt avute în vedere populațiile care vorbesc albaneza, germana, catalana, croata, greaca, franceza, franco-provensala, friuliana, ladina, occitana, sarda și slovena; în raport s-au făcut referiri și la rromi, ca minoritate fără legătură cu un teritoriu 20;Federația Rusă nu a stabilit o listă a minorităților și nu ia o poziție clară cu privire la grupurile care trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
67. Jens, Thomas Manns Tagebűcher: und Nachlese (Frankfurt, 1995), p. 537. 68. Mann, Erika, Thomas Mann Briefe 1948-1955 (Frankfurt, 1995), p. 537. 69. Jens, Thomas Manns Tagebűcher: 1953-1955 (Frankfurt, 1995), p. 537. 70. Corespondența se află în Colecția Harvard; vezi Sarde, Michel, et al., Marguerite Yourcenar: Lettres à ses amis et à quelques autres (Paris: 1995), pp. 143-144. 71. Heilbut, Thomas Mann, p. 467. 72. Umanism și ocultism la Thomas Mann, trad. Grace Frick, în The Dark of Piranesi and Other
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Mother and Daughter (London, 1967). 81. Kerenyi, C. Eleusis, pp. 101-136. 82. Kerenyi, Eleusis, p. 211. 83. Kerenyi, Eleusis, pp. 40-65. 84. Vezi Eliade, Mircea, Forgerons et alchemistes (Paris, 1956), p. 130. 85. Vezi Savigneau, Yourcenar, pp. 304-307. 86. Vezi Sarde et al, Marguerite Yourcenar: Lettres, pp. 372-494. 87. Scrisoare nepublicată către Michel Aubrion, 19 martie 1970. 88. Scrisoare datată 7 iulie 1939, citată în Jonathan Fryer, Christopher Isherwood, (New York, 1977), p. 191. 89. Vezi Savigneau, Yourcenar, p. 770. 90. Yourcenar
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a Modern English Lesbian Culture (New York, 2001), pp. 95-125: Castle, Terry, The Apparitional Lesbian: Female Homosexuality and Modern Culture (New York, 1993), Benstock, Shari, Women on the Left Bank: 1900-1940, (London, 1986). 99. Wachman, Gay Lesbian Empire, p. 190. 100. Vezi Sarde et al, Marguerite Yourcenar: Lettres, pp. 141, 223-224, 701-703: Yourcenar, La Couronne et la Lyre, (Paris: 1979), pp. 69-83; Yourcenar, With Open Eyes, p. 143. Vezi și scrisoarea către Suzanne Lilar despre Sappho datată 19 mai 1963, inclusă în Sarde
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Sarde et al, Marguerite Yourcenar: Lettres, pp. 141, 223-224, 701-703: Yourcenar, La Couronne et la Lyre, (Paris: 1979), pp. 69-83; Yourcenar, With Open Eyes, p. 143. Vezi și scrisoarea către Suzanne Lilar despre Sappho datată 19 mai 1963, inclusă în Sarde et al, Marguerite Yourcenar: Lettres, pp. 230-235. 101. Bentley, Eric, We are in History: An Interview, în G. Stambolian, Homosexualities and French Literature (Ithaca NY. 1979), p. 131. 102. Yourcenar, The Dark Brain of Piranesi, p. 199. 103. Castle, Terry
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
grand sculpteur, pp. 191-195, Paris, Gallimard, 1983. "Scrisoare către Yvon Bernier", 4 ianuarie 1978, în "Itinéraire d'une oeuvre". Etudes Littéraires, 12, (1979), p. 8. Introducere la Roger Caillois, Scrierile pietrei (Charlottesville, Virginia, 1985), pp. 1-5. 8. CULEGERE DE SCRISORI Sarde Michèle et al., Marguerite Yourcenar: Lettres à ses amis et quelques autres (Paris, 1995). Această ediție a scrisorilor lui Yourcenar este esențială pentru identificarea celor cu care corespondează și pentru reconstruirea bibliotecii ei de la Petite Plaisance, Mount Desert Island, Maine
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de la Societé Internationale d' Etudes Yourcenariennes, vol. 1-23 (1987-2002). Renault, Mary, History in Fiction, în The Times Literary Supplement (1973), p. 315. , Souvenirs pieux, în The Times Literary Supplement (1974), p. 894. Saint, Nigel, Marguerite Yourcenar: Interpretând Vizualul (Oxford: 2000). Sarde, Michel, Vous, Marguerite Yourcenar (Paris: 1995). Savigneau, Josyanne, Marguerite Yourcenar: Inventând o viață, trad. Joan E. Howard (New York: 1991), biografie autorizată. Shurr, Georgia, Marguerite Yourcenar, ghid de cititor (Fairlawn, NJ: 1987). Syme, Ronald, Documente romane: șase volume (Oxford: 1991); vol
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
A publicat mai multe lucrări despre Antonio Gramsci și despre Sardinia. A îngrijit și coordonat mai multe volume de administrație publică. Începând cu anul 1973 a colaborat și condus mai multe reviste de specialitate cum ar fi "Studii istorice", "Uniunea Sardă", "Noua Sardinie" și altele. În anul 2002, pentru activitatea sa în domeniul arhivelor i-a fost conferit "Ordinul clasa a II-a, pentru cultură și artă" de către președintele republicii italiene. Acum conduce revista "Istorie și documente". Este deputat în Camera
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
trad.) 316 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Michel Pinçon Monique Pinçon-Charlot SOCIOLOGIA BURGHEZIEI Traducere de EVAGRINA DÂRȚU INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Lui Nicole Sarda Mulțumiri Emma Goyon ne-a fost de real ajutor, ocupându-se de primele versiuni ale acestei cărți. În ceea ce privește procurarea documentației necesare, îi suntem recunoscători lui Béatrice Coquet pentru toate eforturile depuse. Am putut duce la bun sfârșit cercetările necesare redactării
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mentalității și caracterului lor și destul de puține femeilor pariziene. Fie din considerentul că au aceleași componente naționale, fie din considerentul că ele formează o categorie indescifrabila a umanității. Originalitatea aportului cultural francez la istoria colectivă a femeilor, cum arată Michèle Sarde în monografia Regards sur leș Françaises: Xe-XXe siècle [1983], prezintă interes prin singularitatea fenomenelor ce se deosebesc de cele universale sau occidentale: dragostea curteneasca, tradiția saloanelor, triunghiul amoros, venalitatea sporită, succedarea militantelor în timpul revoluțiilor, valorificarea diferenței și complementarității în mișcarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
How to Handle them" [1974] de ce femeile franceze s-au eliberat atât de târziu și presupune că acest fapt se datoreaza reputației lor internaționale de jucărie frivola. Plăcerea este marea religie a Franței, iar femeia cea care o întruchipează. Michèle Sarde constată că stereotipul femeii franceze este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]