94 matches
-
unele locuri, aluviunile sunt puternic erodate, încât prundișurile se găsesc la nivelul solului; în alte părți, peste prundișuri apar luturi cu grosimi de 5-10 m. Dimensiunile prundișurilor sunt mai mari către Hârlău și privin din remanierea orizonturilor conglomeratice de vârstă sarmațiană din Dealul Mare. Podul fragmentat al acestei terase se înclină ușor către axa actuală a văii Bahluiului, sudându-se cu restul teraselor. Grosimea mare a depozitelor aluvionare în Dealul Dumbrava (cu aspect de platou mărginit de cornișe cu înălțimi de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
îndepărtate formându-se înșeuări sau interfluvii . “Coasta de tranziție” fragmentată puternic de afluenții de pe partea dreaptă a râului Bahlui se include în categoria reliefurilor sculpturale. Rețeaua hidrografică are apă aproape permanent, alimentându-se prin izvoare din pânzele de sub placa dură sarmațiană, din izvoare de pantă și parțial din apa meteorică. Densitatea rețelei hidrografice este relativ mare, iar panta puternică (râul Bahlui între izvoare și Pârcovaci are panta de 21,5 m/km, pârâul Pârcovaci de 60 m/km). Albiile majore sunt
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
situată pe versanți cu energie medie de relief, cu pante de 10-12ș. Din punct de vedere geologic, teritoriul rezervației se află în Platforma Moldovenească, unitate ce reprezintă o prelungire spre sud-vest a platformei ruse, fiind alcătuită la suprafață de depozite sarmațiene sedimentare cvasiorizontale iar în adâncime din depozite neozoice, mezozoice și paleozoice. În regiunea Dealul Mare sunt două niveluri de calcare oolitice cu extindere mare: nivelul inferior situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Aspecte geologice/geomorfologice: face parte din Podișul Moldovei, districtul Podișul Sucevei. Rezervația este situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc depozite deluviale provenite din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești, în Podișul Sucevei, zona masivului păduros Dealul Mare-Hârlău, în treimea superioară a versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice acoperite cu un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este renzina litică și litosol. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bahlui. d) Aspecte climatologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice, în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este un platou plan situat la altitudinea de 330 m, care s-a format în miocen pe depozite sarmațiene. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este brun, eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Rebriceaafluent al Vasluiului care se varsă în râul Bârlad. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și ponto-sarmatice (50%); 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (1%). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m (între 159 m și 167 m altitudine) care reprezintă partea terminală a nisipurilor de Bârnova
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de foraminifere (Ammonia beccari, Nonion cf. laevis), scoici (Mactra fabreana, Mactra podolica cobalcescui, Mactra podolica moldavica, Mactra podolica podolica, Plicatiforma fittoni,), melci (Barbotella intermedia, Dorsanum corbianum, Hydrobia sp., Potamides disjunctus, Terebralia lignitarum) și de crustacee ostracode (Leptocythere mironovi) specifice Mării Sarmațiene se găsesc și specii de apă dulce: scoici (Congeria neumayri moldavica, Congeria panticapaea), melci (Melanopsis andrusovi, Melanopsis sinzowi, Neritina bohotinensis mironovi) și unele specii de melci continentale (Helix, Cepaea). În nisipurile care aparțin Chersonianului și argilele din partea superioară apare și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și schimbului de ioni exercitat de argilele pe care curg aceste ape. Fenomenul poate fi bănuit, dat fiind faptul că toate aceste ape au o mineralizare de aceeași origine, provenind din sărurile remanente reținute de mâlurile de fund ale Mării Sarmațiene mijlocii. O altă apă iodo-bromurată-sulfuroasă-cloruratăsodicăbicarbonatată este cea întâlnită la Nicolina, municipiul Iași, în “sonda mică” (izvorul C), săpată în anul 1954, care ulterior a fost placată cu beton din motive edilitare. Această apă nu mai provine însă din păturile sarmațiene
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Sarmațiene mijlocii. O altă apă iodo-bromurată-sulfuroasă-cloruratăsodicăbicarbonatată este cea întâlnită la Nicolina, municipiul Iași, în “sonda mică” (izvorul C), săpată în anul 1954, care ulterior a fost placată cu beton din motive edilitare. Această apă nu mai provine însă din păturile sarmațiene. Ea venea ascendent, de la o adâncime de aproximativ 320 m, din tortonian. Mineralizarea ei era de 20,4491 g la litru, din care ionii Cl- pe de o parte, Na+ și K+ pe de altă parte reprezintă 57,794%, respectiv
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
formează într-un loc, care nu este decât un braț mort al Bahluiului, izolat de lunca acestui râu prin terasamentul căii ferate. Sărurile acestui nămol provin din aluviunile Bahluiului 51 și au fost antrenate de apele de șiroire din argilele sarmațiene care alcătuiesc vecinătățile imediate sau mai îndepărtate ale acestui lac. Un fenomen interesant este și formarea izvoarelor de gloduri din Podișul Moldovei de la Ciorbești, Vocotești, județul Iași, descrise de P.Enculescu și care ar putea prezenta de asemenea un interes
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
impermeabile cu înclinare către SE a obligat apele subterane infiltrate în depozite mai grosiere din argile să dreneze spre Valea Bohotin. Apa se mineralizează prin spălarea sărurilor remanente ce au fost depuse în același timp cu marnele argiloase de către Marea Sarmațiană. Datorită pânzei de apă ce se formează între suprafața marnelor argiloase și nisipurile feruginoase de deasupra lor, toată coasta estică a dealului este antrenată de alunecări de teren. Studiile executate de Laboratorul de chimie anorganică al IMF Iași au stabilit
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
chimie anorganică a UMF Iași, arată că atât debitele cât și mineralizarea au scăzut, față de valorile aflate în anul 1965. Acest fapt acreditează opinia sărăcirii în timp a sulfaților din terenuri prin spălare - fenomen care se petrece cu multe ape sarmațiene. Se poate considera, după studiul hidrogeologic executat în anul 1976 (N. Peiu, P. Ștefan) că stratul acvifer mineralizat din zona Breazu suferă o diluare continuă datorită contaminării cu apele de infiltrație și apele stratului freatic. Autorii mai menționează că această
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cu gresie); 3. Izvorul “Amfiteatru”; 4. Izvorul “Raimonde”; 5. Izvorul “BazinRuine”. Din analizele efectuate se constată următoarele: - toate cele cinci surse provin de la mică adâncime și sunt alimentate de apele meteorice; sunt ape subterane libere, de stratificație, situație în nisipuri sarmațiene, intercalate între straturi argilo-marnoase. - caracterul lor de ape bicarbonatate, sulfatatemagneziene, sodice, ușor alcaline, având pH-ul cuprins între 7,85 - 8,3, este determinat de structura geologică a arealului Breazu - Copou din Iași. - față de conținutul fiecărui ion în parte, exprimat
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
la subunitatea pe care este amplasată zona studiată,subunitate cunoscută sub denumirile:, ,Câmpia Moldovei” (V. Băcăuanu,1980), , ,Câmpia colinară Jijia - Bahlui ” (C. Martiniuc, 1955) sau, ,Câmpia colinară a Jijiei” (Al. Ungureanu,1993). Sabba Ștefănescu (1894,1897),ocupându-se de depozitele sarmațiene din România, face referiri și la zone din Moldova de nord,în care citează asociații cu Mactra podolica Eichw . și Tapes gregarius Partsch. In 1895, Gr. Ștefănescu prezintă depozitele sarmațiene de pe teritoriul Moldovei pentru care indica și o faună caracteristică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Ungureanu,1993). Sabba Ștefănescu (1894,1897),ocupându-se de depozitele sarmațiene din România, face referiri și la zone din Moldova de nord,în care citează asociații cu Mactra podolica Eichw . și Tapes gregarius Partsch. In 1895, Gr. Ștefănescu prezintă depozitele sarmațiene de pe teritoriul Moldovei pentru care indica și o faună caracteristică. În 1903, I.Simionescu se ocupă de aria dintre Siret și Prut, prezentând observații asupra zonei de la est de Botoșani, interfluviul Jijia - Prut, valea Jijiei. Argilele care apar de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
I. Atanasiu și N. Macarovici realizează un studiu asupra formațiunilor miocene din Moldova septentrională, între Siret și Prut, discutând limitele Badenianului, Buglovianului,Bessarabianului și Chersonianului și evidențiind asociații faunistice și fosile conducătoare. După 1950, N. Macarovici abordează frecvent studiul depozitelor sarmațiene, aducând noi informații asupra argilelor cu Cryptomactra, cărora le acordă o grosime estimată la 450m ; acestea au fost străbătute și de forajul de la Todireni, comună apropiată de comuna Șipote. În cercetarea geologică a zonei Șipote, în ultimii ani au fost
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite argiloase și argilo-lutoase, în șesuri). În ceea ce privește resursele geologice și gradul lor de valorificare, M. Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”, remarca faptul că „ studiul geologic al depozitelor sarmațiene din sectorul dintre Miletin, Bahlui și Prut arată o alcătuire puțin încurajatoare pentru punerea în valoare a unor resurse de natură minerală în accepțiunea tehnologiilor actuale”. Autorul evidențiază, de asemenea, că în alcătuirea depozitelor sarmațiene din această parte a Câmpiei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
că „ studiul geologic al depozitelor sarmațiene din sectorul dintre Miletin, Bahlui și Prut arată o alcătuire puțin încurajatoare pentru punerea în valoare a unor resurse de natură minerală în accepțiunea tehnologiilor actuale”. Autorul evidențiază, de asemenea, că în alcătuirea depozitelor sarmațiene din această parte a Câmpiei Moldovei, ponderea cea mai mare o reprezintă argilele, după care urmează nisipurile, aceste materii prime fiind valorificate pe plan local. Așadar, subsolul comunei Șipote, situată în sectorul analizat în lucrarea amintită mai sus, este sărac
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de caracteristici care le recomandă a fi utilizate pe scară industrială în industria ceramicii brute, iar prin îmbunătățirea calităților, chiar pentru ceramica fină. De asemenea, se întâlnesc nisipuri pentru construcții în baza unor terase și în unele aflorimente din deschiderile sarmațiene . Acumulări semnificative de nisipuri se găsesc doar în cadrul depozitelor bessarabiene, la partea inferioară a „argilelor cu Cryptomactra”. Cercetările efectuate asupra nisipurilor din zonă au arătat câteva posibilități de utilizare a acestora, ca materiale de formare la turnarea pieselor mici și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unei evoluții îndelungate, desfășurate în Pliocen și Cuaternar, ca urmare a condițiilor favorabile oferite de acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori interni (rocă,structură tectonică) și externi (climatici,hidrografici,biogeografici, antropici). Cercetările de până acum au dovedit că în timpul mărilor sarmațiene a avut loc o sedimentare diferențiată, care a dus la alcătuirea petrografică diferită a teritoriilor din nord-estul Podișului Moldovei. Odată cu retragerea apelor mării,denudația a început să acționeze intens, găsind aici un teren favorabil în formațiunile argilo-nisipoase mai friabile. Ca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lor ( în bazinul pârâului Recea ș.a.),alteori funcționând ca drenuri naturale ale microreliefului negativ deluvial (Chișcăreni ș.a.). Alunecările de teren reprezintă procese dinamice actuale cu o amploare deosebită, ce au afectat depozitele de terasă din sectorul Miletin și chiar depozite sarmațiene. Declanșarea și evoluția unor astfel de procese reprezintă combinarea unor factori cauzali,precum: regimul hidrologic și aportul natural din precipitații, hidrogeologia zonei,parametrii fizico- mecanici și petrografici ai rocilor constituente, lipsa unei vegetații cu sistem radicular adecvat și factorul antropic
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
principala sursă de alimentare cu apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu este peste tot corespunzătoare normelor optime de potabilitate în privința mineralizării, a durității și gustului (amar-sărat), îndeosebi acolo unde acumulativul de terasă se sprijină pe marne sarmațiene. Izvoarele care deschid straturile acvifere de terasă nu sunt prea bogate (în medie, în jur de 0,2l/s).Debite mai mari au izvoarele care apar în fruntea terasei inferioare de la Șipote,fiind utilizate pentru adăpatul vitelor. În zonele de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]