97 matches
-
a fost predată de comunitatea săsească împuținată bisericii reformate din localitate, care nu dispunea de lăcaș de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile de sol: soluri brune argilo-iluviale, brune
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
(n. 27 ianuarie 1925, Frătăuții Vechi, Suceava - d. 2006) a fost un geolog român, membru titular (2003) al Academiei Române. Academicianul a efectuat cercetări asupra flișului extern (pânzele de Audia, Tarcău și Vrancea) din Carpații Orientali și a Sarmațianului, abordând probleme fundamentale de geologie economică. Asupra flișului a adus contribuții paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice , tectonice și geochimice, care au contribuit la mai buna cunoaștere a acestor formațiuni. Se remarcă contribuțiile biostratigrafice asupra depozitelor paleogene și miocene inferioare asupra
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
în pânza de Audia (separarea a două digitații) și a raporturilor dintre pânzele de Tarcău și de Vrancea, prin separarea (în ultima) a trei noi semiferestre (Sucevița, Humor și Râșca). În afară de fliș, începând din 1976 s-a ocupat de studiul Sarmațianului din Platforma Moldovenească și Dobrogea de Sud. De asemenea, s-a ocupat și de istoria științelor geologice din România. A inițiat la Iași, studiul bitumolitelor oligocene (roci generatoare de hidrocarburi), foraminiferelor mari și a nannoplanctonului calcaros. Activitatea de cercetare este
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate, gresii și intercalații de argile; ciclul miocen alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii, marne); ciclul sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care înaintează mult la vest de Olt alcătuit din marne nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalații de cărbuni. Au o individualitate justificată și bine exprimată prin caracterele reliefului actual, rezultat
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
la erodarea și traversarea a ceea ce este astăzi cunoscut sub numele de Cheile de la Zugreni, concomitent cu mișcările orogenetice care tindeau să ridice munții din jur. Cadrul morfologic general cu tendințe de evoluție spre liniile actuale era deja creat din sarmațian. De atunci și până acum aria depresionara s-a extins. Apele minerale sunt strîns legate de activitatea postvulcanică, zăcămintele prezentînd o dispunere generală de la nord-vest spre sud-est pe un aliniament ce se suprapune peste arealul de dizlocare ce a înlesnit
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
mai multor procese de morfogeneză. Dintre acestea un rol deosebit revine proceselor fluviale, eroziunii torențiale, proceselor gravitaționale și proceselor carstice. Procesele fluviale au determinat apariția văilor și a elementelor componente ale acestora. Valea râului Răut este secționată preponderent în calcarele Sarmațianului mediu. Adâncimea maximă a văii cuaternare atinge 120-130 m . Caracterul pitoresc al văii este accentuat de trei meandre (Mihăilașa, Peștera, Butuceni) de o rară frumusețe și de o originalitate deosebită. Înălțimea versanților abrupți atinge în medie altitudinea de circa 100-130
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
este situat din punct de vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 14 metri pe versant și la baza acestuia, iar În zona superioară a versantului și pe platou la adâncimi de 18 și 20 metri. Pe platou și la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
agenților modelatori externi asupra molasei neogene, in condițiile unei mișcări de ridicare care a activat procesele de eroziune, pe măsură ce câmpia inițială a început procesul de exondare. Această exondare s-a produs pe direcția amintită - de la NNV spre SSE, începând din sarmațianul mediu și pană in cuaternar, astfel că acțiunea factorilor denudaționali s-a desfășurat pe o perioadă de cel puțin 4 milioane de ani. Foarte caracteristice sunt platourile și interfluviile structurale sau substructurale a căror suprafață topografică este mai mult sau
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
teren din cadrul bazinului sunt întâlnite pe versanții dealurilor, însă nu le depășesc pe cele din depresiunea Jijia-Bahlui, pe văile Crasnei și Lohanului sau în bazinul văii Racova. În ansamblu, din punct de vedere stratigrafic și litologic, nordul podișului bârlădean aparține Sarmațianului superior (format din gresii, calcare oolitice, argile), iar la sudul paralelei orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de luturi, care indică caracterul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
frecvent și mai bine dezvoltat în lungul râurilor Bârlad, Vaslui, Crasna, Lohan etc. Solul este constituit dintr-un pat de roci dure, vălurite, peste care se află sedimente cu depuneri din paleozoic, mezozoic și mai rar neozoic. Roca mamă, aparținând sarmațianului de mijloc și superior, este alcătuită din gresii, marne argiloase și nisipuri. Ultimele formațiuni geologice din cuaternar, formate din pietrișuri, lut sau loess, formează lunca Bârladului și a afluenților săi, precum și primele terase. Orografia terenului include lunci, terase, platouri și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-se la zona dealurilor înalte din Moldova, Cobălcescu arată că ele se desfășoară cam la aceeași înălțime și aceasta se datorește faptului că, inițial, a existat o câmpie înaltă, fragmentată ulterior de rețeaua hidrografică. Una dintre lucrările de sinteză asupra sarmațianului de pe Platforma Moldovenească aparține lui I. Simionescu (1903), care face o orizontare lito-bio-stratigrafică a acestui etaj, separând două unități: una inferioară argiloasă și una superioară grezo-calcaroasă, considerată volhiniană. Pe baza faunei de moluște Simionescu împarte sarmațianul în trei subdiviziuni cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lucrările de sinteză asupra sarmațianului de pe Platforma Moldovenească aparține lui I. Simionescu (1903), care face o orizontare lito-bio-stratigrafică a acestui etaj, separând două unități: una inferioară argiloasă și una superioară grezo-calcaroasă, considerată volhiniană. Pe baza faunei de moluște Simionescu împarte sarmațianul în trei subdiviziuni cu denumiri toponimice proprii: volhinian, chersonian, basarabian. Începând din anul 1920, M. David publică o serie de lucrări în care se ocupă tangențial și de aspectele de relief din zona cercetată, căutând să scoată în evidență legătura
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare-Hârlău) cât și regiunea de contact (depresiunea Hârlău-Cotnari) privitoare la degradările de teren, precum și delimitarea regiunilor morfologice a platformelor din jurul orașului Botoșani și Hârlău (1930). Pentru zona Dealul Mare-Hârlău și a depresiunii de contact Hârlău, cel mai amănunțit stadiu asupra sarmațianului la realizat V. Tufescu (1937), care a stabilit pe criterii faunistice prezența volhinianului și basarabianului, iar din punct de vedere tectonic consideră Dealul Mare ca o unitate distinctă, generată de mișcări tectonice, menționând și o serie de falii în cuvertura
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate pe interfluvii și suprafețe slab înclinate, chiar deluviale și proluvio-coluviale. Concomitent cu adâncimea văilor, îndeosebi în cuaternar, condiționat de energia mare a versanților, de deschiderea la zi a stratelor acvifere din sarmațian și de la baza teraselor aluvionare, cât și datorită variațiilor de climă, s-au dezvoltat intense procese geomorfologice de versanți, sub formă de alunecări și surpări, eroziune areolară și torențială, care au creat un microrelief caracteristic. La dezvoltarea acestor procese trebuie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ca și întregul ansamblu de condiții și factori care țin de domeniul modelării externe se reflectă în peisajul geografic al acestui ținut și, în special, în morfologia sa. Relieful actual al zonei cercetate a început să se schițeze încă din sarmațian, de îndată ce apele mării care îl acoperea se retrăgeau spre actualul bazin al Mării Negre. Această retragere a dus la apariția unei câmpii de acumulare marină, fără accidente importante de relief, cu structură și suprafață ușor înclinată spre sud-est, în direcția deplasării
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a instalat pe suprafața câmpiei primordiale, a avut un caracter consecvent, dezvoltându-se ulterior atât spre amonte, prin evoluție regresivă, cât și în aval, odată cu retragerea țărmului (V. Băcăuanu, 1973). Formele de relief fluviatil create în a doua jumătate a sarmațianului și în prima parte a pliocenului nu s-au putut păstra din cauza denudației care a îndepărtat depozite groase de roci de la partea superioară a interfluviilor (N. Barbu, 1977). Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului zonei în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre cele mai extinse și mai bine individualizată. Ea este prezentă în partea centrală a Dealului Morii-Ceplenița, în Dealul Cireșului și Dealul Babanului. Soclul său sarmațian este acoperit de depozite aluvio-coluviale formate din nisipuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri în bază, iar la partea superioară întâlnim depozite de luturi loessoide (V. Băcăuanu, 1962) T5-Terasa de 90-100 m altitudine relativă a fost identificată în partea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a fost identificată în partea de nord a Dealului Morii-Ceplenița și în Dealul Broscăria. Ea este alcătuită numai din prundoșuri și nisipuri grosiere (predomină elementele grezoase), fără o cuvertură de luturi loessoide la suprafață, erodată în mare parte. Soclul său sarmațian, cu altitudine de 80 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, cu o grosime de 10-20 m. Ca vârstă, terasa de 90-100 m poate fiatribuită cuaternarului (V. Băcăuanu, 1968). T6-Terasa de 130-140 m altitudine relativă este destul de bine păstrată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al văii Scobinți, Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău (V. Băcăuanu, 1968). O situație deosebită se întâlnește la contactul dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15°) și suprafața depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Acestă ramă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenulu, prin urmare, încă de atunci au existat premisele formării unor glacisuri deluvio-proluvio coluviale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Unele acumulări de contact din această regiune au fost semnalate de V. Mihăilescu, în 1930, apoi V. Tufescu, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
procese geomorfologice ce au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au grosimi de până la 600 m , constituite din gresii cu conglomerate în bază ,peste care se suprapun formațiunile siluriene -128m-, cenomaniene -27m, tortoniene71m, ultimele fiind din seria neogenă . Relieful actual al acestei zone a început să se schițeze încă din sarmațian , rezultând o câmpie de acumulare marină , cu structură și suprafață ușor înclinată spre sud-est . Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului. În esență , aspectul actual al văii Bahluiului, precum și al afluenților acestora , ca și forma unor interfluvii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
județului Iași"; Editura Junimea, Iași. Pantazică M. (1958) "Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț II a, IV-1. Pantazică M. (1974) "Hidrografia Câmpiei Moldovei"; Editura Junimea, Iași. Petru Șt. (1982) -"Contribuții la studiul sarmațianului din perimetrul Tudora-Oneaga (Dealul Mare-Hârlău)"; Analele Univ. "Al. I. Cuza" Iași. Petru Șt. (1989) "Geologia regiunii Dealului Mare-Hârlău și perspectivele în resurse minerale utile"; Univ. "Al. I. Cuza" Iași Rădoane Maria , Nicolae Rădoane ( 2010 ,,Monitorizarea evoluției ravenelor test din Podișul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apar în dealurile Repedea, Costești - Tg. Frumos, Deleni - Hîrlău,, , partea mai adâncă” a acestora („ argilele bazale”) fiind considerate de vârstă badeniană,argumentată doar de o faună săracă,prost conservată și de prezența sărurilor sub formă de eflorescențe. Cercetarea geologică asupra Sarmațianului din Platforma Moldovenească înregistrează în anul 1929 un moment de hotar prin apariția lucrării, ,Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”, a lui Th.Văscăuțanu, în care schemele stratigrafice elaborate de înaintași sunt profund modificate. Apariția acestei lucrări marchează o nouă viziune
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”. În aceste lucrări este analizat și forajul de la Șipote, executat de GEOMOLDCâmpulung Moldovenesc, cu scop hidrogeologic (Fig. nr. 1).Investigarea acestui foraj reprezintă o sursă importantă pentru obținerea unor noi informații despre sedimentele din Sarmațian din Platforma Moldovenească. Cercetările asupra reliefului Cercetarea sistematică a reliefului din zona Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]