98 matches
-
-se la zona dealurilor înalte din Moldova, Cobălcescu arată că ele se desfășoară cam la aceeași înălțime și aceasta se datorește faptului că, inițial, a existat o câmpie înaltă, fragmentată ulterior de rețeaua hidrografică. Una dintre lucrările de sinteză asupra sarmațianului de pe Platforma Moldovenească aparține lui I. Simionescu (1903), care face o orizontare lito-bio-stratigrafică a acestui etaj, separând două unități: una inferioară argiloasă și una superioară grezo-calcaroasă, considerată volhiniană. Pe baza faunei de moluște Simionescu împarte sarmațianul în trei subdiviziuni cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lucrările de sinteză asupra sarmațianului de pe Platforma Moldovenească aparține lui I. Simionescu (1903), care face o orizontare lito-bio-stratigrafică a acestui etaj, separând două unități: una inferioară argiloasă și una superioară grezo-calcaroasă, considerată volhiniană. Pe baza faunei de moluște Simionescu împarte sarmațianul în trei subdiviziuni cu denumiri toponimice proprii: volhinian, chersonian, basarabian. Începând din anul 1920, M. David publică o serie de lucrări în care se ocupă tangențial și de aspectele de relief din zona cercetată, căutând să scoată în evidență legătura
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare-Hârlău) cât și regiunea de contact (depresiunea Hârlău-Cotnari) privitoare la degradările de teren, precum și delimitarea regiunilor morfologice a platformelor din jurul orașului Botoșani și Hârlău (1930). Pentru zona Dealul Mare-Hârlău și a depresiunii de contact Hârlău, cel mai amănunțit stadiu asupra sarmațianului la realizat V. Tufescu (1937), care a stabilit pe criterii faunistice prezența volhinianului și basarabianului, iar din punct de vedere tectonic consideră Dealul Mare ca o unitate distinctă, generată de mișcări tectonice, menționând și o serie de falii în cuvertura
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate pe interfluvii și suprafețe slab înclinate, chiar deluviale și proluvio-coluviale. Concomitent cu adâncimea văilor, îndeosebi în cuaternar, condiționat de energia mare a versanților, de deschiderea la zi a stratelor acvifere din sarmațian și de la baza teraselor aluvionare, cât și datorită variațiilor de climă, s-au dezvoltat intense procese geomorfologice de versanți, sub formă de alunecări și surpări, eroziune areolară și torențială, care au creat un microrelief caracteristic. La dezvoltarea acestor procese trebuie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ca și întregul ansamblu de condiții și factori care țin de domeniul modelării externe se reflectă în peisajul geografic al acestui ținut și, în special, în morfologia sa. Relieful actual al zonei cercetate a început să se schițeze încă din sarmațian, de îndată ce apele mării care îl acoperea se retrăgeau spre actualul bazin al Mării Negre. Această retragere a dus la apariția unei câmpii de acumulare marină, fără accidente importante de relief, cu structură și suprafață ușor înclinată spre sud-est, în direcția deplasării
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a instalat pe suprafața câmpiei primordiale, a avut un caracter consecvent, dezvoltându-se ulterior atât spre amonte, prin evoluție regresivă, cât și în aval, odată cu retragerea țărmului (V. Băcăuanu, 1973). Formele de relief fluviatil create în a doua jumătate a sarmațianului și în prima parte a pliocenului nu s-au putut păstra din cauza denudației care a îndepărtat depozite groase de roci de la partea superioară a interfluviilor (N. Barbu, 1977). Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului zonei în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre cele mai extinse și mai bine individualizată. Ea este prezentă în partea centrală a Dealului Morii-Ceplenița, în Dealul Cireșului și Dealul Babanului. Soclul său sarmațian este acoperit de depozite aluvio-coluviale formate din nisipuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri în bază, iar la partea superioară întâlnim depozite de luturi loessoide (V. Băcăuanu, 1962) T5-Terasa de 90-100 m altitudine relativă a fost identificată în partea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a fost identificată în partea de nord a Dealului Morii-Ceplenița și în Dealul Broscăria. Ea este alcătuită numai din prundoșuri și nisipuri grosiere (predomină elementele grezoase), fără o cuvertură de luturi loessoide la suprafață, erodată în mare parte. Soclul său sarmațian, cu altitudine de 80 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, cu o grosime de 10-20 m. Ca vârstă, terasa de 90-100 m poate fiatribuită cuaternarului (V. Băcăuanu, 1968). T6-Terasa de 130-140 m altitudine relativă este destul de bine păstrată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al văii Scobinți, Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău (V. Băcăuanu, 1968). O situație deosebită se întâlnește la contactul dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15°) și suprafața depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Acestă ramă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenulu, prin urmare, încă de atunci au existat premisele formării unor glacisuri deluvio-proluvio coluviale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Unele acumulări de contact din această regiune au fost semnalate de V. Mihăilescu, în 1930, apoi V. Tufescu, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
procese geomorfologice ce au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au grosimi de până la 600 m , constituite din gresii cu conglomerate în bază ,peste care se suprapun formațiunile siluriene -128m-, cenomaniene -27m, tortoniene71m, ultimele fiind din seria neogenă . Relieful actual al acestei zone a început să se schițeze încă din sarmațian , rezultând o câmpie de acumulare marină , cu structură și suprafață ușor înclinată spre sud-est . Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului. În esență , aspectul actual al văii Bahluiului, precum și al afluenților acestora , ca și forma unor interfluvii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
județului Iași"; Editura Junimea, Iași. Pantazică M. (1958) "Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț II a, IV-1. Pantazică M. (1974) "Hidrografia Câmpiei Moldovei"; Editura Junimea, Iași. Petru Șt. (1982) -"Contribuții la studiul sarmațianului din perimetrul Tudora-Oneaga (Dealul Mare-Hârlău)"; Analele Univ. "Al. I. Cuza" Iași. Petru Șt. (1989) "Geologia regiunii Dealului Mare-Hârlău și perspectivele în resurse minerale utile"; Univ. "Al. I. Cuza" Iași Rădoane Maria , Nicolae Rădoane ( 2010 ,,Monitorizarea evoluției ravenelor test din Podișul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase). Rocile de solificare sunt în cea mai mare parte lipsite de duritate. Ele s-au dezagregat cu ușurintă permițând geneza unor soluri profunde. Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tufișuri (45%) și stâncării (55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află la limita nordică și vestică a podișului structural, coborând pe coasta de tranziție spre Câmpia Moldovei; este alcătuită din depozite aparținând sarmațianului superior. Calcarele și gresiile cu Mactra podolica, asociate cu nisipuri, însumează 25 m grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de geologie în limba română - Calcariul de la Răpidea. Acesta a semnalat pentru prima dată specii precum: cardiide, cyrene, veneride, ceriți, trochide, specii caracteristice fundului de mare salmastră. Fauna fosilă din Dealul Repedea constituie cel mai bogat și reprezentativ zăcământ fosilifer sarmațian din platforma moldovenească, inventariat UNESCO. Este reprezentată de specii de: foraminifere (Ammonia beccarii, Ammonia tepida, Asterigerina sp., Cibicides sp., Cornuspira sp., Elphidium macellum, Elphidium minutum, Elphidium rugosum, Elphidium subumbilicatum, Globigerina sp., Porosononion subgranosus, Porosononion martkobi, Quinqueloculina akneriana akneriana, Quinqueloculina akneriana
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
începutului Basarabianului. Bivalve: Mactra pallasi, Tapes gregarius ponderosus; Gasteropode: Gibbula podolica insperata. Această faună este foarte bine conservată, cu valve întregi (chiar ambele valve), cochilii robuste și bine ornamentate în număr extrem de mare. Alături de aceste forme apar și alți taxoni sarmațieni. BOHOTIN PIETROSU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bohotin, comuna Răducăneni; proprietate publică locală în administrarea Consiliul Local al comunei Răducăneni. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria I (rezervații științifice/rezervații naturale integrale). Suprafața: 0
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
În nisipurile care aparțin Chersonianului și argilele din partea superioară apare și scoica Unio. Motivul ocrotirii îl reprezintă bogata faună fosilă din gresiile și nisipurile lumaselice și caracterul ei de faună amestecată (specii salmastre, dulcicole și terestre). Fenomenul este unic în Sarmațianul din Platforma Moldovenească și printre puținele din țară și chiar de pe cuprinsul Paratethysului. Se adaugă identificarea celui mai vechi molar de cal fosil (Hipparion sarmaticum) din țara noastră. PÂRÂUL PIETREI BAZGA-RĂDUCĂNENI Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Răducăneni; proprietate publică locală în administrarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
S., Ion C., Ion E., 2004 The conservation of the terrestrial vertebrates from the protected areas and natural reserves of Moldavia, An. Șt. Univ. „Al.I. Cuza” Iași, s. Biol. Anim. t. XL: 279-292 26. Ionesi L., Ionesi B., 1995 - Sarmațianul mediu din rezervația geologică „Dealul Repedea”, Romanian Journal of Stratigraphy, vol. 76, suppl. 2, București 27. Mândru C., 1958 - Zoogeographical data regarding some birds from Moldova, Stud. și Cerc. Biol., Șt. Agric., Iași, IX, 1: 97-103 28. Mititelu D., Chifu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
unei fântâni a fost analizată de P.Petrescu în 1936, dar analiza totală s-a executat abia în 1951 de către Gh. Ghimicescu. Cele trei fântâni izvorăsc de la baza terasei inferioare a Prutului, dintr-o pânză de apă care vine din sarmațianul mediu de sub dealul Ghermănești - Togăneasa. După concluziile trase de Gh. Ghimicescu, apa celor trei fântâni de la Drânceni are o compoziție chimică similară cu cea a apelor de la Olănești, județul Vâlcea și de la Nastasache, orașul Târgu Ocna, cu singura deosebire că
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
la Vaslui, Crasna, Bârlad etc., ale căror ape nu le cunoaștem), vom găsi unele date indicative. Astfel, trebuie amintit sondajul Franke (din 1907-1908) de lângă calea ferată, imediat la nord de Vaslui, săpat până la adâncimea de 82 m, oprindu-se în sarmațianul mediu. Din acest izvor apare și astăzi o apă ascendentă, cu miros de H2S și cu o mineralizare ceva mai mică de 1 g la litru (0,815 g reziduu la 1800). Există, de asemenea, unele indicații asupra apei din
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
minerale din regiunea dintre Siret și Prut decât asupra izvoarelor din Podișul central moldovenesc. Caracterul apelor de la Drânceni ne poate duce la concluzia că toate apele cunoscute din acest podiș, care apar la zi, provenind din păturile de vârstă ale sarmațianului mediu, au avut primordial aproximativ aceeași constituenți. Acești constituenți calitativi și cantitativi aparțin sărurilor remanente, care au fost apoi spălate de apele de circulație din adâncime, conform teoriei circulației dinamice a apelor subterane emise de N.C. Ignatovici. Schimbarea chimismului acestor
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
actuale de adâncime din Podișul central moldovenesc, având o circulație slabă, au o mineralizare ridicată, mai ales cele din tortonian (sondele Socola, Nicolina). Nu avem date, dar n-ar fi exclus ca același lucru să fie valabil uneori și pentru sarmațianul mediu; în sprijinul acestei ipoteze pledează și studiul izvoarelor Drânceni și sondajul nr. 3 din Hârlău. La aceasta se adaugă și posibilitatea de a întâlni pânze de ape bine mineralizate, din cauza circulației lor reduse și în silurianul superior, din fundamentul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
suprafață. Verificarea acestui fapt ar avea o mare importanță balneologică, deoarece aceste ape s-ar putea obține oriunde în acest podiș prin sondaje; apele ar putea fi extrase după necesitățile balneologice, fie din silurian, fie din tortonian sau eventual din sarmațianul mediu. Trebuie de asemenea amintit că în cuprinsul Podișului central moldovenesc se găsesc și nămoluri cu proprietăți curative, cum este cel de la Lețcani, județul Iași, analizat de Botezatu, sau cel de la Pungești, menționat de Saabner-Tuduri. Formarea acestor nămoluri este datorată
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]