1,422 matches
-
cu nume imperfect. Au amețit prin noțiuni savante istoria împroșcată cu ,,boia” și lapte, au scurs și brazii înverziți cu banii ochi de diavol perpelit. A fost o Republică, cine mai crede în ea, când totul se șterge cu o sarma? Citește mai mult A fost Republică, așa a rămasdar au venit năvălitorii pe imaș,au încercat să pună numele în cercîn cercul lor cu nume imperfect.Au amețit prin noțiuni savanteistoria împroșcată cu ,,boia” și lapte,au scurs și brazii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
cercul lor cu nume imperfect.Au amețit prin noțiuni savanteistoria împroșcată cu ,,boia” și lapte,au scurs și brazii înverzițicu banii ochi de diavol perpelit.A fost o Republică, cine mai crede în ea,când totul se șterge cu o sarma?... XXXI. NATURA TIMPULUI DIN STEA, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2187 din 26 decembrie 2016. Era o lumină aparte și dincolo de ea, se afla o cupă de stea îmbrăcată de o iluzie de șoaptă. Candoare, te rog...! Neînțelesul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
așa cum o fac lipovenii din Delta Dunării). Și, ca și cum acest lucru nu ar fi fost îndeajuns, în două seri, prietenii noștri dragi ne-au făcut și câte un foc de tabără, oferindu-ne la casa lor de la Câmpul Românesc, gustoasele sarmale tradiționale. Ne-am adus aminte de casă, gazdele ne-au împărtășit din povestea vieții lor, cum au ajuns acolo, cum s-au reprofilat îmbrățișând alte meserii, cum și-au crescut copiii, cum au reușit în viață. Toate acestea pe acordurile
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
-lea, donată de Theodor Ghunther, diplomat american. În afară de aceste preocupări, anual parohia organizează Festivalul Românesc Sf. Maria, care va avea loc între 21-23 august. Preot Paroh Remus Grama îmi povestea că participanții sunt deosebit de numeroși, că se fac mii de sarmale și mici și că, în afară de români, participă și foarte mulți americani. Într-un an a venit chiar primarul orașului Cleveland, care a primit diploma de Cetățean de Onoare al României. Din tot acest tablou nu putea lipsi publicația Weekly Buletin
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
ori Profesorul râdea, nu că nu i-ar fi convenit ci, pentru că: - Ce localuri, mai ales din Buzău, ar dori un bucătar, la pregătirea sa, să facă artă din această meserie. Aici, la noi, umple omul burta de mici, friptură, sarmale, ciorbă de burtă, cârnați cu fasole... Și, totuși, dorința fratelui de a-l știi aproape, a fost atât de mare, încât, când a venit pe acasă Profesorul, a plecat cu el la Complexul turistic Măgura. La Investitorii-inteligenți și valoroși, pe
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1459929720.html [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
Oltea împletește frumosul natural cu cel artistic în coșulețele pe care le face din conuri de brad, de pin și din flori naturale de pădure. Pascaniuc Dumitru din Marginea Suceava expune obiecte utilitare din ceramică: oale de prins lapte, de sarmale, căni și cănițe originale prin formă și culoarea naturală. Ceramica de Corund este reprezentată de domnul Szasz Blaziu care aduce la târg o diversitate de obiecte: ulcele, ulcioare, căni, farfurii, străchini, cești, pe care sunt prezente motivele specifice ceramicii din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
literare, mînca la clubul universității, deci nu avea o viață foarte specială. Îi plăceau foarte mult mîncărurile românești pe care le avea tot timpul în casa prin grijă mea și a altora, care găseam întodeauna o măicuța care îi gătea sarmale, ciorbe ... “Cristinel l-a aparat cu toata știință și priceperea ei de femeie” Reporter: Cum era doamna Eliade? Stelian Plesoiu: Christinel Eliade era opusă soțului dînsei, era felul de femeie foarte distinsa și foarte frumoasă, cu trăsături remarcabile, avea ochi
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360577543.html [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
o furculiță- îmi spunea râzând doamna Stănilă. Probabil, în timpul mesei și-o fi amintit cum sunt nunțile în România, cu aperitivele acelea bogate, depășind marginile farfuriei, și supa cu tăieței de casă, cu friptura bine rumenită în cuptor și inegalabilele sarmale! Ei, dar acum vine momentul forteal evenimentului: mirele și mireasa au dispărut... toată lumea aștepta nerăbdătoare să vadă cearceaful! S-a consumat și acest moment... și mireasa a scăpat cu obrazul curat! Dar cu cearceaful... pătat! În cei șapte anialgerieni, au
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
zâsăi di la-nceput că-mi cunosc omu’! Oltean, de, stă trei zâle nemâncat înainte de nuntă sau de pomană și mănâncă să-i ajungă încă trei, bașca ce mai duce-acas’ ... Cum, necum, le făcui pe plac. Tocai eu carnea pentru sarmale de mă trecură nădușelile!? Tocai... Noroc cu cuscru, el mă mai scoasă la socoteală, el. Ieși la reveneală și-l găsâi la o schiartă cu oaminii să să-ncălzască, așa că făcurăm șchimbu’, știi. Îi atârnai haina-n cui frumușel, îi pusăi
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486973803.html [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
om îl făcui! Păi, el să nu-și facă norma!?... Ei! Dispozâțâie di la cuscra, zâc... Sanchi! S-o fi prins, nu s-o fi prins, scăpai eu întreg, scăpai!? Ei, și dă-i pregatire... Carnea fu aleasă, furdaua la sarmale, macra la friptură și cârnăciori, că nu ne lăsarăm și făcurăm și cârnaț’, ba umplurăm și mațăle groase. Că ne și atinsă tata Nițu, cum stă el și le dă: ”Vă aranjarăț’, zâce, pe toată iarna! Pe toată iarna v-aranjarăț
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486973803.html [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
Se împarte agheasma dintr-un butoi pântecos. Festival în regulă. Cu popor, cu adunătura - gloata amorfa - în concepția Mărținei - care, din spirit gregar, s-ar duce și-n prăpastii, dacă vreunul le-ar arată drumul. Așteaptă dezlegarea la prescuri și sarmale, căci, nu-i așa, azi se dă de pomană pentru toată lumea. Fumul din cădelnița se ridică și se împrăștie în patru vânturi. Doamne miluiește! - de 12 ori, inca și încă. “Poporul plânge. Poporul râde. Cel mai adesea este nepăsător și
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
mai ales, mâncarea din regiunea ei? Discutase, mai demult, în Algeria, cu Maria despre lucrul acesta iar ea s-a grăbit să-i gătească ceva din carne tocată și orez despre care i-a explicat mai apoi că se numește “sarmale” dar că nu e tocmai ca “la ea acasă” unde găsea toate ingredientele, mai ales varză galbenă și moale, nu cum se vinde în piațăla ei! Ce-i venise atunci să o mintă cum că el ar mânca orice doar
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei prinos. ROADELE NATURII Livada scăldată-n soare
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri se-ndreaptă spre cătun. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de globuri cadouri strălucesc. Ce cald e în odaie, miroase-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei prinos. Referință Bibliografică: ROADELE NATURII / Cârdei Mariana
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
de cel culinar, ce amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul ardelenesc și turta dulce. Totul culminează cu un uriaș foc de tabără, aprins de bărbați în costume naționale, peste care
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
din plin și pe gustul tuturor celor prezenți. Gospodinele comunității noastre în frunte cu d-na preoteasa Diana Acsente și inimoasa noastră Rodica Grigoraș, alături de alte multe mâini harnice și pricepute au dat dovadă de un talent culinar remarcabil: micii, sarmalele și prăjiturile servite au fost delicioase! O toamnă frumoasă și bogată, românească în cuget, faptă și simțire, o toamnă care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toți cei a caror inimi, desi departe de casă, încă mai bat românește
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1444689499.html [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
sărbătoare. A doua zi, Mira se trezi cu veșnicele dureri de spate, anchilozată, trăgând de ea ca să finalizeze într-un mod cât mai plăcut ziua de Ajun. Rămăsese singură, dar tocmai când era singură reușea să se organizeze mai bine. Sarmale cu carne de vită, friptură de vită, piftie de curcan, ciorbă cu perișoare de curcan, ouă cu maioneză light, și o salată de fructe pentru desert. Meniul era satisfăcător. Nu pe placul gurmanzilor, însă destul de variat pentru a nu se
DECEMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1483567745.html [Corola-blog/BlogPost/382767_a_384096]
-
gurmanzilor, însă destul de variat pentru a nu se plânge nimeni. Pregătise totuși și niște sărățele, aperitiv pentru vinul rose pe care îl cumpărase special de la Domeniile coroanei Segarcea. Trecu și Crăciunul. Muzică din anii romantici, miros de brad și de sarmale. Se simțea rostul și se răsplătea truda de peste zi. Seara în familie era liniștită și se uitau la filme împreună. O stare de normalitate armonizată cu ideea de familie fericită. Se apropia Revelionul, iar Mira nu își dorea să rămână
DECEMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1483567745.html [Corola-blog/BlogPost/382767_a_384096]
-
n-o văzusem pe Maria prin casă. Apăru, în sfârșit, și fata. Era dichisită tare, în cămașă și catrință, model popular, ca la paradă. Noi, bărbații, eram deja la al doilea păhărel de țuică, eram cu chef și mâncam din sarmalele aduse de nevasta lui nea Macovei. - Măi, fato! Ia și tu un pahar cu noi! - Nu pot! Nu beau țuică! se codi fata rușinată. Cu tot dichisul gătelii, fata a fost pusă de maică-sa să ne servească la masă
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
ar trebui oficializate: Codist Italienii au meseria de codista, grație unei idei a lui Giovanni Cafaro, care a transformat-o în afacere. Contra unui onorariu de 10 euro pe oră, dl. Cafaro stă în locul tău la coadă. Asta e! După sarmale și kürtőskalács, străinii ne-au înregistrat și acest produs tradițional. Iar la noi chiar sunt mulți codiști din pasiune. Unde văd o coadă, hop și ei. Pentru că sunt băgăcioși și locvace, în nomenclatorul de meserii i-aș pune undeva între
5 ocupații noi care ar trebui să intre în nomenclatorul de meserii din România by https://republica.ro/5-ocupatii-noi-care-ar-trebui-sa-intre-in-nomenclatorul-de-meserii-din-romania [Corola-blog/BlogPost/338408_a_339737]
-
-o să le fie? Tata? Nici de el nu știe... Că tot se-nalță peste gard, La stâlpul porții, lângă brad Și tot oftează, ros de dor, Strigând la tine în pridvor. Fără tine casa-i goală, Nu mai fierb sarmale-n oală; Nici cârnați n-avem, nici chișcă, Toate le făceai, mămică!... Eu știu că Domnul este bun Și, poate-n seara de Ajun, O să-ți dea o învoire, Măcar, de Crăciun, trei zile. Referință Bibliografică: Vino, mamă, de Crăciun
VINO, MAMĂ, DE CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vino_mama_de_craciun_.html [Corola-blog/BlogPost/341486_a_342815]
-
să se schimbe, înjurând opoziția (locuia, cum se cuvine unui primar, în Centru, vis a vis de Biserică). Cheful a fost de pomină. Pregătiți pentru orice situație meteorologică, deoarece se punea de-o ploaie, s-a ținut la Căminul Cultural. Sarmalele moldovenești și vinul roșu au fost o minune! S-au ospătat și cei din Opoziție. Investiția le va fi de folos și lor. S-au prins cu toții în Hora Unirii...Fiecare a plecat vesel acasă cu pachetul cu ghiudem. Mi-
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
nici-o bucurie. Burtă mare tu de ai, Ai să dai de vai și bai. Cu slănini de te-nveli, Inima ți s-a opri. Treci, te rog, la pătrunjel, Morcov crud și dovlecel. Mere și cu portocale, Fără porc ,cîrnați, sarmale. Pește poți să ai la masă, Că acela nu îngrașă. Dulciuri,junk food dacă ai, Dă-le și tu la dușmani. Nu-ncerca să treci măsura, Că acuși te dau de-a dura. Referință Bibliografică: NU TE ÎNGRĂȘA / Lucia Tudosa
NU TE ÎNGRĂŞA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nu_te_ingrasa_lucia_tudosa_fundureanu_1390278749.html [Corola-blog/BlogPost/361607_a_362936]
-
plată pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul Crăciunului, atmosfera aceea de sărbătoare de la Sebeșul de Sus, cu obiceiurile și tradițiile sale, mirosul îmbietor de sarmale, cârnați afumați și cartaboș, aroma cozonacului făcut în casă, toate acestea sunt lucruri pe care eu nu le pot uita niciodată” - zice nea Mitică. Multe am mai povestit cu el despre sat, și încă multe au rămas necunoscute mie. Dar
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
nici-o bucurie. Burtă mare tu de ai, Ai să dai de vai și băi. Cu slănini de te-nveli, Inima ți s-a opri. Treci, te rog, la pătrunjel, Morcov crud și dovlecel. Mere și cu portocale, Fără porc ,cîrnați, sarmale. Peste poți să ai la masă, Că acela nu îngrașă. Dulciuri,junk food dacă ai, Dă-le și tu la dușmani. Nu-ncerca să treci măsură, ... Citește mai mult NU TE ÎNGRĂȘANu te îngrașă Mărie, Că nu-i nici-o bucurie
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]