72 matches
-
223 de luni sinodice sau de lunații care poate fi utilizată pentru „prezicerea” eclipselor de Soare și de Lună. Un Saros după o eclipsă, Soarele, Pământul și Luna regăsesc aproximativ aceeași geometrie relativă și se produce o eclipsă aproape identică. Sarosul este o perioadă de 6.585,32 de zile, adică 18 ani, 10 sau 11 zile și 8 ore (după cum intervalul conține 4 sau 5 ani bisecți, care derivă din trei perioade ale orbitei Lunii: luna sinodică, luna draconică și
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
Lună, și dintre Pământ și Soare trebuie să fie aceleași în cele două cazuri. Perioada necesară Lunii pentru a orbita Pământul o dată și pentru a reveni la aceeași distanță este dată de luna anomalistică, 27,55 de zile. După un Saros Luna a terminat aproximativ un număr întreg de luni sinodice (223), draconice (242) și anomalistice (239), iar geometria Pământ-Soare-Lună este aproape identică: Luna prezintă aceeași fază, se situează în același nod și la aceeași distanță de Pământ. În afară de aceasta, cum
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
Luna a terminat aproximativ un număr întreg de luni sinodice (223), draconice (242) și anomalistice (239), iar geometria Pământ-Soare-Lună este aproape identică: Luna prezintă aceeași fază, se situează în același nod și la aceeași distanță de Pământ. În afară de aceasta, cum Sarosul este aproximativ de 18 ani, Pământul este aproape la aceeași distanță de Soare și este înclinat în aproape aceeași orientare. Dacă data unei eclipse este cunoscută, atunci o eclipsă aproape identică se va produce un Saros mai târziu. Un Saros
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
Pământ. În afară de aceasta, cum Sarosul este aproximativ de 18 ani, Pământul este aproape la aceeași distanță de Soare și este înclinat în aproape aceeași orientare. Dacă data unei eclipse este cunoscută, atunci o eclipsă aproape identică se va produce un Saros mai târziu. Un Saros nu este un număr întreg de zile, ci cuprinde un interval rezidual de 8 ore (⅓ de zi). Din cauza rotației Pământului, acest interval conduce la un decalaj de circa 120° spre vest între două eclipse distante de
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
Sarosul este aproximativ de 18 ani, Pământul este aproape la aceeași distanță de Soare și este înclinat în aproape aceeași orientare. Dacă data unei eclipse este cunoscută, atunci o eclipsă aproape identică se va produce un Saros mai târziu. Un Saros nu este un număr întreg de zile, ci cuprinde un interval rezidual de 8 ore (⅓ de zi). Din cauza rotației Pământului, acest interval conduce la un decalaj de circa 120° spre vest între două eclipse distante de un Saros. Totuși, după
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
târziu. Un Saros nu este un număr întreg de zile, ci cuprinde un interval rezidual de 8 ore (⅓ de zi). Din cauza rotației Pământului, acest interval conduce la un decalaj de circa 120° spre vest între două eclipse distante de un Saros. Totuși, după trei Sarosuri, o eclipsă se produce la aceeași oră locală. Această perioadă de trei Sarosuri ( de zile, adică 54 de ani și o lună) este denumită exeligmos. Între două eclipse despărțite de un Saros, se produc vreo patruzeci
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
este un număr întreg de zile, ci cuprinde un interval rezidual de 8 ore (⅓ de zi). Din cauza rotației Pământului, acest interval conduce la un decalaj de circa 120° spre vest între două eclipse distante de un Saros. Totuși, după trei Sarosuri, o eclipsă se produce la aceeași oră locală. Această perioadă de trei Sarosuri ( de zile, adică 54 de ani și o lună) este denumită exeligmos. Între două eclipse despărțite de un Saros, se produc vreo patruzeci de alte eclipse, dar
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
ore (⅓ de zi). Din cauza rotației Pământului, acest interval conduce la un decalaj de circa 120° spre vest între două eclipse distante de un Saros. Totuși, după trei Sarosuri, o eclipsă se produce la aceeași oră locală. Această perioadă de trei Sarosuri ( de zile, adică 54 de ani și o lună) este denumită exeligmos. Între două eclipse despărțite de un Saros, se produc vreo patruzeci de alte eclipse, dar cu o geometrie diferită. Dacă "S" desemnează perioada de revoluție sinodică a Lunii
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
eclipse distante de un Saros. Totuși, după trei Sarosuri, o eclipsă se produce la aceeași oră locală. Această perioadă de trei Sarosuri ( de zile, adică 54 de ani și o lună) este denumită exeligmos. Între două eclipse despărțite de un Saros, se produc vreo patruzeci de alte eclipse, dar cu o geometrie diferită. Dacă "S" desemnează perioada de revoluție sinodică a Lunii (29,530588853 de zile) și "D" perioada sa de revoluție draconică (27,212220817 de zile), atunci intervalul de timp
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
patruzeci de alte eclipse, dar cu o geometrie diferită. Dacă "S" desemnează perioada de revoluție sinodică a Lunii (29,530588853 de zile) și "D" perioada sa de revoluție draconică (27,212220817 de zile), atunci intervalul de timp "d" care reprezintă Sarosul se obține rezolvând ecuația cu necunoscutele întregi "m" și "n" prin descompunerea fracției continue reale: "S×m = D×n". Valoarea precisă a lui "d" astfel obținută este de 6.585,321314 de zile. Sarosul este bazat pe faptul că 223
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
intervalul de timp "d" care reprezintă Sarosul se obține rezolvând ecuația cu necunoscutele întregi "m" și "n" prin descompunerea fracției continue reale: "S×m = D×n". Valoarea precisă a lui "d" astfel obținută este de 6.585,321314 de zile. Sarosul este bazat pe faptul că 223 de luni sinodice sunt aproximativ egale cu 242 de luni draconice și cu 239 de luni anomalistice. Această corespondență nu este perfectă, iar geometria a două eclipse distante de un Saros diferă ușor. În
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
321314 de zile. Sarosul este bazat pe faptul că 223 de luni sinodice sunt aproximativ egale cu 242 de luni draconice și cu 239 de luni anomalistice. Această corespondență nu este perfectă, iar geometria a două eclipse distante de un Saros diferă ușor. În particular, locul unde Soarele și Luna intră în conjuncție se deplasează spre vest cu circa 0,5° în raport cu nodurile lunare la fiecare Saros, ceea ce conduce la o serie de eclipse, numită „serie de Saros”, a cărei aparență
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
anomalistice. Această corespondență nu este perfectă, iar geometria a două eclipse distante de un Saros diferă ușor. În particular, locul unde Soarele și Luna intră în conjuncție se deplasează spre vest cu circa 0,5° în raport cu nodurile lunare la fiecare Saros, ceea ce conduce la o serie de eclipse, numită „serie de Saros”, a cărei aparență se schimbă încet. O serie de Saros începe printr-o eclipsă parțială și, la fiecare Saros succesiv, traiectoria Lunii este decalată spre nord (dacă eclipsa se
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
distante de un Saros diferă ușor. În particular, locul unde Soarele și Luna intră în conjuncție se deplasează spre vest cu circa 0,5° în raport cu nodurile lunare la fiecare Saros, ceea ce conduce la o serie de eclipse, numită „serie de Saros”, a cărei aparență se schimbă încet. O serie de Saros începe printr-o eclipsă parțială și, la fiecare Saros succesiv, traiectoria Lunii este decalată spre nord (dacă eclipsa se produce lângă nodul descendent) sau spre sud (pentru nodul ascendent). La
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
Soarele și Luna intră în conjuncție se deplasează spre vest cu circa 0,5° în raport cu nodurile lunare la fiecare Saros, ceea ce conduce la o serie de eclipse, numită „serie de Saros”, a cărei aparență se schimbă încet. O serie de Saros începe printr-o eclipsă parțială și, la fiecare Saros succesiv, traiectoria Lunii este decalată spre nord (dacă eclipsa se produce lângă nodul descendent) sau spre sud (pentru nodul ascendent). La un anumit moment, eclipsele nu se mai produc, iar seria
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
vest cu circa 0,5° în raport cu nodurile lunare la fiecare Saros, ceea ce conduce la o serie de eclipse, numită „serie de Saros”, a cărei aparență se schimbă încet. O serie de Saros începe printr-o eclipsă parțială și, la fiecare Saros succesiv, traiectoria Lunii este decalată spre nord (dacă eclipsa se produce lângă nodul descendent) sau spre sud (pentru nodul ascendent). La un anumit moment, eclipsele nu se mai produc, iar seria se termină. O serie de Saros durează între și
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
și, la fiecare Saros succesiv, traiectoria Lunii este decalată spre nord (dacă eclipsa se produce lângă nodul descendent) sau spre sud (pentru nodul ascendent). La un anumit moment, eclipsele nu se mai produc, iar seria se termină. O serie de Saros durează între și de ani și cuprinde între 69 și 87 de eclipse (cele mai multe serii cuprind 71 sau 72 de eclipse). Între 39 și 59 (în general cam 43) de eclipse ale unei serii sunt centrale, adică totale, inelare sau
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
și cuprinde între 69 și 87 de eclipse (cele mai multe serii cuprind 71 sau 72 de eclipse). Între 39 și 59 (în general cam 43) de eclipse ale unei serii sunt centrale, adică totale, inelare sau hibride, celelalte fiind parțiale. Seriile Saros sunt numerotate după tipul eclipsei (de Soare sau de Lună) și după nodul ascendent sau descendent.Pentru eclipsele de Soare, numerele impare corespund eclipselor care se produc aproape de nodul ascendent, iar numerele pare aproape de nodul descendent. Pentru eclipsele de Lună
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
aproape de unul din noduri. Seria 1 cuprinde, prin convenție, prima eclipsă care s-a produs după anul 2000 î.Hr. (care, de altfel, nu era prima din serie). Tabelele seriilor cuprind toate eclipsele de Soare dintre anii 2000 î.Hr. și 3000. "Saros 145" (din care face parte și Eclipsa de Soare din 11 august 1999) este o serie de 77 de eclipse, care a început la 4 ianuarie 1639 și se va încheia la 17 aprilie 3009, adică va dura 1370,29
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
care a început la 4 ianuarie 1639 și se va încheia la 17 aprilie 3009, adică va dura 1370,29 de ani. Eclipsele succesive sunt următoarele: Cele două scheme următoare ilustrează două eclipse totale din această serie distante de un Saros. Prima mărturie istorică a Sarosului este atestată la astronomii caldeeni.Termenul nu desemnează totuși actualul termen Saros, ci o perioadă de 222 de luni lunare și, prin urmare, nu are nimic de-a face cu eclipsele. Termenul akkadian "šár" semnifică
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
ianuarie 1639 și se va încheia la 17 aprilie 3009, adică va dura 1370,29 de ani. Eclipsele succesive sunt următoarele: Cele două scheme următoare ilustrează două eclipse totale din această serie distante de un Saros. Prima mărturie istorică a Sarosului este atestată la astronomii caldeeni.Termenul nu desemnează totuși actualul termen Saros, ci o perioadă de 222 de luni lunare și, prin urmare, nu are nimic de-a face cu eclipsele. Termenul akkadian "šár" semnifică „cerc”, „totalitate”, „orizont”; ca număr
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
dura 1370,29 de ani. Eclipsele succesive sunt următoarele: Cele două scheme următoare ilustrează două eclipse totale din această serie distante de un Saros. Prima mărturie istorică a Sarosului este atestată la astronomii caldeeni.Termenul nu desemnează totuși actualul termen Saros, ci o perioadă de 222 de luni lunare și, prin urmare, nu are nimic de-a face cu eclipsele. Termenul akkadian "šár" semnifică „cerc”, „totalitate”, „orizont”; ca număr, el are valoarea . Conceptul actual de Saros este cunoscut în lumea greacă
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
nu desemnează totuși actualul termen Saros, ci o perioadă de 222 de luni lunare și, prin urmare, nu are nimic de-a face cu eclipsele. Termenul akkadian "šár" semnifică „cerc”, „totalitate”, „orizont”; ca număr, el are valoarea . Conceptul actual de Saros este cunoscut în lumea greacă, îndeosebi de Hiparh, Plinius cel Bătrân și Ptolemeu, dar sub denumiri diferite. Un calcul mecanic al ciclului este prezent în mecanismul de la Antikythera. Termenul actual derivă din vechiul grecesc σάρος (transliterat: "sáros"), folosit de astronomul
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
Suda", o enciclopedie bizantină de la sfârșitul secolului al IX-lea , care îl derivă din "Cronica" lui Eusebiu din Cezareea, și care, la rândul său, îl citează pe Berossos / Berossus. Halley a interpretat acest termen într-un mod eronat: "Suda" numește „Saros” o perioadă de 222 de luni lunare, fără niciun raport la eclipse. Deși eroarea lui Halley a fost pusă în evidență de astronomul francez Guillaume Le Gentil, în 1756, denumirea a rămas.
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
în aceași constelație). Prin jurul anului 750 î.Ch. puteau prezice deja mișcările Soarelui, Lunii și planetelor. De asemenea ei puteau prezice eclipsele de Lună și Soare, bazându-se doar pe predicțiile anterioare. În legătură cu acestea se presupune că au descoperit ciclul Saros (denumit astfel în timpul lui Galileo Galilei și Edmond Halley) de 18 ani, 11 zile si 8 ore. În timpul acestui ciclu au loc 41 de eclipse de Soare și 27 de Lună. Principalul scop al astronomiei mesopotamiene era acela de a
Astronomia Babiloniană () [Corola-website/Science/300006_a_301335]