93 matches
-
sunt pătrunse de jalea despărțirii, a dragostei neîmplinite: O caracteristică a poeziei populare este ascultarea de părinți, ca și sentimentul de dreptate, ospitalitate, cinste: În culegerea lui E. Hodoș apare și credința populară în scris, ursită, soartă: Cântecele vesele, glumețe, satirice din această colecție biciuiesc în primul rând nepriceperea și lenea: El era nemulțumit că în poeziile populare, nu era satirizat obiceiul "„de a se albi și rumeni”". Cu toate acestea, unele versuri din colecție amintesc de fardul care nu are
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
câte-o gură”, sau încurcându-le în alte moduri, scopul fiind același: sărutarea drept rasplată. Aveau și feciorii cântecele și jocurile lor, care, însă, nu le excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gâsca”, „puricele”, care starneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se incheia cu mâncare, băutură și joc, sârba, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei.
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
copiată era străină). Și sub aceste titluri, pagini întregi pline de texte puse pe câte două coloane: supliciul paralelelor... În epoca aceea, romantică și glorioasă, când încă socialist și ateu, făcea versuri (versuri bune și spirituale, atât lirice cât și satirice), d. A.C. Cuza, colaborator regulat la "Contimporanul", avea accente de revoltă contra acestor rele deprinderi, despre care spunea, de pildă: ...La lucru deci prieteni, gheșefte excelente Fac azi plagiatorii, adepți ai trândăviei. Netrebnicilor astăzi se dă Bene Merenti Și capetelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prezenței unor elemente lirice simultan la numeroși scriitori 47. La o analiză atentă a circulației motivelor literaturii române, se poate constata proveniența neogreacă a multora dintre acestea 48, fie că este vorba de literatura didactică (istorii, gramatici), eseistică (filosofică), cea satirică sau dramatică, de nuvelă sau de romanul sentimental, ori chiar de „cărțile pentru zăbavă“49. • Fiul unui revoluționar și patriot grec mort la Messonghi și chiar el luptător la Drăgășani, Constantin Aristia, este exemplul cel mai potrivit poate, de asimilare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
câte-o gură”, sau încurcându-le în alte moduri, scopul fiind același: sărutarea drept răsplată. Aveau și feciorii cântecele și jocurile lor, care, însă, nu le excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gașca”, „puricele”, care stârneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
H. Rigby, op. cit., p. 148. 408 Elaine Treharne, op. cit., p. 111. (trad. n.) 409 Catherine S. Cox, art. cit., p. 207. 118 exemplu pentru celelalte femei.410 Figura târgoveței aparține astfel și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cea mai aspră pedeapsă pentru un dramaturg.” Din poezia lui B. se rețin îndeosebi unele fabule ce actualizează teme mai vechi, căci, în fond, scriitorul este un moralist care observă cu acuitate și are plăcerea clasificației, așa cum o dovedește volumul Satirice (1977): „omul zero-dimensional, omul de cafenea, homo duplex, omul mitocan, moftologiii, procesomanii” etc. Alături de mai tinerii Paul Everac și Teodor Mazilu, B. a scris un teatru inegal, care datează în bună parte datorită supunerii, e drept cu oarecare nuanță, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
vol. I-II: Comedii, vol. III: Drame, București, 1971; Tipuri și tertipuri, București, 1971; Poezii, București, 1973; Teatru, București, 1973; Simfonia patetică, București, 1974; Teze și paranteze, București, 1974; Alge, București, 1975; Viața unei femei, București, 1976; Fabule, București, 1977; Satirice, București, 1977; Jurnal de atelier, București, 1978; Teatru, I-II, București, 1978; Interesul general, București, 1982; Teatru, București, 1989. Traduceri: Valentin Kataev, O zi de odihnă, București, 1948 (în colaborare cu Sică Alexandrescu); Lope de Vega, Cavalerul din Olmedo, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
zonei cercetate. În secțiunea liricii apar mai toate subdiviziunile: cântece de sărăcie și revoltă, cântece haiducești, cântece de răscoală și război, cântece de jale și noroc, cântece ciobănești și de natură, cântece de dragoste, de dor, cântece de lume și satirice. În majoritatea cazurilor, folcloristul folosește mijloace moderne de înregistrare și este preocupat de surprinderea manifestării diferențiate a formelor folclorice, de schimbările survenite în ultima jumătate de secol în viața satului. Se disting și câteva interesante observații privitoare la repartizarea repertoriului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
contestarea tacită mai ales a statu-quo-ului posteminescian și redefinirea conceptului de poezie, în gazetărie scriitorul nu s-a mai așezat de-a curmezișul curentului ci, captându-i energiile, și-a deviat propriul curs. Exersată încă de la începuturile presei românești, publicistica satirică și pamfletară va fi definitiv omologată de condeiul lui Caragiale (de la Moftul român și Claponul, mai ales), astfel încât Arghezi se instalează pe un teren care se dovedise deja foarte fertil. Apoi, un context istoric favorabil, cum a fost cel din preajma
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
folosește de expresii, toate traducând orgoliul nemăsurat al savantului, grandilocvența ideologului și egocentrismul său în viața publică sau pretențiile literatului: "superomul unanim", "marele nostru Rabbi", "Apostolul neamului", "suveran al creierului românesc", "Dascălul nostru, al tuturora" etc. Pamfletarul, expert în portretistica satirică sau alegorică, în care imaginea hiperbolică e figura de bază, recurge, aici, la tehnici descriptive specifice polemistului, bazate pe ironie subversivă, cum ar fi acumularea: "la domnul Iorga, profesor universitar, om cu tendințe de unitate, cu "metodă", cu "ordine", cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Pentru ei ard lumânări, Ei s-au stins precum tăciunii Dar sclipesc din depărtări. Absolvă Facultatea de Mecanică la Iași, debutează cu epigrame în diferite publicații, cu poezii și proză umoristică, câștigă numeroase premii naționale și internaționale de creație literară satirico umoristice; este inclus în peste 70 de antologii și culegeri de gen. Este membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România, membru al Uniunii Scriito rilor din România Și al Academiei Libere „Păstorel” din Iași. Autor a unsprezece volume de poezie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de Caton Theodorian ș.a. Colaborează N.G. Rădulescu-Niger și N. Țincu, coautori ai dramei Doamna Chiajna, N. Vaschide cu versuri și proză, Mircea Demetriade, Scarlat Orăscu, epigon eminescian, poet sensibil și discret, precum și D. Teleor, cu bune schițe de moravuri sau satirice, și un R. Cotorca, prozator înzestrat cu spirit de observație și imaginație. N. Vaschide, V. Pantazi și D. Stăncescu publică literatură populară. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289182_a_290511]
-
a liniștii și ordinii publice pentru paza și apărarea bunurilor și valorilor obștei, Însoțirea agenților din aceste domenii pentru urmărirea și prinderea infractorilor. În legătură cu Începutul folosirii câinelui de urmărire pe baza mirosului cu care este Înzestrat, Sofocle, În piesa sa satirică intitulată „Câini de urmărire”, În care vorbește despre furtul cirezilor lui Apollo de către Hermes, arată cum săteni deghizați În câini au pornit „după miros” pe urmele animalelor și a hoților. În textele de lege din vechiul drept german se prevedea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
1955), The Spire (1964), The Paper Men (1984). Golding a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983. Capodopera lui George Orwell, Ferma Animalelor surprinde drama Revoluției Comuniste din Rusia, reflectând și experiența autorului din Războiul Civil Spaniol. Distingem minunatele satirice referitoare la stalinism și Revoluția Roșie, ce ascund accentele tragice. Din punct de vedere social și politic această carte a reprezentat în sine o rebeliune întrucât, în acea perioadă, Rusia era aliat al Marii Britanii. Deși prima reacție a fost de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în Gluma muzicală a lui Mozart. Scrisă pentru a distra și, deliberat, într-un mod stângaci impropriu, creația celebră este repetitivă și parțial inexactă. Criticii muzicali au fost de acord cu faptul că această piesă a compozitorului austriac este una satirică, datorită greșelilor ritmate care ies ușor în evidență și care nu definesc stilul mozartian. Un cântec identificat în colecția Carmina Burana, „In taberna quando sumus” reprezintă o capodoperă muzicală având în centru un motiv asemănător cu al lui Mozart; în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Țara Oașului, Bucovina, s. se cântă pe o melodie monotonă, arhaică. Clasificarea se face în funcție de conținutul afectiv, de cadrul ocazional în care este spusă și de funcționalitate. După conținutul afectiv, există două mari categorii: s. cu caracter liric-sentimental și s. satirică. Prima constituie, în genere, punctul de plecare al multor cântece și cuprinde confesiuni de dragoste, de o discreție deosebită. Dimpotrivă, în cea satirică tonalitatea este incisivă, uneori sarcastică, tematica acestui tip fiind axată pe caracterizarea ironică a celor care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
spusă și de funcționalitate. După conținutul afectiv, există două mari categorii: s. cu caracter liric-sentimental și s. satirică. Prima constituie, în genere, punctul de plecare al multor cântece și cuprinde confesiuni de dragoste, de o discreție deosebită. Dimpotrivă, în cea satirică tonalitatea este incisivă, uneori sarcastică, tematica acestui tip fiind axată pe caracterizarea ironică a celor care se abat de la normele de comportare ale colectivității, vizând lenea, zgârcenia, lăcomia, căsătoria din interes și alte tare. După cadrul ocazional în care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
realizate de folclorist cuprind multe texte inedite, rămase, în parte, în manuscris. În prefața la Trandafiri și viorele (1884) face o clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație specială (după ocupație, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
și contradictoriu dezbătută de cercetători. Într-adevăr, din literatura greacă, pe solul căreia au apărut primele romane ce descriau la modul cel mai serios tribulațiile sentimentale ale unor tineri îndrăgostiți, adesea niște păstori, nu s-au păstrat romane umoristice și satirice consacrate parodierii corespondentelor grave, serioase. Totuși, anumiți savanți germani au opinat că Petronius a avut un model umoristic, care parodia romanul pastoral-erotic", scrie Eugen Cizek. Romanul începe ex abrupto, aruncându-ne în mijlocul unor dezbateri aprinse din școala de retorică a
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
anulează scurgerea. E veșnică. Veșnic este supliciul, moartea.“ (Justin Ceuca, Evoluția formelor dramatice) 3.3.4. Specii ale genului dramatic Comedia (lat. comoedia, gr. komoidía - cântec de sărbătoare) este o specie a genului dramatic în care sunt zugrăvite întro manieră satirică tipuri umane, carențe de caracter, moravuri ale societății, situații hazlii, având întotdeauna un final fericit. Născută încă din Antichitate, pentru a sancționa scenic vicii ale naturii umane, această specie dramatică dezvoltă categoria estetică a comicului. Comicul constă în valorificarea artistică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
personaje reprezentative pentru comedia studiată; - susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în comedia pentru care ai optat. INTRODUCERE: Comedia. Definirea conceptului Ca specie a genului dramatic în care sunt zugrăvite întro manieră satirică tipuri umane, carențe de caracter, moravuri ale societății, situații hazlii, comedia apelează la limbaje scenice complexe pentru a provoca râsul. Cel care desăvârșește aceste limbaje și comportamentul scenic al personajelor comice în spațiul comediei românești este I.L. Caragiale. Strălucit precursor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a spus vraja. −Pe onoarea mea ! − Aprinde lumânarea... Și caută unchiașul în pat, caută-n dulap, caută sub pat și dă de titul din Dealul Spirii, care tremura de frica lui Aghiuță’’. În final, dorind a pune în ecuația epico satirică ideea potrivit căreia invenția lui Gutenberg ar sta la originea erorii săvârșite de Dumnezeu de a-i fi ,,greșit’’ pe oameni la chip dându-le gândul drăcesc de a tipări cărți și întocmai tot felul de biblioteci și academii (Aghiuță
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
manieră tradițională. Corneliu Botez, Sc. Orăscu ilustrează influența eminesciană. Rareori, semnează I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Al. Macedonski. Se retipăresc poezii de V. Alecsandri și M. Eminescu, o nuvelă postumă a lui Al. Hâjdeu, câteva din scrierile lui I. Ghica. Proza, satirică (D. Teleor), lirică (G. Nicolescu), de „documente omenești” (G. Russe-Admirescu) și „copii după natură” (I.S. Spartali), este de nivel minor. Excepție fac schițele lui I.A. Bassarabescu (care semnează I.A.B. sau Barion), aflat la începuturile carierei literare. Traducerile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
cu surprize de tot felul, care fac festivitatea memorabilă. Două exemple cel puțin aparent contrastante: președintele Obama ținând tradiționalul commencement speech la Arizona State University în 2009 și comicul Sacha Baron Cohen (creatorul lui Borat) asumând identitatea unei alte creații satirice celebre din repertoriul său, Ali G, invitat să țină prestigiosul speech la nu mai puțin prestigioasa Harvard University în anul 2004. CONFESSIONAL SCHOOL În 1959, când M.L. Rosenthal a publicat primul articol despre un nou tip de poezie americană ("Poetry
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]