236 matches
-
comandat militar al forțelor pe care le organizau și întrețineau din bugetul propriu, se numeau baroni (baro, cel care poate duce greutăți, lat.). Formula nu era nouă! Egiptul faraonic avea nome, conduse de nomahi, Imperiul Persan avea satrapii conduse de satrapi (cuvânt care astăzi dă sens asupra puterii acestor conducători delegați), iar rezultatele acestor măsuri au fost, în timp, foarte asemănătoare. După destrămarea, imperiului, comiții, precum cei dinaintea lor, s-au autonomizat, au privit teritoriile date în grijă ca pe propriile
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
Stau o clipă să mă gândesc. - Demult, cred că în armată ! Sau nu, acum vreo două-trei luni, în Caraibe ! Ora opt se apropie și nu se vede încă nici urmă de prinț. - E culmea ! răbufnește prințesa. Se comportă ca un satrap ! Își imaginează că am și acceptat ! - Interesant ar fi să nu vină ! Ca și când ar fi vrut să mă contrazică, mașina prințului apăru în viteză exact la ora opt. Coboară și merge întins la prințesă, ignorându-mă complet. - Omagiile mele ! - Lasă
DRUMUL APELOR, 48 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492450163.html [Corola-blog/BlogPost/376333_a_377662]
-
Montreal. 3. VÂNĂTORII DE CAPETE - JOI, 21:30 (regia Morten Tyldum - Norvegia, 2011), cu Aksel Hennie, Synnøve Macody Lund, cu încasări de peste $1, 600, 000 în primul weekend de la lansarea în Norvegia. 4. IUBIRE PERSANĂ - VINERI, 21:30 (regia Marjane Satrapi, Vincent Paronnaud, regizorii succesului internațional Persepolis - Franța, 2011), cu Mathieu Amalric (Scafandrul și fluturele, 2007), Maria de Medeiros (Pulp Fiction), Isabella Rossellini, Jamel Debbouze (Le fabuleux destin d'Amélie Poulain). În competiție oficială la Festivalul de Film de la Veneția 2011
Cinema în aer liber la Brasov by http://www.zilesinopti.ro/articole/3035/cinema-in-aer-liber-la-brasov [Corola-blog/BlogPost/97327_a_98619]
-
străin și la Globurile de Aur 2012. 6. VÂNĂTORII DE CAPETE (regia Morten Tyldum - Norvegia, 2011), cu Aksel Hennie, Synnøve Macody Lund, cu încasări de peste $1, 600, 000 în primul weekend de la lansarea în Norvegia. 7. IUBIRE PERSANĂ (regia Marjane Satrapi, Vincent Paronnaud, regizorii succesului internațional Persepolis -Franța, 2011), cu Mathieu Amalric (Scafandrul și fluturele, 2007), Maria de Medeiros (Pulp Fiction), Isabella Rossellini, Jamel Debbouze (Le fabuleux destin d'Amélie Poulain). În competiție oficială la Festivalul de Film de la Veneția 2011
Dacă e vară, filmele ies în stradă by http://www.zilesinopti.ro/articole/2984/daca-e-vara-filmele-ies-in-strada [Corola-blog/BlogPost/97322_a_98614]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ECHIVOCUL SENECTUȚII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Clovnii nu mai vin la cafenele Satrapii noștri scutur' funii Frumoși nebunii oferind petunii Cu brațe pline, nu se văd din ele Butaforia ne lucrează-n plin Pierd jocheii la pariuri cai Tristețea cântă viețile la nai Din import, vagoane mari cu spleen Taie strada gureșele vrăbii
ECHIVOCUL SENECTUŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Echivocul_senectutii_ion_untaru_1326704799.html [Corola-blog/BlogPost/362110_a_363439]
-
și apoi trimis la Pesta. „Dumnezeu Viu Este!”. Cu aceste vorbe începe cererea lui Badea Cârțan, mai degrabă plângerea lui către Împăratul Franz Josef. După ce arată că i-a slujit cu credința, îi spune că a fost batjocorit de „acești satrapi deregători care m-au jefuit și mi-au robit oile de atâtea ori." Scrie mai departe Badea Cârțan: „M-am rugat iară de solgabirau să-mi dea drept să vânz cărți, să-mi câștig pânia. De la Rușale m-am rugat
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Badea_cartan.html [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
lumea reală, Bruxelles încearcă să vândă arme regimului comunist din Beijing și să izoleze Taiwanul, se pune bine pe lângă Ayatolahul din Teheran, refuză să facă afaceri cu dizidenții anti-Castro din Cuba și încearcă să finanțeze gruparea Hamas. Conduce protectorate- sau satrapii, ca pe vremea Imperiului Otoman- în Bosnia și în Kosovo, iar în interiorul propriilor frontiere ignoră voința oamenilor exprimată prin referendumuri. Poate atunci când vom respecta dreptul elementar de a putea schimba guvernul la urne și de a schimba politica publică prin votul propriu
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
și tapiseria lui Charles le Brun, Trecerea râului Granicus, în care artisul creează o analogie între regele Ludovic al XIV-lea și Alexandru Macedon. Subiectul este lupta de la Granicus (334 î.Hr.) în care Alexandru cel Mare întreprinde o victorie împotriva satrapilor perși, deschizându-i calea spre Asia Minor. Lucrată într-un atelier din Flandra (sec. XVII-XVIII), în tehnica basse-lisse, are o bordură lată cu motive decorative, trofee militare, flori, într-o cromatică de brunuri, ocruri, nuanțe de verde și albastru. Valoare
O magnifică Licitație de Crăciun by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105926_a_107218]
-
Flota se răscoală însă împotriva lui Polycrates. Revolta e urmată de o invazie spartană a Samosului, care însă eșuează. Oricum, Polycrates se regăsește într-o situație limită, cu flota pierdută, ceea ce explică poate și graba de a se apropia de satrapul Ioniei, Oroites. Herodot indică moartea lui Polycrates ca o fiind o cursă întinsă de satrapul persan care îl invită la Sardes dar îl capturează și-l execută în vara anului 522 î.Hr. Herodot ne scrie apoi despre tiranul Corintului-Periandros, care
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
Samosului, care însă eșuează. Oricum, Polycrates se regăsește într-o situație limită, cu flota pierdută, ceea ce explică poate și graba de a se apropia de satrapul Ioniei, Oroites. Herodot indică moartea lui Polycrates ca o fiind o cursă întinsă de satrapul persan care îl invită la Sardes dar îl capturează și-l execută în vara anului 522 î.Hr. Herodot ne scrie apoi despre tiranul Corintului-Periandros, care a organizat concursul muzical câștigat de poetul Arion. Între timp, magii profită de tronul imperiului
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
continuă să intre în camera interioară și îi ucid pe toți magii, executându-i pe străzi, omorând fiecare Mag ce îl întâlnesc, din aceea zi comemorându-se evenimentul denumit „sacrificarea magilor”. Darius devine regele Persiei, inițiaza sistemul celor 20 de satrapi. Herodot ne descrie civilizația și cultura indienilor, precum și modul lor de colectare al aurului, pe urmă expune modul de viață al arabilor și metoda lor de colectare a condimentelor. În continuare, Herodot relatează complotul lui Oroites (guvernatorul Sardesului) împotriva lui
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
Hohentengen Saulgau Mengen Scheer Amtsgericht Saulgau Herbertingen Ostrach Hohentengen Saulgau Mengen Scheer Amtsgericht Schieiden Blankenheim Kali Dahlem Nettersheim Hellenthal Schieiden Amtsgericht Schleswig Alt Bennebek Loit Bergenhusen Lottorf Böklund Lürschau Börm Meggerdorf Bollingstedt Neuberend Borgwedel Norderstapel Brodersby Nübel Busdorf Rüde Dannewerk Satrap Dörpstedt Schaalby Ellingstedt Schleswig Erfde Schnarup - Thumby Fahrdorf Schuby Gettorf Selk Goltoft Silberstedt Groß Rheide Stolk Havetoft Straxdorf Havetoftloit Süderfahrenstedt Hollingstedt Süderstapel Hüsby Taarstedt Idstedt Tetenhusen Jagel Tielen Jübek Tolk Klappholz Treia Kl. Bennebek Twedt Klein Rheide Ulsby Kropp Wohlde
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
î.e.n. statul persan al Ahemenizilor s-a năruit sub loviturile armatelor lui Alexandru Macedon, iar ceva mai târziu și imperiul făurit de aceștia. În anii 20 ai aceluiași sec. IV î.e.n. in Azerbaidjanul de Sud, care ocupa partea teritoriului Mediei, satrapul ahemenid Atropat a intemeiat statul de sine stătător Atropatena. În legătură cu acest eveniment Strabon scria: „"Media se împarte în două părți. Una se numește Media Mare, iar cealaltă Media Atropatică; această denumire provine de la comandantul militar Atropat care nu a permis
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Atropat și succesorii apropiați ai acestuia a trebuit să ducă o luptă îndârjită cu „"centralismul"” unuia dintre cei mai capabili comandanți de oști ai lui Alexandru Macedon, Seleucos, care a cucerit în ultimul deceniu al sec IV î.e.n. pe foștii satrapi iranieni. La sfârșitul anilor 20 sec. III î.e.n. Artabazan, împăratul Atropatenei, conducător remarcabil de oști și om de stat, a fost obligat să recunoască puterea superioară a lui Antioh II, împăratul seleucizilor. Totuși, așa după cum atestă izvoarele scrise, deja în
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
de a răzbuna onoarea persană fiindu-i transmisă fiului și urmașului său la tron, Xerxes I. Darius s-a născut în 550 î.Hr. ca cel mai mare dintre cei cinci fii ai lui Hystaspes și al Rhodugunei. Hystaspes a fost satrap de Bactria în 522 î.Hr., potrivit lui Herodot. De asemenea, potrivit lui Herodot, Darius a servit ca lăncier în campania egipteană al regelui Cambyses al II-lea. Hystaspes a fost un ofițer în armată și un nobil de la curtea lui Cyrus al
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
a devenit granița imperiului lui Darius I. Darius I a fost urmașul lui Cambyses al II-lea la tron. Imperiul său s-a extins la est către India. Imperiul persan era compus din 20 de provincii (numite satrapii), conduse de satrapi a căror principală sarcină era să prevină revoltele și să colecteze taxele. Țările supuse plăteau tribute în aur, argint sau produse în funcție de circumstanțe: țările mai mici plăteau 450 talanți de argint (15.120 kg) și 100.000 de oi pe
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
de asemenea, recunoscut dincolo de granițele imperiului, în locuri cum ar fi Europa Centrală și de Europa de Est. Există două tipuri de dareic: de aur și de argint. Numai regele putea să-și bată chipul pe dareicul de aur, generali importanți și satrapii își băteau chipurile pe dareicurile de argint. Dareicul a îmbunătățit, de asemenea, veniturile guvernamentale prin introducerea de noi taxe pe terenuri, efectivele de animale și piețe. Acest lucru a condus la înregistrarea și la măsurarea terenurilor, impozitele fiind stabilite în funcție de
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
evreiesc, care inițial a fost decretată de către Cyrus cel Mare, și era favoarabil față de cultele grecești. Darius a observat de asemenea, ritualuri religioase egiptene legate de regalitate și a construit un templu dedicat zeul egiptean Ammon. În cazul orașelor grecești, satrapii nu interveneau în afacerile locale, acestea fiind dirijate de despoți. Despoții făceau tot ce le plăcea atîta timp cît plăteau tributul regulat și furnizau contingentele militare cînd li se cerea. În practică, despoții asigurau coeziunea conducerii persane, care le asigura
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
ajutor armat, dar singurele cetăți care au răspuns pozitiv au fost doar Atena și Eretria. Expediția navală organizată de acestea în anul 498 î.Hr. a debarcat trupe în Asia Mică, dar după ce au înaintat până la Sardes (unde au incendiat palatul satrapului persan și templul zeiței Cybele), atenienii și eretrienii au fost învinși, nevoiți să se retragă și să se reîmbarce în mare grabă. Lăsați singuri, și incapabili să se înțeleagă între ei, ionienii au fost învinși decisiv în bătălia de la insula
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
viguroasă a acestei satire demascatoare, cu un puternic caracter politic, apare în fabulele „"Adunarea obștească"”, „"Oile bălțate"”, „"Ospățul"” și mai cu seamă în „"Danțul peștilor"”, în care autorul demască nedreptățile sociale, fățărnicia și despotismul regimului țarist. În "Danțul peștilor", tipul satrapului țarist capătă o largă generalizare artistică. Contemporanii lui Krîlov au recunoscut cu ușurință în figura Leului pe Alexandru I, iar în aceea a sutașului fățarnic și servil pe favoritul țarului - ministrul Arakceev - devenit simbol al politicii țariste de teroare și
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
polisuri grecești pentru ajutor armat; singurele cetăți care au răspuns pozitiv au fost doar Atena și . Expediția navală organizată de acestea în 498 î.Hr. a debarcat trupe în Asia Mică, dar după ce au înaintat până la Sardes (unde au incendiat palatul satrapului persan și templul zeiței Cybele, atenienii și eretrienii au fost nevoiți să se retragă și să se reîmbarce în mare grabă. Lăsați singuri, și incapabili de altfel să se înțeleagă între ei, ionienii au fost învinși decisiv în bătălia de la
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
bătălie incertă pe mare, la Aigos Potamos, o altă furtună a distrus complet flota Atenei. În 404, în urma unui eșec suferit în luptele cu perșii, Alcibiades este înlăturat de la comanda oștirii, se refugiază în Frigia și este ucis din ordinul satrapului Fanabazos. Lipsită de cei mai importanți aliați și sărăcită de război, Atena nu mai putea reface flota, și este asediată de spartani întreagă iarnă, este impusă blocada, iar cetatea e înfometată. Atena se preda, și Theramenes pleacă în Spartă pentru
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
dependentă de aurul persan, așa arătau cetățile grecești în primele decenii ale secolului IV i.en. Sparta s-a dovedit însă incapabilă să apere lbertatea cetăților grecești din Asia Mică. Astfel, Atena și Teba au format o alianța, susținută de satrapul Pharnabazes, constituind o coaliție anti-spartană în care adera chiar și Corintul, Argos și multe cetăți mărunte. Deși au fost înfrânți la Coroneea în 394 i.en., aliații nu au cedat, și strategul atenian, Conon, împreună cu satrapul Artaxerxes II-Memnon, zdrobesc la
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
o alianța, susținută de satrapul Pharnabazes, constituind o coaliție anti-spartană în care adera chiar și Corintul, Argos și multe cetăți mărunte. Deși au fost înfrânți la Coroneea în 394 i.en., aliații nu au cedat, și strategul atenian, Conon, împreună cu satrapul Artaxerxes II-Memnon, zdrobesc la Cnidos flota spartană și trupele lacedemoniene din cetatile insulare și coasta Egeei. Atenienii își refac Zidurile Lungi, susțin imprudenți răscoala anti-persană din Cipru, privându-i de susținerea marelui rege persan, și aliații se supun perșilor. Se
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Satapria este o provincie a mezilor antici sau a persanilor din Imperiul Ahemenid, precum și a succesorilor lor, cum ar fi Imperiul sasanizilor și imperiile elenistice. Satrap (persană: سا تراپ) era numele dat guvernatorilor acestor provincii, numite satrapii. Cuvântul satrap este, de asemenea, des utilizat în literatura modernă pentru a se referi la unii lideri ai lumii sau la guvernatorii care sunt puternic influențati de superputerile lumii
Satrapie () [Corola-website/Science/319659_a_320988]