6,494 matches
-
la alta, din partea ilustrelor comunități, de bună seamă tot universitare și academice, sub specia vibrantă a lui honoris causa. Și iată că deodată, într-o bună zi, știrea incredibilă despre plecarea dintre noi, în plină energie și omagiere creatoare, a savantului, își face loc, însoțită de mii de regrete, în jurnalele de seară ale televiziunilor, pe la mijloc între reportajul despre un viol zoofil și sondajul privitor la sursele autoincendierilor ratate. De fapt, cine ești dumneata, savantule? Pentru ce exiști, dacă mai
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
energie și omagiere creatoare, a savantului, își face loc, însoțită de mii de regrete, în jurnalele de seară ale televiziunilor, pe la mijloc între reportajul despre un viol zoofil și sondajul privitor la sursele autoincendierilor ratate. De fapt, cine ești dumneata, savantule? Pentru ce exiști, dacă mai exiști cu adevărat? Și pentru ce ai existat, dacă ai existat în- tr-adevăr, de obicei paralel cu viața reală? Aceste întrebări am fi putut să i le punem lui Mihai Gramatopol când, numai în anul
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
i le punem lui Mihai Gramatopol când, numai în anul 2000, i-au apărut, înșirat de-a lungul lui, un număr record de cărți: 4. Chiar dacă doar una singură, dintre ele, era absolut nouă - cea pe care o semnalez astăzi *) -, savantul pregătise retipărirea celorlalte cu aceeași meticulozitate a cizelatorului care revine înmiit pe aceeași suprafață a milimetrului pătrat. Nu i-am putut pune atunci nici o întrebare. Savantul plecase dintre noi, lăsându-ne a pune ce și câte întrebări am fi vrut
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
doar una singură, dintre ele, era absolut nouă - cea pe care o semnalez astăzi *) -, savantul pregătise retipărirea celorlalte cu aceeași meticulozitate a cizelatorului care revine înmiit pe aceeași suprafață a milimetrului pătrat. Nu i-am putut pune atunci nici o întrebare. Savantul plecase dintre noi, lăsându-ne a pune ce și câte întrebări am fi vrut ori am vrea doar cărților lui. Moira, mythos, drama (ediția a II-a, București, Editura Univers, 2000) se numește cartea debutului editorial (București, Editura pentru Literatură
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
București, Editura Enciclopedică Română, 1974). Cea de-a treia apărută în 2000 (Arta romană în România. București, Editura Meridiane) include, în proporții diferite, contribuții mai vechi. Singura carte pentru care nu există precedente rămâne în același timp opus maximum al savantului. Este, cred, chiar aceea care ne poate demonstra că, deși foarte rar, savantul, oricare ar fi el, dacă este un savant autentic, tocmai prin cărțile lui coboară în agora. Fie și atunci când, împrăștiindu-se pământescul, doar cartea savantului mai rămâne
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
romană în România. București, Editura Meridiane) include, în proporții diferite, contribuții mai vechi. Singura carte pentru care nu există precedente rămâne în același timp opus maximum al savantului. Este, cred, chiar aceea care ne poate demonstra că, deși foarte rar, savantul, oricare ar fi el, dacă este un savant autentic, tocmai prin cărțile lui coboară în agora. Fie și atunci când, împrăștiindu-se pământescul, doar cartea savantului mai rămâne printre noi. Cui îi e frică de antichitate? Antichitate și modernitate, volumul postum
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
proporții diferite, contribuții mai vechi. Singura carte pentru care nu există precedente rămâne în același timp opus maximum al savantului. Este, cred, chiar aceea care ne poate demonstra că, deși foarte rar, savantul, oricare ar fi el, dacă este un savant autentic, tocmai prin cărțile lui coboară în agora. Fie și atunci când, împrăștiindu-se pământescul, doar cartea savantului mai rămâne printre noi. Cui îi e frică de antichitate? Antichitate și modernitate, volumul postum al lui Mihai Gramatopol*), este, pentru oricine îi
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
maximum al savantului. Este, cred, chiar aceea care ne poate demonstra că, deși foarte rar, savantul, oricare ar fi el, dacă este un savant autentic, tocmai prin cărțile lui coboară în agora. Fie și atunci când, împrăștiindu-se pământescul, doar cartea savantului mai rămâne printre noi. Cui îi e frică de antichitate? Antichitate și modernitate, volumul postum al lui Mihai Gramatopol*), este, pentru oricine îi cunoaște - fie și doar de la o anume distanță - opera, lucrarea cea mai reprezentativă. Mesajul lui către noi
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
și în care comenta un articol din ziarul Evenimentul zilei. Cronicarul a preluat, cu această ocazie, supoziția directorului ziarului citat cum că (dar sub semnul întrebării?) interviul acordat de Mircea Eliade lui Păunescu este o "minciună gogonată" pusă în cîrca savantului român de peste hotare. Mai mult, Cronicarul vine și cu o supoziție personală: "De ce n-am accepta că atunci cînd A.P. s-a întîlnit cu M.E., el a reușit un tur de forță, convingîndu-l, cel puțin vremelnic, pe acesta asupra însușirilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
interviu..." Să fi fost o discuție nedestinată publicității din care A.P. să fi făcut un interviu? Lucrurile stau altfel și pot fi verificate. Cronicarul este în situația de a face cuvenita rectificare. A.P. i-a luat lui M.E. un interviu. Savantul român a pus condiția publicării integrale a textului, insistînd pe faptul că numele lui Nae Ionescu trebuie să figureze în text, așa cum l-a citat el însuși. A.P. a publicat interviul cenzurat. Numele lui Nae Ionescu a fost omis. N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
aceștia formează un fel de familie aparte în orice sistem cultural. Ei sînt priviți fie cu admirație necondiționată și au în jurul lor discipoli fanatici (amintiți-vă de studentele care se apucă de sanscrită din amor intelectual pentru vreun astfel de savant), fie cu neîncredere. Unii dintre ei, deși sînt tobă de carte, ajung cu greu să obțină un doctorat. Ei sînt de obicei neadaptați instituțiilor academice tradiționale, cursurile lor sînt interesante, dar pe alocuri redundante și nepăsătoare față de programa academică. În
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
cel mai mic amestec în represiune. Ei ne apărau de anglo-americani, care ne invidiau realizările și unelteau răsturnarea de regim -, le capturau spionii și uneltele lor locale. Își făceau, așadar, datoria. Și, bineînțeles, nu au bătut personal nici ministrul învățământului, savant înfăptuitor de reforme școlare, nici abilul diplomat Lipatti, nici translatorul lui Ceaușescu, ulterior revoluției ministru și el al relațiilor noastre externe - sau doar ambasador, iată că nu mai știu! N-au bătut profesorii de la Academia Ștefan Gheorghiu, astăzi rectori/proprietari
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
sa cu Grielescu) este sancționat printr-o rezoluție în fapt imprecisă, jenant diletantistă. Afirmația corectă despre influențele de extremă dreaptă din trecutul său românesc va fi repede bagatelizată de unele dintre argumentele dialogului dintre Ravelstein și prietenul său Chick: portretul savantului român s-ar compune dintr-o sumă dezacordată de gesturi minore, desuet cavalerești, balcanic franțuzite după o modă întârziată - care, în contextul dat, sugerează ceva reprobabil (nu e clar ce) cu privire la fibra sa morală. Cât despre acel trecut incriminator, referințele
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
unei viziuni bizantine bine camuflate - a se vedea perspectiva inversă în care sînt puse arhitecturile -, și efectele baroce ale clar/ obscurului, dar și tușele vibratile ale imaginii impresioniste, în varianta analitică a unui pointilism explicit. Această capacitate de a instrumenta savant codurile estetice și convențiile limbajului pentru a obține, ca într-o retortă alchimică, substanța celei mai pure percepții a modelului este, în fond, problema esențială a picturii lui Ilie Boca. în mod surprinzător, arta lui se naște la intersecția unei
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
nimic, nici o micșare de idei, nici o revoluție. Doar autorul rămânea să tragă ponoasele. Asemănarea malignă Printre cauzele interzicerii, în 1980, a premierei cu Există nervi de la Craiova au fost presupusele referiri la "lipsa de cafea, problema balcoanelor... iepuri și femei savant...". Piesa fusese scrisă în 1964, când nici nu se pomenea de așa ceva (voi reveni mai încolo și voi arăta că, în ce privește iepurii, povestea e totuși mai complicată), dar se "actualiza" continuu, pe măsură ce realitatea începea să semene cu vorbe gratuite ale
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
simpozioane, conferințe. Faptul că În tinerețea lui a fost simpatizant al mișcării legionare, având și câteva ieșiri pro domo În presa vremii (Între ianuarie 1937 - februarie 1938), biografia lui a fost răsucită, despletită și răstălmăcită politic, chiar din timpul vieții savantului (pe când locuia la Chicago). După popasuri diplomatice (oficiale), la Londra și Lisabona, vocația scriitorului și-a multiplicat sporul narativ, Început În România, alternând fericit cu a Profesorului ex cathedra, pentru care istoria religiilor a deschis un capitol fundamental În cultura
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
cu a Profesorului ex cathedra, pentru care istoria religiilor a deschis un capitol fundamental În cultura universală a popoarelor. Primii pași au fost făcuți În Franța, ulterior, și pentru totdeauna, În USA. De acum Încolo, În aceeași ființă sălășluiesc armonios savantul (gândind și scriind În limbile franceză și engleză), cu scriitorul de limbă română. În câteva interviuri oferite unor reviste franceze și românești, Mircea Eliade motiva admirabil puterea de seducție pe care o are lexicul limbii În care s-a născut
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
mai mult, politică, n-are atribute de supraveghere ori de calificare. De rapt, nici atât! Iată de ce după 1940 (murise Nae Ionescu la 15 martie, iar el pleca În misiune diplomatică la 10 aprilie), În personalitatea lui Mircea Eliade s-a-ntrupat doar savantul și scriitorul. Prin prisma unei asemenea modalități de gândire - stenică, rațională -, a căutat să scrie o carte incitantă medicul Francisc Ion Dworschak intitulată În apărarea lui Mircea Eliade (două ediții - 2003, 2007), Criterion Publishing, București. Referințele noastre vizează „ediția a
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
adevărului oficiază polemici cordiale, iar celorlalți, le oferă tăieturi chirurgicale, deoarece falsurile și blamurile aruncate cu anasâna asupra omului Eliade au devenit patologie. Tumora neadevărului, dirijismul politicianist al comuniștilor, prin via Italia, ca să Împiedice oficialitățile de la Stockholm să-i ofere savantului Premiul Nobel, se explică pilduitor de către noul cercetător al biografiei omului Mircea Eliade. Și cum acesta nu scrie sub impulsul vârstei juvenile sau adolescentine, ori a unor factori conjuncturali de istorie sau geografie, ci atunci când timpul pare să limpezească toate
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
celor care au interpretat realist, corect, biografia omului Eliade, cu sincopele din viața lui, sunt nominalizați Mircea Handoca, Mircea Itu, Wilhelm Danca, Petru Ursache, Sergiu Al-George, Adrian Marino, Constantin Popescu-Cadem, Matei Călinescu, Gheorghe Bulgăr, Sorin Alexandrescu (nepotul de soră a savantului), Cicerone Poghirc, Eugen Simion, Gheorghe Glodeanu, Cezar Baltag, Cornel Ungureanu, M.L. Ricketts, Bryan Rennie, Seymour Cain, Paul J. Griffith, David Cave, Axel Michaels, C. Solomon, Carl Olson, Natale Spineto, Conrad Hyers, Douglas Allan, J. Thompson, Wendell Charles Beane, Joaquim Garrigos
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
cu cel de românism, propovăduit mult Înainte de Eminescu, prin zeci de exemple. Mai târziu, filosoful Constantin Noica l-a fundamentat, trecându-l În categoria conceptelor. Mulți cercetători au exclus (cu argumente) din biografia lui Mircea Eliade antisemitismul, chipurile, susținut de savant. Reținem, din aceeași sursă, numele lui Seymour Cain și al lui Mac Linscott Ricketts, care i-au fost apropiați ani buni la Chicago. Ba, chiar nume sonore din lumea evreilor au depoziții favorabile pentru savant: Mircea Mărculescu, Ionel Jianu, Eugenia
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
Eliade antisemitismul, chipurile, susținut de savant. Reținem, din aceeași sursă, numele lui Seymour Cain și al lui Mac Linscott Ricketts, care i-au fost apropiați ani buni la Chicago. Ba, chiar nume sonore din lumea evreilor au depoziții favorabile pentru savant: Mircea Mărculescu, Ionel Jianu, Eugenia Soru, Adelina Derevici, Miron Grindea, Camil Baltazar. Traducătorul În spaniolă al unor opere semnate de Mircea Eliade și Camil Petrescu, Joaquim Garrigos declara categoric că el nu a găsit nici un fel de antisemitism În opera
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
nemijlocit și cu forțele credincioase ale Indiei care i-au ridicat controlul gândirii la nivelul filosofiei existențiale. Omul Eliade, Întors În România, a devenit un altul. Rezultatul sejurului indian s-a afișat biruitor prin cele două lucrări Maitreyi și Yoga. Savantului i s-a publicat postum, În 16 volume, Enciclopedia religiilor, lucrare ce Îl face nemuritor, care Îl desemnează ca model indubitabil pentru ceea ce a Însemnat puterea demiurgică a unui creator, numit Om. După o veche obișnuință a criticii literare clasice
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
asemănătoare cu studiul unei noi specii. Personajele celebre au fost imaginate pornind de la un model a cărui viață a fost chiar mai plină de aventură decât rezultatul literar. De pildă, născocind profesorul Tournesol, Hergé s-a inspirat din profesorul Picard, savant și inventator de renume, primul explorator al stratosferei, descoperitor al marilor adâncimi marine cu ajutorul batiscafului, despre care se povestea că "umblă cu capul în nori" (numai bun de "bază" pentru un savant distrat). Pentru crearea lui Vautrin, Balzac s-a
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
Tournesol, Hergé s-a inspirat din profesorul Picard, savant și inventator de renume, primul explorator al stratosferei, descoperitor al marilor adâncimi marine cu ajutorul batiscafului, despre care se povestea că "umblă cu capul în nori" (numai bun de "bază" pentru un savant distrat). Pentru crearea lui Vautrin, Balzac s-a inspirat din viața unui anume Vidocq, ființă agitată și rocambolescă, slujind drept focar inspirator și pentru alte personaje (Rocambole, Arsène Lupin, Fantômas etc.) La fel, Contele de Monte-Cristo, Josèph Balsamo (Cagliostro) sau
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]