3,958 matches
-
în pelerinaj în munții Pirinei. Casa era sărăcăcioasă și rece, ca o bătrână în agonie. O ușă din lemn scorojit dădea o notă de tristețe, iar ferestrele prost închise lăsa frigul să pătrundă peste tot, înghețându-le rogojina roasă de pe scânduri. Carmen era mică și se cuibărea între cei doi părinți ai ei, martori ai unei neputințe materiale esențiale și dureroase. Părul negru ondulat al fetei i se zburlise peste frunte și o șuviță obraznică îi intrase în ochi. - Mamă, când
JOSÉMARIA ŞI ÎNCEPUTUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1413310246.html [Corola-blog/BlogPost/368110_a_369439]
-
de pâine care a trecut multă vreme de la un deținut la altul, până când s-a găsit unul pe care nu l-a interesat decât să-și potolească el foamea și, împotriva protestelor celorlalți, a desfăcut pachetul. Înăuntru era obucată de scândură, cu care cineva îi ajutase să-și mute speranța de la o zi la alta. Într-una din zile unul dintre ei a fost bătut rău, rău de tot, pentru că ieșise la raport și ceruse să lucreze în două schimburi, rugând
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
coadă vecinii, că soțul ei a plecat la muncă în Irak și oricum, dacă apucă ăla să se mai întoarcă, n-o să mai fie bun de nicio brânză... telefon, iphone, tablete, cocoane blonde și cochete, puștoaice în călduri, babe pe scânduri... câini îmbârligați, dar n-ai voie să-i deranjezi că știi... protecția animalelor, ce huidui, băi, animalule! înjurături alese, să i-o trag lu mă-ta, că sor-ta suge bine și face ca trenul, muie dă guvernul! viață de
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Ne_am_dus_sulii_de_zestre_george_safir_1367464260.html [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
în aceeiasi poezie: "Poți zidi o lume-ntreaga, poți s-o sfaremi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărâna se depune. Mâna ce-a dorit sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri!" De fapt, un asemenea autor nu avea cum să îmbrățișeze operele doar a doi mari autori, deoarece ideea de "Punct Imobil care mișcă toate celelalte lucruri mobile, chiar prea mic fiind" pleacă de la Aristotel, teorie ce de altfel a fost
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_dumnezeu_i_valerian_mihoc_1383186704.html [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
ai picura cu ceară!” Ce pot să vă mai spun?... căci nu găsesc atâtea cuvinte de admirație pentru felul în care am fost primit (asemenea unui prinț) așteptat cu mare bucurie, și poftit să pășeasc pe scările luminate (realizate din scândură de brad, proaspătă, care răspândea o aromă de rășină dumnezeiască). Când am simțit sub tălpi platforma succesului* privirea mi-a fost captatetă de un ecran panoramic. De undeva... din abisul unei lumi fantastice, se vedeau imagini de-o rară frumusețe
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
dar întotdeauna altul, A fi bunicul în nepoți clonat ce știe legăna, cânta și dărui făr-așteptări, A fi și-atunci când nu mai ești AM FOST Am fost și scrin din palisandru încrustat Și ghindă de stejar dusă de vânt Și scânduri de cosciug din brad negeluit, Lăstar de salcie am fost, cu muguri de mătasă plesniți în graba primăverii, Dar și cenuș-am fost de ardere totală. DE-AI FI De-ai fi de aur te-ar râde diamantul, dar și ciobul
FIINŢA VERBULUI LIRIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1424755151.html [Corola-blog/BlogPost/375155_a_376484]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 923 din 11 iulie 2013 Toate Articolele Autorului te-am iubit țară înainte de a mă naște mama îmi pregătise scutecele cu mult mai devreme să se mărite iar tata îmi făcuse deja leagănul din scândurile de sicriu ale bunicului care nu s-a mai întors de pe front bunica îmi pusese în scăldătoare flori de romaniță și invitase toate păsările să-mi cânte poate că de aceea am vrut să mă nasc primăvara atunci ești cea
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ma_uit_la_poza_ta_tara_george_safir_1373524451.html [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
luându-și drept precauții și alte teme de monolog, de pildă, propria familie, adolescentul Iacob, părinții. Ei devin personaje, parcurgând scena vieții - în treacăt. Orizontul trăirii, atât de divers și de o coloratură bogată, cu nuanțe subtile, devine scena/podeaua/scândura - așa cum numesc actorii teatrul -, și aici concentrează toate sentimentele. Unele nuanțe sunt emblematice, unicate, cu totul și cu totul ieșite din comun, altele fac parte, pur și simplu din spectru. Cel mai bine deosebești statura impunătoare a protagonistului, căruia îi
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
coviltir ale negustorilor ambulanți, a vântului ce se stârnea ca din senin sau a copiilor care alergau la scăldat în apa cristalină a râului. În centrul orașului, acolo unde casele celor bogați se întreceau prin frumusețe, străzile erau bătute în scânduri groase de stejar, în formă de pod, peste pământul mocirlos, peste care roțile grele ale trăsurilor hurducăiau, amestecând zgomotul cu strigătul negustorilor. Împărțit pe grupuri de meserii, târgul înflorea văzând cu ochii. Ulița cea Mare era principalul vad comercial, unde
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
DE VIAȚĂ Nu pot să-mi pun tot gândul în paisprezece rânduri; E cel mai simplu lucru, dar cât de greu se-nvață. Nu pot gândi vreodată ca dragostea de viață S-o-nchid într-un sonet, ca omu-n patru scânduri. Când ura și minciuna le văd, îmi vine greață, Mă chinui zi de zi cu ale mele gânduri. Aș vrea, meschine lucruri, în negrele afunduri Să le arunc. Și vesel să ies din deasa ceață. Aș vrea, atunci, iubirea să
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427375344.html [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
album se regăsesc versurile: „Doamne, iert, c-așa spui Tu,/ Da’ mă doare sufletu’/ Că cine știi mă opresc/ Fata să nu mi-o iubesc,/ Mi-o făcut gard la grădină/ Să n-o mai văd cân’ suspină!/ Oi rupe scânduri din gard/ Și la ea tot merg cu drag!”/ Pesemne e un cântec ce vorbește despre frământările tale de mamă, prin care ai trecut! Este interesantă alcătuirea textelor acestor cântece. Împreunate într-o ordine se poate spune că deșiră o
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
catifelat, care te aromea cu tainele lui coapte pe îndelete timp de o iarnă întreagă și o primăvară întîrziată, coșurile cu nuci stăteau triste într-un colț, cine să mai facă și cozonaci?! Iarbă cîtă vedeai cu ochii, magazia cu scînduri și coșuri și lăzi de mălai și sape și lopeți și coase și săpăligi și plug și grapă ... și cîte și mai cîte alte lucruri adunate într-o viață de om harnic ... Și marea suferință, care îi tulbura și puțina
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_55_56_ioan_lila_1341239681.html [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
repare vreo ușă, să le mute vreun dulap! Bărbatul din el se mulțumea și cu firimituri, dacă nu putea avea pâinea întreagă. În acea seară de marți pe Beldie l-a lăsat să doarmă în stână, căci patul din două scânduri nu era îndeajuns pentru doi. Grapă s-a dus să doarmă în ,,cățelul stânei” cum îi plăcea să-i zică unei căsuțe din scânduri care era un fel de rezervă pentru dormit, îndeplinind și rolul de gheretă de pază. În
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
seară de marți pe Beldie l-a lăsat să doarmă în stână, căci patul din două scânduri nu era îndeajuns pentru doi. Grapă s-a dus să doarmă în ,,cățelul stânei” cum îi plăcea să-i zică unei căsuțe din scânduri care era un fel de rezervă pentru dormit, îndeplinind și rolul de gheretă de pază. În stână erau mai multe cojoace vechi și alte pături, din care a luat și el ceva de învelit pentru a se acoperi, căci în
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
Să stai visând la foc, de somn să picuri. Și eu astfel mă uit din jeț pe gânduri, Visez la basmul vechi al zânei Dochii; În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri; Deodat-aud foșnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scânduri ... Iar mâni subțiri și reci mi-acopăr ochii. Am citat acest superb sonet pentru că, din clipa asta , vreau să mă adresez cititorilor și nu scriitorilor de “literatură” pe bandă rulantă. Am pe un raft din cămară destule citate de inepții
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale că, la poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc gros de gorun cioplit în patru muchii, să-l facă scânduri. Pe un suport amenajat, numit capră, lemnul supus lucrului era suspendat și prins în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea direcția corectă a pânzei joagărului, ținând și trăgând în sus cu mâinile de cadrul ferăstrăului, de care alți doi
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
Un bărbat suit pe el urmărea direcția corectă a pânzei joagărului, ținând și trăgând în sus cu mâinile de cadrul ferăstrăului, de care alți doi bărbați, în picioare, împingeau și trăgeau în jos cu putere pentru a spinteca butucul în scânduri, treabă la care cu mulți ani în urmă, pe când era student în vacanță, muncise și inginerul de acum, tânărul Petrică de altădată. - Bun lucru, oameni buni! salută Petrică după obiceiul locului. - Mulțumim dumneavoastră! răspunse omul suit pe capră, el fiind
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
pentru că furase din averea celorlalți; sau vreun politician dornic de afirmare, ăsta pentru câteva sacoșe pe care le împărțea copiiilor venea cu toate televiziunile după el. Cearceafurile erau rupte, păturile roase și murdare, arcurile paturilor se rupseseră de mult, niște scânduri puse-n curmeziș susțineau salteaua. Mizeria era la ea acasă, bătăile între copii erau frecvente. Educatorii acceptau aceste bătăi, se foloseau în supravegherea și timorarea copiiilor de cei mai puternici dintre ei. Existau șefi incontestabili, duri, egoiști, ticăloșiți până-n măduva
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
construit spre a se oferi publicului, de fapt, pe sine însuși ca personaj real de această dată, desprins din geometria celui zămislit cu anterioritate de către dramaturg. Este cu siguranță cel mai credibil și echivalent cu sublimul rol din cariera de pe scândură a oricărui actor. Brusc, începe să mi se facă frig. Cortina cade din nou cu ne-milă peste apa tulbure a vremii, iar piesa de teatru abia încheiată se topește în neantul vitreg al neființei, ca și cum nu ar fi existat
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
nevinovat pe lumea cealaltă, i-au sfârtecat celovecii corpul în mii de bucăți... Are să urle tata în pădurea Bucovului după el cât o putea... Frida, auzi tu, i-am mătrășit câinele și acum mă ascund pe sală la voi, după scândurile podului ca s-aud ce vorbesc ei în casă... Sunt de prin părțile Tecuciului, ea a fost prin Ardeal, pe Valea Mureșului, nu știu cu ce ocazie, că povestește și plânge și gesticulează și se ceartă cu bulibașa ăla... Într-
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > RIME SCRISE-N ROUĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului din ieslea mea de gânduri curând vor paște cerbii eu împletit prin scânduri cu firul verde-al ierbii voi mai hrăni copacul cu triluri din cuvinte ce-or înfrunzi-n iatacul umbrar peste morminte în care zac tăcute visând viață nouă și frunzele căzute și rime scrise-n rouă *** Ciclul " Era să fiu
RIME SCRISE-N ROUĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1415863980.html [Corola-blog/BlogPost/384422_a_385751]
-
Vacanțele, fiind necuprinse în renta bursieră, era nevoit să lucreze pentru a avea din ce trăi, și astfel după primul an, în vara lui 1950 lucra lângă Biarritz la o fabrică de cherestea, împreună cu Tiberiu Ionescu, la debitarea manuală a scândurilor. Pentru un viitor inginer silvic era chiar utilă această practică, direct în producție. Și importanța acestor ani petrecuți în școala franceză de silvicultură s-a simțit mai târziu, după ajungerea în Canada. Astăzi câți studenți gândesc, oare, așa? Și câți
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
cusute cu fir galben, firul galben fiind simbolul aurului Apusenilor; costumele cu acest fir erau purtate mai ales de fetele de mineri care erau mai bogate. După ce cădeau la înțelegere, fata era invitată la joc și apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Moții aveau credința că cele târguite pe culmea Găinii aduceau noroc. Femeile cântau din bucium chemând oaspeții, anunțând începerea sărbătorii, fiindcă tulnicele se foloseau, în general, pentru semnale, chemări. Un loc - simbol
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
când punea mămica mâna pe mătură, iar cei mari mă luau, unul de o mână și celălalt de cealaltă și, pe fugă, aterizam de îndată la nucul uriaș din grădină, unde tăticul făcuse un scrânciob din lanț cu scăunel din scândură. La viteză mare se ducea pe cel puțin zece metri. Ordinul de la tăticul era să nu-mi facă vânt puternic, scrânciobul fiind deasupra viei cu araci. Dar el a spus, însă nimeni nu a auzit... Uite-așa, ajunsă în scrânciob
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
țese o vreme de-o să ne căutăm singuri fulgii. Dacă o s-o mai ținem tot așa, din dârdâială în dârdâială, din jumătăți de cuvinte, în jumătăți de tăceri, din răbdat în răbdat, o să ajungem pe câmpia veșnic înverzită, drepți ca scândura de brad. Până atunci, o să avem timp berechet să ne îmbătăm cu promisiuni deșarte. Pregătirea e făcută. Oferta diversificată. Când am început să ne dumirim cum e încropit mecanismul picării guvernelor, lumea era împărțită în oameni buni, oameni răi și
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]