51 matches
-
noastră, dânșii își fac datoria. Asta a fost legea, ordinul care li s-a dat. Sunt de treișpe ani arestat, trei ani pe Rahova, șapte până la prima comisie. E gratie la ușă, e gratie la geam. Ne chinuim cu o scândurică prin gratii să închidem geamul. Este frig toamna. Cum e acum, toamna, e greu, caloriferele nu sunt încă, dar o să meargă. Scriam acum acasă, cu vreo cinci haine pe mine... Am primit scrisoare cu griji, cu probleme. Afară e greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ridice mâna, în care avea inelul lui de care nu se despărțea niciodată, uite, inelul ăsta, pe care l-am adus până aici. Era într-adevăr un inel pe care îl știa vag și Zogru, un inel șlefuit ca o scândurică, pe care erau plantate cinci pietricele viorii, una mai mare în mijloc, marcată de un pătrat străjuit într-o parte și în alta de câte două pietricele mai mici. Și pentru că Iscru se apucase să dea la o parte zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
vadă alergând nițel și-n echipamentele de parastas... Așa că, într-o joi dimineața, drept pedeapsă, toată suflarea de la pruncul de țâță la ultima centenară, toți cei ce primise vreodată mutația la noi, în cartier, ne-am trezit cu cîte-o scândurică (de vreo doi metri pe 30 centimetri), lipită de-a curmezișul pieptului. Un metru jumătate de așchie la stânga și-un metru în dreapta. Am rămas interziși. De la 9 jumătate, toți locuitorii cartierului arătam ca niște aeroplane putrezite, numai că nu zburam
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
asasin? Părea un banc prost. Cel mai prost. Și-o aminteau ca pe o colegă (totuși) cu boiul frumos (da, și trăsăturile mediocre încă le mai avea), ca pe o persoană înaltă. (Deși nimeni nu mai putea indica exact, cu scândurica brațului, cât de înaltă.) Dar un atât de adânc și tragic spirit de sacrificiu nu 185 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Asta pentru că, imediat ce pășeai în vestibulul surorilor Decilagata, domnișoarele își rășchirau pe reverele tale niște degete atât de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de lemn din casă. De exemplu alungarea durerii de cap cu ajutorul unor scândurele este inofensivă. Desigur, copacul viu din pădure, cu rădăcinile adânc Înfipte În pământ are considerabil mai multă forță decât o bucățică din același copac adusă În casă. Scândurica, desigur, că nu va face rău nimănui la fel ca și podeaua sau pereții de lemn, mobila. Înainte de a merge la pădure În Încercarea de a primi energie de la arbori este totuși necesar să clarificați dacă nu vă neliniștește ceva
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
frunte cu o vătășiță și o gazdă, la care se desfășoară atât preliminariile cât și finalul ritului. Aici „se Închipuia o figurină, un omuleț din lut pe care Îl Îmbracă cu haine croite pe măsura lui (..., Îl Întindeau pe o scândurică ce Închipuie coșciugul; Îl impodobeau cu busuioc, izmă și se alcătuia apoi cortegiul funerar.” Caloianul este purtat În afara satului, este bocit și jelit și Îngropat Într-un loc tainic, pentru a nu fi descoperit. Fetele strângeau apoi alimente și făceau
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Creangă. Comuna fiind bogată și oamenii primitori (printre răzeși nu putea exista un cerșetor sau țigan), e de așteptat să fi fost căutată de preoți, dar probabil, încă, nu se putea înființa o școală. Răbojul era la mare cinste: o scândurică din tei consemna atâtea date, incredibil astăzi, despre copii, animale, avere, întâmplări, vârsta morților etc. Se mai păstrau la fiecare casă între 1948 1954. Crestătura pe răboj era sfântă și se făcea, cu martori, de staroste sau cel mai bătrân
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
scaun, lângă lungancă. Am uitat să menționez că ambele înghețate erau pe băț, și dacă nu știți despre ce e vorba, pot să vă spun că sunt fabricate pe niște scândurele, și se ling până dai de vreo așchie. Atunci scândurica poate fi aruncată cu tot cu ambalaj, de obicei pe trotuar, pe carosabil, sau pur și simplu, o lași pe masa la care ai consumat-o pentru a fi luată și dusă de vânt aiurea. Limb! gustă preoteasa din înghețată, după care
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în prostiile astea, că te văd femeie în toată firea. Măgarul de Gheorghe, așa cum îi spui tu, a vrut să râdă de tine. - Așa o fi, mai spuse și coana preoteasă îngândurată, după care mai trase o ultimă limbă, iar scândurica îi oferi respectiva așchie. Coana preoteasă țipă, îngrozită: - Au, mă înțeapă la limbă! ia vezi, tu! Și scoase un limboi rozaliu, care prezenta și câteva granule de alune. Madam inginer se uită lung la el și întradevăr, văzu o așchie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
văd că și înghețata ta e pe terminate. Dă-o dracului, să nu pățești și tu ceva, căci eu am vederea cam scurtă și nu mă descurc cu flecuștețul acela al tău de pensetă. - Că bine zici, soro! și aruncă scândurica cu tot cu ambalaj sub masă, unde, de altfel, odihnea și perechea ei, cea a coanei preotese. - Ei acum, că am scăpat de blestematele astea de înghețate, ce spui, luăm câte o jamaică mică? Inginereasa, careia i se dusese buhul de zgârcită
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tărădnî». „Nu înțeleg nimic”, spusese ea. „Citește de la coadă la cap. Mi l-a făcut moșul după ce a postit nouă zile”. „Nu e descântat și vrăjit?” „Nu, e doar tămâiat și spălat cu agheasmă mare”. Era atât de convins că scândurica aceea îi face bine, încât ea nu a mai îndrăznit să spună nimic, s-a întins în pat și l-a așteptat să-i întoarcă îmbrățișarea. De ce oare, cu felul lui liniștit și tăcut, îi stăpânește pe toți, el însuși
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scrisă-n stele soarta omenirii, dar vodă tot așa stă ceasuri întregi cu nasul în călindare să afle cum s-or mișca neamurile și împărații în anii ce vor veni. Poate că nu-i păcat, Doamne, să poarte la gât scândurica aia rotundă, că are pe ea semnul crucii, dar să cercetezi semnele ca să ghicești vremurile este păcat, începu să-și spună doamna Marica. „Te rog, Doamne, iartă-l și adu-mi-l sănătos acasă”. Lacrimi mari se prelingeau pe obrazul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
putea să fi fost un chinez cel care, în jurul anului 1000, a fost primul care a plasat magnetită pe o bucățică de scândură plutind într-un vas cu apă și care a observat că, oricând și oricum se repeta experimentul, scândurica se rotea întotdeauna pe direcția nord-sud. Probabil chinezii știau și că acele de oțel pot fi permanent magnetizate, deoarece Shon Kua (1030-1093) a scris că ghicitoarele freacă vârful unui ac cu piatra unui magnet pentru a-l face să indice
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
exagerez peste măsură, putea să fluiere chiar pasaje întregi din Arta fugii a lui Bach. În timp ce le fluiera celorlalți studenți motive cunoscute și, în ceea ce mă privește pe mine, încă neauzite până atunci, veteranul de război netezea îndelung, cu o scândurică plată de modelaj, suprafața unui personaj de lut de sex feminin în mărime naturală, care avea ceva de mumie din Egiptul antic, până când un allegro fluierat îl convingea să asprească suprafața mumiei cu un instrument zgrunțuros. Apoi, un pasaj lent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
băț, moșul rîcîie pămîntul pînă se vede clar un cui foarte ascuțit și ruginit. Ce-i ăla? Un cui ruginit?! Ei, da, un cui ruginit. Și lîngă el, ce vezi? Altul, strig eu involuntar. Moșul rîcîie din nou, scoate o scîndurică de 5 x 5 cm și în mijlocul ei un cui mare foarte ascuțit. Acuma înțelegi? Mă uit mai atent și observ alt vîrf de cui, ieșit cam 1 cm de la sol. Moșul rîde. Ca să intre hoțul în grădină trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
viața unui om în pericol, îmi spune din nou amicul, cît se poate de serios. Vezi că voi lua de bună asigurarea ta și dacă... pățesc ceva, o să dai socoteală urmașilor mei. Sînt alte pericole pe la noi. Știi că o scîndurică, sau un alt obiect, împins de un uragan cu 400 km/h se transformă într-un proiectil ucigaș. Poate trece prin tabla groasă, sau chiar prin zid, dacă este mai grea. Bănuiesc că fiecare locuință are un loc ferit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și a crea ceva, poate În alt plan, dar Încă mai frumos; sau pentru a-și slava viitoarea progenitură. À propos: cândva, În copilărie, am văzut un fluture „cap de mort“ fixat Într’un ac: peste noapte lăsase acolo, pe scândurică, ponta. Altfel spus, viața trebuie să continue, măcar prin urmași... În primăvara ce vine, printre flori, fluturii ne vor Încânta privirea cu culorile aripioarelor lor. Dar ei vor percepe această lume ca cenușie, căci ochii lor nu posedă celulele conice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scoate sunetul potrivit, și În final un fel de bucium confecționat dintr-un lemn scobit la mijloc, ale cărui sunete imita pe cel al animalelor pădurii. Aborigenii folosesc scândurele de lemn de esență tare pentru baterea ritmului, sau vâjâitoare - o scândurică de lemn cu o gaură la capăt, care se rotește repede cu ajutorul unui șnur petrecut prin gaură și ținut În mână. Femeile și tinerii neinițiați nu au voie să cunoască „taina” vâjâitoarei. Dansurile aborigenilor imită Încăierări cu dușmanii, călătorii imaginare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
doilea etaj la 80-90 cm. Primul etaj mi-ar fi ajutat la deprinderea de a merge pe catalige, iar după ce învățam să merg, lucrul la etajul superior nu mai era o problemă, mă încurajam eu. Încep cu primul etaj, fixez scândurica pe ciomag, o prind în cuie, cu un suport tot din lemn pentru consolidarea scândurii pe care aveam să sta u cu piciorul. Pe același principiu realizez și etajarea. Le term in și încep exercițiile de folosire a lor. Eram
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
treia a curățeniei: spălatul pe jos. Pentru îndeplinirea acestei munci, mama se folosea de două obiecte. Un băț la capătul căruia se bătea o bucată de scândură de vreo 30 de cm. lungime și vreo 12 cm. lățime. Peste această scândurică se învălătucea o cârpă ceva mai mare și mai grosuță. Alături, avea o căldare cu apă. Introducea cârpa în căldare, o lua și o storcea, o înfășura pe "teu", apoi plimba teul metodic, sistematic pe fiecare centimetru pătrat de mozaic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o bucățică de lemn (un instrument asemănător va folosi și Constantin Cantemir - n.m.) în care au săpat patru litere în limba latină; înmuiau condeiul în cerneala cu care obișnuiau să scrie împărații și îl puneau în mîna acestui împărat; potriveau scîndurica amintită deasupra hotărîrii, apoi luau mîna împăratului și o plimbau împreună cu condeiul peste cele patru litere; iar după ce o treceau prin toate cele patru găuri ale lemnișorului, o lăsau slobodă; și în chipul acesta dobîndeau semnătura împăratului” (Procopius din Caesarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
psihologic, stări conflictuale resorbite în nuanțe prinse cu finețe, momente de intensificare a existenței capabile să pună în valoare o dominantă sufletească” (Mircea Iorgulescu). După 1990, și-a editat în volume povestirile pentru copii (Cherry din Dover, 1992, Zgubilici și Scândurica, 1992), a publicat culegeri de versuri (Hohote mari auzind, 1995, Clipa de Apoi. Discurs mistic, 2000) și câteva romane. Dincolo de Arania (1996) este versiunea definitivă a romanului Ursa mare, în timp ce Stăpânii lumii, apărut în 1999, dar scris în deceniul anterior
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
București, 1982; Mărgele roșii, București, 1984; Ursa mică, Cluj-Napoca, 1985; Tare ca piatra, București, 1987; Ursa mare, Cluj-Napoca, 1988; Presimțirile, București, 1989; Cherry din Dover - Cherry de Dover, ed. bilingvă, tr. Romanița Rusu și François Mattei, Brașov, 1992; Zgubilici și Scândurica - Kuschelkopf und Frauschen, ed. bilingvă, tr. Reimar-Alfred Ungar, Brașov, 1992; Hohote mari auzind, Brașov, 1995; Dincolo de Arania, Brașov, 1996; Stăpânii lumii, Brașov, 1999; Clipa de Apoi. Discurs mistic, Brașov, 2000; Părintele Thom, Brașov, 2002. Repere bibliografice: Cornel Moraru, Un roman
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
Interiorul este luminat de câteva ferestre mici. Una în axul tindei, una în navă pentru diac și trei la altar. Două ferestre la altar și-au păstrat forma inițială de ochiuți, de cca 3-4 cm lățime, care păstrează o mică scândurică ce se trage între două șipci și servește drept oblon. Turnul se înalță pe tălpi peste tindă, înalt și îngust. În partea superioară se termină cu un foișor și un coif cu baza rotundă. Crucile peste turn și altar nu
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
lemn tare) se rotește cât mai repede în lemnul de bază (moale, uscat, nerășinos). Din frecarea lemnelor apare un rumeguș fin, care începe să ardă deasupra amorsei. Prin suflare, grămăjoara devine jăratic. Vârful țărușului trebuie rotit la marginea crestăturii din scândurica de bază, astfel încât praful de lemn aprins să cadă pe grămăjoara de amorse, pusă mai jos. - Cu acumulatorul - chiar dacă autovehiculul, motocicleta sau șalupa nu are un aprinzător electric pentru țigări. Dar atenție - nimeni nu dorește: mâini arse, baterie descărcată și
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]