659 matches
-
prin pasul Posada. Săgeata boantă devine un tren fără aburi care stă încăpățânat pe șine orice ai încerca să îi faci. Simt motorul ca pe un rucsac țipător, care mă propulsează din curbă în curbă.Toată muzica, în tandem cu scârțâitul cauciucurilor, se prăvălește în prapastie, odată cu un amestec de criblură și pietricele. Pit-stop. Nimeni nu știe încă de ferma asta de după Sinaia. E pierdută undeva într-o văioagă, la o aruncătură de băț de șosea. E ținută de o familie
Toamnă târzie de 1969 by https://republica.ro/toamna-tarzie-de-1969 [Corola-blog/BlogPost/338026_a_339355]
-
Toate Articolele Autorului Iar se rostogolesc în aerul dulce Zile împovărate de farmec și de vis; E vară și,.. în spațiu arde o comoară, E atârnată lumea-n visare ca-n abis. Soare torid, Amiază calmă, galbenă de tei, Un scârțâit de poartă Se reazimă de timp ... Și,.. ca o lunecare, prin spațiu, Licăresc scântei. Balsamul cerne ploaie -din nuc- Peste-anotimp ... Silabele zefirului foșnind în lumină Nu îndrăznesc să-nchege , Cel puțin, un cuvânt Le spune sacadat pe bolta senină Ducându
DISPERSARE de LIA RUSE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1406630274.html [Corola-blog/BlogPost/349530_a_350859]
-
o cheie din mormanul de mărunțișuri. Erau cele mai vechi, yală și ușă din lume ... s-au deschis aproape concomitent; yala atârna într-un cui, iar ușa, aproape zbură când se dădu la o parte, invitându-ne înăuntru cu un scârțâit misterios. Trebuia să pătrundem într-un dormitor mic fără nicio fereastră. O veioză pitică întreținea obscuritatea camerei. După ce am intrat pe rând, nu știu cum a reușit Giulia să închidă ușa. Edy sărise în pat, deja se dezbrăcase din mers cu nivelul
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
pierdut cerul înstelat. Ninsoarea se oprise de mult, iar sunetul văilor munților îl auzea acum ca un clinchet. Deodată, lângă el, se opri o sanie lungă și albă. Cu greu întoarse capul să vadă că de acolo, de unde se auzea scârțâitul zăpezii, cineva coborâse din sanie și se îndrepta grăbit spre el. Un tânăr, cu pletele în vânt, se apropie și îi puse mâna pe frunte, privindu-l cu ochii lui albaștri, pătrunzători. Nu vorbea, dar el îi auzea vocea în
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
ziduri văruite.....? A mai auzit cineva, acum mulți ani, poate zece, sau poate cincisprezece , o chemare nerostita...? Dacă da, atunci sigur vom renaște, sigur vom fi iarăși ceea ce am fost, si mai mult decât atât! Dacă da.... Mă trezește un scârțâit de portița....., iar în cerdacul mic apar oameni... Nu mai contează când au deschis poartă sau dacă au sărutat ulucile arse de soare... Ei sunt aici, suntem aici, si asta e tot ce contează.... Le zîmbesc, și împreună intrăm în
CERUL CU STELE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1410289073.html [Corola-blog/BlogPost/377726_a_379055]
-
glas, puternic:„Adevărat a înviat!”, se regăseau, își zămbeau, se îmbrățișau pentru o nouă reîntâlnire. Apoi mergeau cu pas ușor, cu palma înaintea lumânării aprinse, cu grija aducerii acelei Lumini în casa bunicii. Liniștea avea o aromă de dulce îngemănare. Scârțâitul treptelor, petrecerea culoarului lung, apoi holul cu masa neagra, masivă, impunătoare, cu atâtea bunătăți pregătite cu multă delicatețe și răbdare. O atrăgeau gogoșelele cu cremă de vanilie, nelipsite la aceste ocazii, care pozau de pe bufet, deliciul nopții binecuvântate. Știa că
ÎNVIEREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1462218115.html [Corola-blog/BlogPost/381728_a_383057]
-
reușit să împrăștii aroma aroma de cafea în toată casa, să torn cafeaua în ceașca sa de porțelan preferată și să îi așez în farfurioară un șervețel violet, culoarea sa preferată, să îmi fac curaj să apuc spre camera ei. Scârțâitul parchetului, alături de mirosul cafelei reușeau o îmbinare perfectă, și totuși parcă mă avertiza asupra a ceea ce urma să aud, și anume ceva neplăcut, eventual îndulcit de bunătatea Mariei. Mă simțeam cu totul neliniștită, și nu pentru ce urma să aud
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_cenusa_decreteii_gabriela_cenusa_1330156353.html [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
să spun gata, Nu mai era... În stradă l-am vazut Mi-a făcut cu mâna: Dacă mă pierzi întreabă de..." Nu am înțeles În gălăgia lumii Dar, e mereu în fața mea Și îmi face cu mâna. MEDITAȚIE ÎN ALB Scârțâitul zăpezii sub pasul care Încă nu a călcat-o cerul Pe care-l învârți în privire Flacăra misterului rumenește Și scrutarea ochiului arcuit face incizii Pe scoarță inimii să guste Din lumina pașilor ce-mbătrânesc Pregătindu-se să calce zăpadă
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Va_prezint_un_tanar_poet_buzoian_teo_cabel.html [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
renasc făptură de lumină; Să ne-ntâlnim la margine de cer, Ca două umbre, prinși de-o rădăcină... LIVADA CU MĂSLINI În umbra noastră au crescut cicori, Peroanele-au rămas fără emoții Și trenul pleacă fără călători Lăsând în urmă scârțâitul rotii. S-au întomnat iubirile aici, În gara întrebărilor deșarte, Cât așteptam să treac-un licurici Să-ți poți privi trecutul de departe. Nici manifeste nu mai sunt acum Și nici descântec mama nu mai știe, Ne-ntoarcem singuri pe același
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_ieva_1416747896.html [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
m-a cam gâdilat toată noaptea pe sub bărbie. Am dormit buștean în noaptea aceea, plecat cu visele prin amfiteatrele Universității sau chiar spre lunetele de la viitorul meu loc de muncă. Dimineața m-au trezit zgomotele numeroase din jurul casei: căldări trântite, scârțâitul fântânii, cotcodăcitul găinilor, behăitul mieilor și, mai ales, discuțiile acelea contradictorii dintre nea Macovei și nevastă-sa... căci trebuiau să dea mâncare la animale, trebuia reparată căruța, trebuia pregătit calul să meargă în țarină după otavă și o groază de
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
febril o scuză. Ce să-i spun? C-aștept tramvaiul? Că sunt mare nătărău? Am să fac infarct de spaimă... Aghiuță se amuză, Că m-a prins la cotitură și colegul mi-e călău. A deschis încet dulapul cu un scârțâit prelung, M-a privit, mi-a dat binețe, ( tipul este educat) Ochii lui ca două flăcări mă fixează, mă străpung Și mă-ntreabă:-Care-i treaba, de intrasem la păcat? Am dat vina pe-Aghiuță, el e singur vinovat. -Ai dreptate
VINA DRACULUI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1444196875.html [Corola-blog/BlogPost/381070_a_382399]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului cât de repede se sparg oglinzile când le apuci mai bine de colțuri le strângi centrul cu două degete sau cu două palme le scapi le lași să se răsfire sub pașii tăi le asculți scârțâitul tocul îl răsucești umpli asfaltul de praf de sticlă argint înnegrit și taberi pe propria-ți imagine dintr-un ciob cel mai mic mai colorat de răsăritul sau apusul soarelui în piață nimeni la fântâna arteziană nimeni nimeni în jurul tău
SCULPTURĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sculptura_anne_marie_bejliu_1386404289.html [Corola-blog/BlogPost/363317_a_364646]
-
îmi cotrobăi prin firidele rezervate icoanei uimirilor când - copil fiind- înaintam împreună cu tata pe drumul tăiat printre troiene, luminat ca ziua, de lumina rece revarsată cu generozitate dinspre Munții Ciobanului astral ( desigur de pe satelitul Pământului - Luna ) și aud ca acum, scârțâitul zăpezii sub pașii noștri egali. Desigur eu mergeam cu ”pașii uriașului” iar tata făcea pașii mai mici decât dacă ar fi mers singur. - Ține-mă tată de mână să pot închide ochii să pot vedea! Il rugam eu pe tata
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1463472209.html [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
tot trailerul meu. - Da! - raportez eu codificat dând din cap că nu. - De care? - își începe ea interogatoriul. - Rece - răspund eu evaziv deschizând mai multe piste. Manevra mea are succes și beneficiez de mult dorita liniște, întreruptă doar de un scârțâit lugubru urmat de bușitura ușii frigiderului. - Mă'ta știe cât de nesimțit ești și minți mai rău decât prostiile pe care le scrii acum? - curmează ea succesul meu temporar. Merg pe varianta tăcerii ca un răspuns și pocnesc din degete
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cazul_miorita_lica_barbu_1357667221.html [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
de 6000 de pounds (cca.3000 kg)” În orice caz, denumirea se datorează sunetului scos de motoare, care folosesc compresoare centrifugale, spre deosebire de compresoarele axiale pe care le găsești în majoritatea avioanelor cu reacție moderne. Zgomotul acestor bestii era ca un scârțâit asurzitor, care sunt sigur că a fost cauza principală a pierderii acuității auditive pe care am observat-o mai târziu. Am avut un program de pregătire teoretică și fizică foarte intens și zburam în fiecare zi lucrătoare de la ora 5
de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Zborul_este_viata_mea_jurna_stefan_popa_1390557242.html [Corola-blog/BlogPost/347357_a_348686]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > CERCELUL Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Deschise poarta, care-i zgârie timpanele cu scârțâitul ei prelung, păși în curte, după care o închise cu același zgomot neplăcut. De fiecare dată când trecea prin deschizătura acesteia, își amintea că trebuie să-i ungă balamalele, dar uita aproape instantaneu, ca să-și reamintescă la următoarea operațiune similară
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cercelul.html [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
cu obstinație, din moment în moment, acela în care, după o scurtă examinare, fața femeii se destinde într-un zâmbet îngăduitor, rostind apoi cu blândețe: „ Ce boala, mă Matei! Acesta-i aur?” Ajunse, în sfârșit, la poartă, o deschise, iar scârțâitul strident al acesteia, îi reaminti că trebuie s-o ungă neapărat. O închise cu același zgomot nesuferit, apoi se întoarse și porni către intrarea în casă. Abia acum realiză faptul că în curtea lui se aflau persoane străine. Ușa de la
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cercelul.html [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
Zăpada ce căzuse le astupase urma Și-n văgăuni ascunse mai lumina doar luna Trona pe-ntreaga fire o liniște eternă Pe-o mare de ninsoare, o noapte efemeră. Dar liniștea profundă a nopții lui undrea E tulburată, iată, de scârțâit de nea Și freamătă zăpada sub pașii grei de lup Ei vin din amintire, născuți din chip de lut. Un lup venit de veacuri să apere pădurea Pe nimeni să nu lase s-o curme cu securea Stătu o clipă
SUNT DAC ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1491025618.html [Corola-blog/BlogPost/375868_a_377197]
-
roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea. Undeva, în spatele Ultimului
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea.Undeva, în spatele Ultimului
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
lapte și miere?» - erau surprinși de revenirea lui acasă. În mintea lor se împleteau întrebări de tot felul, dar răspunsul lui Toma a venit surprinzător: «Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă». Întâmplări de tot felul și amintiri picante se relatau în fața sebeșenilor adunați la birtul din sat, sau cine știe pe unde se întâlneau mai mulți, atunci când cei veniți din străinătate își
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
desenat un dragon mare, ca un semn de avertizare. Etrius începu să înainteze prin încăpere, călcând desenul în picioare. Mergea încet, uitându-se în stânga și în dreapta, cercetând în permanență zidurile castelului. Ajunse în fața coridorului. În timp ce pășea prin el auzi un scârțâit. Îndreptă lanterna spre ușa prin care a intrat și șușoti: -David? Tu ești? Etrius observă ceva straniu. El era sigur că a lăsat ușa prin care intrase deschisă. Dar acum era închisă. Cine a închis-o? Sau ce? Etrius îl
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Castele_cap_iii_flavius_jebelean_1329406605.html [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
vreau să citesc mai mult o aprind. -Unde zici că ai vinul? Mi-e sete! Interveni Gabi. -Imediat cobor în pivniță. Popescu a luat canceul de sticlă de pe masa și ieși încet pe ușă. Din când în când se auzea scârțâitul podelei. Între timp Bița, care mai fusese pe acolo, scoase dintr-un dulăpior patru pahare de sticlă având desenat pe ele câte un strugure. Între timp a sosit și Popescu cu borcanul plin ochi. -Repede ai venit! -Cu tâlvul se
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
adăpost! Fără știre, uriașul verde-suriu licărește cald către mine. Uluit constat că pe trunchiul măreț o bortă se-arată. O poartă cât statul de om mă-ndeamnă s-ating scoarța-i brăzdată. Prididit de chemare, o împing și-un prelung scârțâit de greier îmi pătrunde-n ureche. Am vreme să pricep că-mi aduce liniște acest zvon și-o schimbare în fire... Întâi mă lovește-n priviri o lumină albă și crudă. Ce lumină! E din culori de curcubeie fierbinți, răcorite
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1461477377.html [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
spusă de un vecin și viața le pare frumoasă ciocnind câte un pahar de vin. Alerg pe drum cu alți copii înșir , pe ață, floricele, le pun la gât și mi se pare că-s cele mai scumpe mărgele. În scârțâit de car cu boi, stau, sus, pește porumbi, sub luna, mâncând reci struguri, brumarii, iar clopotul, la gât, le sună... Râul curge liniștit cu mici sclipiri de soare-n unde, și-ncet, încet, eu mă trezesc, si o tristețe mă
COPILUL A ÎMBĂTRÂNIT... POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Copilul_a_imbatranit_poezie_de_tit_al_florin_tene_1328189988.html [Corola-blog/BlogPost/347070_a_348399]