222 matches
-
de colo până colo. Să vezi mobilă de bu că tărie! De la neosel sau cum draci îi zice. Și-i vine femeie la cură țenie. A dracu’, că singură o fi greu să dea cu cârpa. Babele iar dădeau din scăfârliile roz. — Apăi, de, dacă e cocoană... Andrelele începeau iar să troncăne egal, în ritm mărunt. Da tu, Caterino, nu vrei o căciulă pentru nepoc-tu Georgică? Ete ce frumoasă mi-a ieșit asta! Albastră cu alb. De mariner. — Da’ lasă-mă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
vânt. Veni noaptea. Prin luminator se mai auzi o vreme zdrăngănit de cratițe, apoi luminile apuseră prin geamuri. Pe hol, pe la miezul nopții, se auzi tropăit, apoi blocul sucombă sub cerul întunecat, de primăvară timpurie. Dimineață, liota de mămăici cu scăfârlii roz se încolonă pentru tura matinală de piață. — Da’ cu Vetuța ce-i? Că ea e prima mai mereu! — Las’ că apare ea. Mai stăm acilea și plecăm noi... Babele se înșirară pe gărduț ca vrăbiile. Hai, Veto, se enervă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de cultură și de maculatură clasică, dacă un asemenea tribut trebuie să plătesc pentru acest adevăr, dacă pentru a înțelege e nevoie de atâta zbu cium și atâtea suferințe, atunci aflați de la mine, un scriitor ratat și bătrân și cu scăfârlia plină de suc de roșii și cucuie, că adevărul ăsta de-l tot pomeniți, despre care v-au povestit dascălii prin școli de țară, dar despre care de fapt nimeni nu a spus nimic niciodată, adevărul ăsta în numele căruia îi facem
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
sublinieze. Filmul fraților Coen nu țintește neapărat în aceeași direcție deși zgomotul tradiției în America are adesea sunetul unei arme descărcate n-are importanță în ce - de la o cutie ruginită de conserve în chica zdravănă a unui bizon sau în scăfîrlia unui marfiot -, el se adresează și unui spectator străin de contextul evocat. Este uimitor cîtă curățenie au făcut regizorii în acest film și nu este vorba doar de mîna soartei în sensul pe care vechii greci i-o dau, de
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
puține lucruri sînt mai apetisante decît obișnuitul în porții mici, ca o panglică gri la o ținută colorată. Lumea lui Caragiale este dialogică, la orice text produs în ea trebuie să existe un răspuns, o reacție, fie acestea doar în scăfîrlia cititorului care, cu ochii în carte și cu mintea la viața lui și la societatea cea neschimbătoare, dublează voci și schimbă distribuția cu alții pe care îi știe și el . De-asta i se poate servi, atît de bine (dacă
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
să nu-ți fi trecut prin minte bănuiala că participanții aveau ceva de ascuns. Ce anume? Astfel de grupuri mascate am mai văzut în galeriile violente de fotbal, populate de bătăuși cu lanțuri și bâte gata să fie izbite în scăfârliile suporterilor galeriei adverse. Nu știu dacă e vorba de unii și aceiași indivizi, dar semnele exterioare îi plasează în categoria celor ce nu vor să fie ulterior identificați. Prin însuși gestul ascunderii feței, ei transmit un semnal negativ: că e
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
lovitură! - partidului care n-a avut altă obsesie decât să se arate altfel decât e în realitate. Ei bine, l-am văzut în întreaga sa hidoșenie drapată în roșu: cu chip de Che Guevara și cu idei ieșite direct din scăfârlia lui Lenin. Din punctul de vedere al observatorului de pe margine, important e ce va urma. Semnele sunt, evident, catastrofale: după felul discreționar în care se comportă dl. Chiuariu la Justiție și dl. David la Interne e limpede că am intrat
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
au terminat ce aveau de făcut, oamenii s-au aciuat lângă fântână, sporovăind... Pâcule, știi tu ce îmi umblă mie prin cap de-o vreme încoace? Doar n-or fi gânduri ca la toți oamenii, pentru că ție îți țopăie prin scăfârlie doar sticleți. Unde sunt sticleți nu-i loc pentru cucuveici, Pâcule. Lasă cucuveicile și spune ce îți umblă prin cap așa...de o vreme? Mă gândesc ce am să fac eu când n-oi mai putea cărăuși. Si ce ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a ivit geana de lumină pe coama dealurilor dinspre răsărăit, că flăcăii lui moș Dumitru se ghiloseau deja la fântână cu apă rece. Cum naiba faci, Dimitre, de te trezești înaintea tuturor? Parcă ai avea un ceasornic cu cuc în scăfârlie? Eu cred că tot cocoșul îi de vină... Flăcăi! Eu cred că trebuie să-i facem pocinogul cocoșului lui Dumitru - a propus Pâcu, în râsul somnoros al cărăușilor. Numai să te audă baba mea și ți-ai găsit nașul, Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu-l văd - a răspuns Pâcu, rotindu-și ochii în jur. Așa se spune când stai ca la priveghi, Pâcule. Eu aș spune ceva, dar nu mai dormi cât îi hăul și dudăul, Dumitre. Te pomenești că îți umblă prin scăfârlie cine știe ce nebunie. Apoi de asta o port pe umeri, ca să umble prin ea și bune și rele, că, dacă nu umblă, înseamnă că îs mort. Mort de-adevăratelea, nu ca cela de care tocmai mi-am amintit. Multe prostii ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe buturuga asta, ca să te leg la cap. CODÂRLIC: Să mă legi? Păi de ce, că nu mă doare? DĂNILĂ: Apoi tocmai asta-i! Eu, Codârlic puiule, îți vreau binele. Iaca ce-i: când oi chiui, are să-ți plesnească în patru scăfârlia și au să-și sară crierii pe care nu-i ai prin copaci. Și gata cu tine! Se isprăvește cu Codârlic! CODÂRLIC: Ce tot spui acolo? DĂNILĂ: Spun ce este. Așa că am să te leg binișor cu brâul ista al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tem să nu ți umplu casa cu ea. Vezi? De asta am trimis baba să aducă vin, pentru că apa nu-i bună nici în ciubote. Da’ iar te-am scăpat printre degete și n-am aflat ce taină porți în scăfârlia ceea, măi Petrache. Îi o taină mare, moș Dumitre. Fă bine și deapăn-o. Nu-s muiere, da’ mor de curiozitate. Uite despre ce-i vorba, moș Dumitre. Mai marii liceului au hotărât să nu ne mai dea sămânță de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
știe moșneagul ista? Află, jupâne, că acolo în sat la mine este un liceu mare - Liceul lui Bașotă - și am mai stat și eu de vorbă cu un profesor, cu altul... și vrând nevrând s-o mai lipit câte ceva de scăfârlia asta a mea. Ia te uită, dom’le, de unde sare filozoful! Eu bănuiam că dumneata știi multe și de aceea am și spus așa - a adus-o din condei hangiul. Parcă eu de unde știu? De la feciorul meu Șulim, care a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tu, că mie mi s-o uscat gâtlejul. Uite la el. Cu ulcica de vin în față și strigă că moare de sete! ... Și nu te mai plânge că nu ți-s toate mințile acasă. Uite-le colea grămadă în scăfârlia ta și nu în altă parte! - l-a apostrofat Petrache. Prinzând momentul, Măriuca a preluat inițiativa: De-acuma înainte iau eu comanda la masa asta, că aici se trage chiulul nu șagă. Nu se bea nu se mănâncă. Se vorbește
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
altele, mai deștepte, rabdă cât rabdă, își dau seama că sunt folosite și "administrează iubitului șutul corespunzător". Acestea sunt rare și, după o ispravă de felul acesta, foarte râvnite. Ia uită-te, se trezește genialul alungat, asta are ceva în scăfârlie, chiar mă decepționează, zice umflându-se în pene, vine ea la socoteală". Când curviștina nu se mai sinchisește deloc, genialul se înfurie, o bârfește la colegi, o face troacă de porci, numai că nici ăia nu sunt proști să nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
întâmple și dacă se crăpa pământul sub ea. La una dintre inspecțiile tehnice, prietenul meu încape pe mâna șefei. Fata îl prelucrează până când acesta își pierde orice picătură de alcool din cap. Îi picase cu tronc. "Nenorocitul are ceva în scăfârlie, zice fetița de protocol, ce caută printre bandiți, ia să văd ce se petrece cu această creatură", și niciuna, nici alta îl face să priceapă ce se întâmplă în jurul lui, îi deschide ochii la minciuni, la manipulări, la spălarea creierului
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
că pe ăia care au strigat împotriva regimului i-au împușcat fără milă, aceștia se târau spre trotuar cu ultimele puteri, dar soldații le mai administrau câte o rafală în ceafă, de ziceai că le-au crescut nuferi roși din scăfârlie, apoi i-au lăsat să zacă pe trotuare, în propria lor baltă de sânge, să-i înfricoșeze pe cei de pe margine, nu te răstești la armata populară dacă vrei să trăiești, nici nu ceri lucruri pe care partidul comunist le-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Uneori, replicile sunt cam lungi și didacticiste („ Orice atitudine a celor din afară a mai fost tranșată și altă dată, dinăuntru. Iar fiecare acțiune tranșată conduce către tranșarea alteia, prin purtarea pe umeri a unei mulțimi cu un catrilion de scăfîrlii standard. Șabloa-ne. Asta se face acolo. Seriozitatea mea , nevoia mea de serviciu În fond de aer, de activitate, de viață În cele din urmă, devin cîmpuri de bătaie” etc.) . Dramaturgul, deci, ar trebui să recitească piesele și să reducă unele
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Vasile tocmai închidea poarta în urma amicului său. Privi după aceea circumspect în jur și se opri dinaintea ușii metalice verzulii, dincolo de care se aflau recipientele cu insecticid. Fruntea i se încreți de mulțimea și viteza gândurilor care îi alergau pe sub scăfârlie. După câteva clipe de cumpănire adâncă, porni iute spre un dulap metalic în care își ținea lucrurile. Și ăsta avea sudate două urechi solide care erau prinse între ele cu același dispozitiv artizanal pe undeva având și el un anume
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
spuneai, Pâcule? Ei. Vorbeam și eu ca să nu tac, pentru că oi avea vreme destulă pentru asta... Te ascunzi după deget, mehenghi bătrân. Ia fă binișor și răstoarnă carul cu gânduri. Doar te știu de-o viață...Sunt sigur că în scăfârlia ta cea afumată se învârt destule gânduri. Sloboade le și n-o mai fă pe niznaiul. Pâcu și-a pipăit punga cu tutun, în timp ce în cealaltă mână învârtea luleaua goală. Moș Dumitru îl urmărea cu nerăbdarea zugrăvită pe chip. „Uite
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vor mai avea parte de cântec din fluier. De asta era convins și moș Dumitru. Cum văd eu, Pâcule, nu te mai trage ața la cântec. Așa că fă bine și gândește-te la o poveste din cele pe care numai scăfârlia ta afumată poate s-o scornească. Drept urmare, Pâcu a privit cu parapon spre moș Dumitru și-a scos luleaua, punga cu tutun și celelalte scule trebuitoare. Le-a așezat pe masă. Cu un calm demn de un mare meșter, a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai-mai să izbucnească în râs. Luând însă o mutră nevinovată, s-a proțăpit în fața prietenului său și l-a întrebat: „Da’ ce te-o apucat,Toadere, așa de dimineață să vii la crâșmă? Și pe un ger ca aista, cu scăfârlia descoperită?” N-a apucat Costică să mai spună ceva, că Toader a scos țâpișca pe care tocmai i-a dat-o goarza. „Uite aici! M-ai scos dator în locul bunicului Vasile? Și încă ce datorie! Cum ți-a venit o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Costache abia o adusese pe Măriuța. Era o copchilă fragedă ca piersica. Când am văzut-o prima oară, am simțit că iau foc nu alta. „Nu-mi scapi, puicuțo, de aș ști că mor!” - mi s-o înfipt gândul în scăfârlie. Și din ziua aceea nu pierdeam nici un prilej de a mă afla față în față cu ea și de a-i șopti vorbe dulci. De eram treaz sau dormeam, o visam numai pe Măriuța... Până într-o zi... Pâcu s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cei doi pupăzoi... După spusa lui moș Pâcu, ar fi oameni de treabă. Unul dintre ei cică îi oleacă mai mehenghi. Zicea moș Pâcu că știe a spune polojănii mai ceva ca el... Poate... Da’ mai știi ce zace în scăfârlia unuia ca aista? Că te duce și te-aduce cu vorba de nu mai știi pe ce lume ești - a apreciat Costache. Numai să umble el cu fofârlica, că eu i-s nașul! - s-a îmbățoșat Hliboceanu. Nu te teme
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cușmă, de a tatei, care îmi venea până peste ochi și dau buzna afară...Până să mă dumiresc despre ce ar fi vorba, am fost luat pe sus și aruncat într-un troian până la gât. Priveam în jur rotind doar scăfârlia...Omătul din jur zbura în toate pățile. Lumina soarelui, umbrită din când în când de valurile de omăt viscolit, îmi cădea drept în ochi, orbindu-mă...” Înseamnă că nu mai ninge” - am gândit eu, luptând să ies din troianul care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]