223 matches
-
rotocoale de fum. După ce termină cu acesta, Mărțișor se îndreptă spre furioasa împărăteasă care avea lângă ea pe comandantul Prăpădenie. Fricosul general biciuia turbat Fulgoii, care o luau la fugă. Când jetul de raze din paloșul lui Mărțișor îi fripse scăfârlia și când văzu cum vine spre el, acesta aruncă biciușca, văicărindu-se: Aoleu! Văleleu! Săriți! (Uitase comanda “Atacați, buluc!”). Dar trăsnetul lui Mărțișor în ceafa groasă și lățoasă făcu din general o ceață plumburie, cu dâre negre ca smoala, care
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426188137.html [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
și spune: - Mami, dar șerpii nu sunt pești! Îmi vine să-l sărut pe acest adorabil copil care are și personalitate și, iată, măi umblă și pe canalele Animal Planet. Nu sunt în asentimentul mamei care arde o palmă în scăfârlia bietului martir al științelor naturii. O devastatoare dorința de a strânge de gât mămici tinere mă face să plec în grabă. Ajuns acasă constat că am fost din nou inundat de vecinii de sus, niște studenți foarte simpatici, care sunt
O VIZITĂ LA MUZEU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405353281.html [Corola-blog/BlogPost/349237_a_350566]
-
dacă ar putea ar pleca în una dintre acele țări, pentru a se convinge singur cum stau lucrurile...” ‒ Acum ce mai zici? mă luă din scurt colonelul ‒ De ascultat, am ascultat, că toată lumea asculta... Fleașc!... trosc!... două palme surori peste scăfârlia mea: ‒’tu-ți nefericirea mă-tii, de legionar! m-a felicitat utilizatorul palmelor. Adică și eu cu toa’șu colonel ascultăm subversiv vocile capitalismului mă, prăpăditule? ‒ Nu, tovarășul adjutant, eu ziceam de ceilalți, de civili adică. ‒Aaaa! Deci îi știi
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1471276141.html [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
zbura o ceată de nori vineți, soldați din trupele lui Nor Vânăt, în armuri plumburii. Cum zăriră trăsura Primăverii, se îndreptară cu viteză spre ea. Se repeziră ca berbecii cu capul înainte, dar voinicii lui Nor Alb îi pocniră în scăfârlii cu jeturi de raze, încât săreau scântei din capetele lor, în tunete asurzitoare. Se luară la trântă, se apucară de cămeșoaie, rupându-le în bucăți, se încolăceau, se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile vineții sau
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
Am să încep, totalmente aleatoriu, cu simpaticul Corcodușe. Eu l-am cunoscut pe la 13 ani ai lui și la acea vreme era o huidumă de vreo 1,70 m înălțime, bine legat, dotat, la partea superioară a corpului, cu o scăfârlie ca o ghiulea, numai bună ca acoperiș pentru hornul gâtului. Ochii, de un albastru de peruzea, erau, oarecum, certați, întrucât cel din stânga capului se încăpățâna să privească, strengărește, o idee spre urechea din vecinătate. Pe un chip gol ar părea
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DE POEZIE-MI ARDE-ACU? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului M-ai întrebat, fir-ar să fie! Ce părere am de poezie? " M-am scărpinat în scăfârlie Și ți-am răspuns cu frenezie: Dă-o-n pana mea, de poezie! Doar tu ești interesantă; Că toți tembelii, astăzi, "scrie", Nu au bani, dar vor... amantă! "Vai!, (te-ai supărat subit), Te știam poet distins; Acum limba mi-
DE POEZIE-MI ARDE-ACU? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/De_poezie_mi_arde_acu_george_safir_1341049648.html [Corola-blog/BlogPost/358387_a_359716]
-
hanul turistic Rucăr era cunoscut în România în anii 70 (în afara interesului turistic) și ca „ozenoport”, loc ospitalier în care farfuriile zburătoare (primul la „figurat”, al doilea la propriu) luau traiectorii curioase pe deasupra capetelor clienților și, aterizau, bine mersi în scăfârliile vesele și matrafoxate ale celor dinăuntru, asta după ce „străpungeau” prin efracție geamurile. Cineva îmi șoptește, aducându-și aminte, că gestul și calitatea de „lansator” n-ar fi fost străin(ă) nici unui tânăr-spre matur bine, viitor fost edil al semiurbei noastre
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_meu_in_timpurile_din_urma_cu_bune_si_rele_.html [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
localizat prin satelit de pe înălțimile Afganistanului sub care se ascunde nenea Bin L... M-au ridicat la propriu și la figurat și m-au transportat împreună cu alți doi captivi, omuleți verzi, arestați pe când cădeau dintr-o farfurie zburătoare drept spre scăfârlia unui câine urmărit de trei chinezi la ambasada din Congo Brazaville din cauză de motive știute de ei în secret, direct la NASA. Pentru cercetări, au zis ei într-o englezească de baltă pe care eu nu am înțeles-o
MODERNIZĂRI LA CENTRALE TELEFONICE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Modernizari_la_centrale_telefonice.html [Corola-blog/BlogPost/357266_a_358595]
-
din tine,De ce le trimiți la mine!? 16.09.2015... XXV. AGHIAZMATAR, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015. Aghiazmatar Mi-am luat aghiazmatar, Ah, ce bucurie! N-o să mă mai calce iar, Toți pe scăfârlie! De acum știu prea bine: La coadă nu mai stau! C-așa mie îmi convine, Iau aghiazmă câtă vreau! O să-mi spăl și portofelu’ Ca să-l umplu de parale! Cum altfel s-ajung ca Gelu, Cel mai tare din parcare
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
acest aghiazmatar Fac banu’ mai ușor! M-am făcut asociat Cu popa Cerchez Ca la vreme de mezat Să i-l închiriez. Citește mai mult AghiazmatarMi-am luat aghiazmatar,Ah, ce bucurie! N-o să mă mai calce iar,Toți pe scăfârlie! De acum știu prea bine:La coadă nu mai stau!C-așa mie îmi convine,Iau aghiazmă câtă vreau!O să-mi spăl și portofelu’ Ca să-l umplu de parale! Cum altfel s-ajung ca Gelu,Cel mai tare din parcare
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AGHIAZMATAR Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aghiazmatar Mi-am luat aghiazmatar, Ah, ce bucurie! N-o să mă mai calce iar, Toți pe scăfârlie! De acum știu prea bine: La coadă nu mai stau! C-așa mie îmi convine, Iau aghiazmă câtă vreau! O să-mi spăl și portofelu’ Ca să-l umplu de parale! Cum altfel s-ajung ca Gelu, Cel mai tare din parcare
AGHIAZMATAR de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1441993807.html [Corola-blog/BlogPost/370320_a_371649]
-
de nărozi Și atunci le fac cărare Ordonați pe două cozi Din marea îmbulzeală Eu mă-mbogățesc Că de n-au nici chibzuială Nu-i învinovățesc!... Mie banu-mi curge râu Ah, ce bucurie! Zâmbesc cum se calcă rău, Toți pe scăfârlie! Foto: tablou de Igor Lysenko (Rusia) Referință Bibliografică: Aghiazmatar / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1715, Anul V, 11 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AGHIAZMATAR de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1441993807.html [Corola-blog/BlogPost/370320_a_371649]
-
vom hoinări istorii fără rost cei ce-or veni s-or întreba de-am fost nici Dumnezeu n-avem și nici pricină la stele rumegăm ca la potlogi uitând că de ținut ne ține glia de vrem coroane - n-avem scăfârlia vrem a sui: îngeri apteri și-ologi ...cel ce-o umbla prin ceruri - azi - de jurnă ne-ar milui - scoțându-ne din urnă DESCÂNTECE târgul târguirii șarpe nesimțirii mi-a călcat pe urme liniștea să-mi curme iele grele din
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Mai scad eu, mai ridică oferta disperatul... Așa e negocierea! Dar, dacă nătărăul ăsta nu are la el nici măcar un milion? Că țiganii au plecat fără să-i dea măcar un sfanț. Dacă n-ai bani, la nevoie vinzi ceva. Scăfârlia de sub căciulă fierbea: ia să cercetez eu, ce se poate valorifica din rabla lui! Și ieși pe poartă, cercetându-i mașina cu atenție. Cât o fi costând portbagajul de deasupra? O mai fi având un casetofon, ceva? Văzându-l cum
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415988157.html [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
de clovn, speriindu-l astfel pe bietul cățel. Eustache poartă o cămașă gălbuie (care noaptea sau în întuneric devine portocalie), o salopetă verde, o pereche de ochelari identici cu cei ai lui Muriel și o pălărie maron, care îi protejează scăfârlia sa cheală. Când se referă la Curaj, îl face pur și simplu "câine", și foarte rar (doar în episoadele "Cocoșatul din Nicăieri" și "Balul răzbunării") îl numește după numele său real. Eustache ar vrea ca Muriel să i se supună
Lista personajelor din serialul Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311845_a_313174]
-
cu o capacitate de circa 1.450 ml (la adulți). Scheletul capului sau masivul scheletic cranio-facial este un ansamblu de oase ale craniului (în latină "ossa cranii") și ale feței (în latină "ossa faciei") cunoscut și sub numele de "țeastă", "scăfârlie", "hârcă" sau "cap". Cel din urmă termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. Cu toate acestea, în alte domenii cum ar fi embriologia sau biologia, craniul este considerat ca
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
Bizanț, până când Împăratul Vasile jură că dacă va pune mâna pe căpetenia lor, Chrysocheir, care năvălise În biserica Sfântul Ioan-al-lui-Dumnezeu din Efes și-și adăpase calul din agheasmatare...“ „Mereu viciul ăsta“, zise Belbo. „...avea să-i Împlânte trei săgeți În scăfârlie. Trimite Împotriva lui armata imperială, ăia pun mâna pe el, Îi taie capul, Îl trimit Împăratului, iar ăla Îl pune pe-o masă, pe un trumeau, o coloană scundă de porfiră, și țac țac țac, Îi Împlântă trei săgeți, mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mînioasă, în ecoul holului. Marcu a mai strigat, cu vocea adultă deja alterată de rîs. Ba tu ești nesimțită, pe cine faci nesimțit, bă, babo. Fă pași mai repede, că deschid eu acuși ușa și-o să ți-o iei peste scăfîrlie. 19 După aia au jucat cărți. În dulăpiorul de unde Alin a scos cărțile, erau și alte jocuri: remi, șah, o țintă cu săgeți, scrable, monopoly, nu te supăra frate, zaruri. Ai lui Alin erau foarte pregătiți, de parcă trebuiau să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Dar n-a zis nimic. Nici nu l-a durut atunci, ci la ceva timp după ce băieții au plecat. Nu s-a ferit și nici ei n-au dat la față, doar cîte o palmă asurzitoare peste ureche și peste scăfîrlie. Pumni au folosit numai pentru brațe, stomac și spate. Și nici n-au fost așa de multe lovituri. Toată treaba a durat cîteva secunde, deși lui Cornel i s-au părut ore. Băieții au vrut doar să se descarce că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Și, chiar mai importantă decât o măreție bine stabilită se vădea a fi măreția exilului, căci exilul era pentru mine semn al persistenței de a atinge cele mai nobile țeluri. Așa că eram peste măsură de încântat; mă scuturau fiorii în interiorul scăfârliei, de parcă m-ar fi bătut cineva cu coada unei mături, ceea ce mi-a adus aminte că aveam capul încă bandajat și că n-ar fi rău să o las mai moale. Am rămas acolo să privesc până când avea să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Cele mai multe fete aveau părul lung și era ciudată și șocantă brusca transformare a cozilor uscate, pufoase, în șerpi lungi, întunecați, care se învârtejeau în apa din cadă, în timp ce degetele puternice ca niște gheare de oțel ale domnișoarei Adkin râcâiau fiecare scăfârlie aplecată într-un gest de implorare. Pe urmă un prosop, alb, moale, era înfășurat în jurul fiecărui cap ud și victima cu turban și obrajii aprinși fugea, chicotind de zor. Lui Hattie nu-i plăcea să i se spele părul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
plutea..., precum că ai fi homo! Cu antecedente pederastice! Să te mai încrezi și altădată, în asemenea jafuri de prieteni, dom'ne! Măi, fătălăule! Fetițo! Fifi... suflă și Vierme, evitând o directă tăcută de stânga, ce pornise azimutal, țintindu-i scăfârlia. Stop! Stop! se înfige Bursucul, drept în mijloc. Nici un cuvânt prostesc, pe seama lui! Ajungă-vă! El reprezintă șansa noastră. Pacem! Ignoră-i, tinere și nu pune la suflet. Incorigibilii ăștia sunt prea din cale-afară! Prea bezmetici! Apropie-te, înfruntă-ți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ceremonios în fața ei și spune: Îmi dai voie? Tăcerea valorează consimțământ! gândește Avocatul, în termeni pur juridici. Iar Bossul desprinde spada, scânteietoare ca oricalcul atlanților, din strânsoarea imponderabilă a celor două mănuși goale, înzăuate și o ridică în cumpănă pe deasupra scăfârliei, clătinând-o: De echilibrată, e echilibrată, ce să zic! comentează el. Chiar atunci, o umbră rotofeie se năpustește de-afară, în salturi mici și înfundate, până la mijlocul holului. Urmată de îndată, de o alta, dotată cu o pereche de urechi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
acela nenorocit - ba mai mult, un nenorocit urât din cauza bandajului de pe ochi. Și astfel, pe când papa Ioan Paul II se arăta alb, tremurător și Îndepărtat În fața marelui altar, printre coloanele răsucite ca niște lumânări, Kevin se cuibărise Într-adevăr pe scăfârlia lui San Pietro și Îl scărpina În cap, de parcă ar fi avut păduchi. Sora se Înfuriase, iar un soldat din Garda Elvețiană, Îmbrăcat ca de carnaval, Îl trăsese jos. Kevin se alesese și cu una după cap. De ce-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ruptă și murdară În timp ce el ne relatează, hlizindu-se din ce În ce mai tare - probabil observînd efectul pe care cuvintele lui Îl au asupra noastră. În mod normal, s-ar găsi cineva să-i tragă un șut În cur, poate niște palme peste scăfîrlia tunsă și să-l trimită la culcare după o noapte petrecută la cazanul centralei. Dar asta nu se Întîmplă. Cumva, știm că are dreptate. Ne lasă munciți de presimțiri și gînduri - știm că ceea ce ne-a povestit ciudatul s-ar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]