4,770 matches
-
Nichita. În patru din volumele recenzate în această pagină apar sferă, cerc, nevăz, ochi ș.cl. în combinațiile binecunoscute sau altele inventate după algoritm. Iată și un catren al lui Paul Doru Chinezu: "Dar nesomnul meu / este aidoma morții / când mă scăldam în el / deveneam sentiment" ( Nesomn) În astfel de cazuri, intră în scenă nepoezia La capitolul aspect grafic, cartea Liei F. Faur stă cel mai bine, este îngrijită și elegantă. Fotografiile din interior, semnate de Nicolae F. Eberlein, seamănă însă izbitor
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
îți ții respirația peste ele/ precum un cititor ingenuu analfabet)" (a vorbi. chiar clipa de dinainte). Ca și: "un penet în levitație, pierdut definitiv/ mult mai ușor decît aerul./ cum sînt hainele la mal ale unui copil/ ce tocmai se scaldă? (carte de citire). În genere înregistrăm o fantezie infantilă, o revărsare de asocieri nu atît bogate cît de-o ingenuitate plastică în ciuda aspectului sofisticat, placată pe senzații, precum atestatul unui contact primordial cu lumea. Nesățios a o îmbrățișa cu toate
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
diminețile următoare. Rămâneam de fiecare dată foarte amărât la hotel. Nu insistam să plec și eu cu ea. Știam că ar fi în zadar. Vremea se înrăutățise, într-adevăr. Soția directorului venea și mă lua la băile termale, unde mă scăldam cu ea în bazinul cald al doamnelor, care erau foarte drăguțe cu mine. Toate erau bătrâne și grase; mi-era rușine să mă uit la goliciunea lor. "Mă miram în zilele acelea" - va spune bunica peste ani - "că nu mă
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
dintre intrări, deși au nume cu o alură științifică sau tehnică, sînt amintiri din copilărie, adolescență sau din parcursul profesional, totul învăluit în ironie, umor și chiar auto-deriziune și presărat cu numeroase aluzii și referințe culturale în care autorul se scaldă cu naturalețe, ca în mediul său de predilecție. Iată, de exemplu, intrarea albete este consacrată amintirilor din copilărie, cînd, împreună cu tatăl, tînărul Gérard merge la pescuit pe malul Senei, în timp ce intrarea primire evocă momentul nașterii autorului și comentariul sec al
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
cutremurat simțind cum viermele geloziei îmi sfredelea inima cu un burghiu de 16 înroșit în focul Gheenei: așadar, doamna mea, Coryntinaaaa... Aha! Din păcate, singurul obiect cu care i-aș fi putut otânji nevesti-mii vreo două, era cratița cu cartofii-pai scăldați în mujdei de usturoi (meniul nostru zilnic după mulțimea de majorări de costuri, anunțate la teve, care ne vor umple cămările de fericire după 1 ianuarie 2007), însă ar fi fost pagubele mult prea mari, astfel că am renunțat. Dar
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
direcție să menționăm tendințele de obiectivare a vieții morale, componente ale obiectivității ca atare, gesturi de bunăvoință, ofrande aduse de un timid obiectelor inanimate ce ar putea protegui factorii vieții lăuntrice. Avem a face cu un soi de alegorii intime, scăldate într-o subiacentă autocompasiune (autobiograficul absoarbe nesățios materiile din preajmă, ca spre a-și însuși impasibilitatea, misterioasa lor rezistență la intemperiile moralului): "amintirile mele sînt mingi - / nu se sparg niciodată. numai că dacă-mi scapă,/ din mîini, se pot rostogoli
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
aminti ce îi desparte pe cei vii de cei morți izvoarele sunt jurăminte strâmbe pentru cei legați de respirație extatice itinerarii pentru cei ce călătoresc nencetat morții și copiii au în comun doliul prețios al apei morții și copiii se scaldă își trag pe ei o pieliță din aurul întregii rezerve lichide a universului dacă mori copil ești aspirat de bureții pădurilor lunare prin sporii lor pe care mamele-ndurerate îi presimt printre aceste vegetații sper să nu te rătăcești tu
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
nu-i frumos să-i spui porc cuiva care se poartă, totuși, ca porcii -deși vezi că până și cercul a prins osânză și jeg. Te oprește mereu excepția, te gândești totuși că în băltoaca și mâlul lui glodosul dobitoc scaldă, poate, o inimă curată. Tot așa și cu triunghiul pe care-l ghicești, după miros, putrezind sub pletele zeițelor de odinioară, în văzduhuri de focuri stinse, turtit în capete aplecate pe care nu le mai taie nicio sabie, - dar poți
După atâtea ocoluri by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/5981_a_7306]
-
societăților din toate timpurile? Toate femeile stau într-o garderobă și se lasă îmbrăcate abia după ce milioane de ochi se fac cheutori care se închid odată cu buricele degetelor care au călătorit peste oceanele în care atît de fericit s-au scăldat, că și transpirația lor poate fi roua cearșafurilor care s-au ostenit în toate nopțile iubind, fie lăsate la marginea patului, umbre boțite în graba gesturilor ce se ascund în hăul din trup peste care se-așează apoi ca o
Fusta by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6132_a_7457]
-
de șoc.) primitoare cum moartea doar poate fi. de nu s-ar pune pe trupul meu ca pe-un cuibar să-și clocească gropițele, de n-ar mai croncăni atât, n-ar mai scurma după râme, nu s-ar mai scălda-n praf! ca un ciur cu grăunțe-acest trup, răsturnat în cenușă cu pleavă cu tot, să-și aleagă sămânța cea bună de cea stearpă nevestele tinere. strecurătoare de viermi, cât să-și mamele grâul de făină de cel de colivă
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
Atâtea zile aleargă pe străzi cu una din ele mă voi duce odată ceva mai departe decât obișnuiam când zoream spre atâtea întâlniri neizbutite tot ce-am făcut înadins nu mi-a ieșit tot ce nu mi-am propus îmi scălda întreaga ființă într-o lumină prietenoasă bucuria copacilor când treceam pe străzile în care investisem speranțe o aversă fugară gazonul brusc plin de melci ne-am mai întâlnit undeva îl întreb pe vreun trecător doar ca să-i aud glasul răspunzându
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
Pur și simplu. Așa cum ai făcut lumea Si ridică blestemul sub care îmbătrînim din prima zi dă-le viilor mei viață dă-le morților mei un pămînt ușor ușor Așa. Pur și simplu CÎNTEC DE LEAGĂN Noi n-am fost scăldați în sînge negru ca Siegfried Dar pe noi nu degeaba mama ne-a călit în laptele ei de mamă cald și nu degeaba ne-a blestemat pe toți trei de mici să fim ca ea să n-avem parte de ce
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
nici dacă vrem Oamenii-și vor căuta moarte și n-o vor afla vor dori să moară și moartea va fugi de ei - așa ne-a blestemat pe toți trei mama ținîndu-ne în poală și cîntînd încet Mama ne-a scăldat de mici în lapte amar de mamă amară Noi nu murim ci numai trecem întunecați și foarte singuri carnea noastră-i neagră ca umbra în zi de vară și foarte singuri pe altă cărare numai a noastră OGLINDIREA Dai și
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
n-am bani de tren să vin să te caut cîteva principii și nici un prieten pe nici o stea nu există iubire și asta mă miră sînt un pian cu ochi disting alunițe pe creier. Un oraș de chibrituri Laptele dimineții scaldă picioarele tale rătăcești pe sticla orașului stăpîna zilelor te numești acolo în vis seara un oraș de chibrituri se aprinde sub pernă drumului tău sub picioare dă-i puteri să te ducă să te întoarcă-napoi cîndva stelele aveau sexul
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
îngerii cerului vopselurile smintelii obrazul tău vrea încă o culoare dar eu știu că tu mori azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
îngerii cerului vopselurile smintelii obrazul tău vrea încă o culoare dar eu știu că tu mori azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
cu chiu, cu vai din țărână și, sprijinindu-se în ciomag, s-a sculat în capul mădularelor. Acestea îl dureau toate, de parcă i-ar fi fost zdrobite cu maiul. Șiroiau apele de pe el ca-n miezul verii când ieșea de la scăldat din Dunăre. De sus până jos era negru de praful înmuiat și lipicios în care zăcuse, iar hainele îi fluturau zdrențuite pe trup, de credeai că-i o sperietoare. În schimb, inima și-o simțea despovărată, ca și când cineva îi luase
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
parcul umbros de la Villa Grimaldi stau pe o bancă, tăcute, ,,valurile, vânturile", sau se miră de sexagenarele asexuate suple, bronzate ce par efebi sau statui ciobite cum vezi la muzeul din apropiere, prietene de o viață cu valurile care le scaldă picioarele răzbind lin printre stâncile unde matroanele și-au instalat mesele pe care joacă un joc de cărți de demult. Apa are culoarea cutiei de Dunhill. Valuri mici vin tiptil să le mângîie tălpile. Da, hotărât lucru, e mai blând
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
abia în Purgator, sperând în focul purificator, eu, un fel de franciscan contestat, cu boala călătoriilor în sânge, știu unde mi-e locul, ce țărână mă va primi, caldă, dar până atunci, sufletul și trupul meu în trei mări se scaldă.
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
întorsul fagure ceresc. Sunt goală! și mă privesc ca pe o străină din oglindă, tu intri și ieși pe o ușă cu mine în brațe, cea atât de ușoară, întinsă într-un pat de spital. Sunt goală! și tu îmi scalzi veșmântul în lacrimi, îl treci prin amintire ca un brâu de in, atât de subțire și de firav, sperând să nu te risipești. Sunt goală! ca o flacără de lumânare deasupra creștetului tău, nu îți întoarce privirea, mergi și respiră
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
ruga de stele să primească trupul înfășurat în flăcări. Frica se-ascunsese în meiul mucegăit. Sufletul trecea râul cântând. vremea când am rămas singuri La început erau vitele noastre și grâul nostru și viile noastre care dădeau rod și ne scăldau în vinul aurorei. Călăreții treceau simplu și se sfârșeau în amurg minunile se-arătau des femeile prindeau contur din propriile mișcări din cântecele înflorate pe câmp și livezi prindeau contur din iubire. La început lucrurile erau lucruri le foloseam pentru că
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
de melci clădesc o campanilă puțin mai înaltă decât mulțimea smerită, turlele peste clopote dese de bronz adăpostesc Învierea din piatra rostogolită. Mișca fără zgomot buzele lui rugându-se pentru iertarea noastră fierbinte. În gura fiului meu lingurița cu vin scălda, peste gingie, smalțul primului dinte. Atotușor Un nor cu ghimpi zdrelea apusul peste zare, în loc de vălătuci, țâșnea pe cer sârma ghimpată, parcă vedeam pe boltă curtea despicată a satelor din Bucovina, în hotare. Trecea prin porumbare, hăcuia știuleți și boabe
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
scriu un poem și renunț: sunt posac infertil găunos Recitesc atunci altul vechi scris în vremuri de ciumă și caligraf inocent consimt să-l transcriu leit și să-l semnez cu prospețimea de azi: tot în aceeași limfă socială mă scald și tot în același eu impur ard pe rug Altele sunt doar măștile lui Dumnezeu ispitele detaliile deșertăciunii mai rafinate mai perverse mai îndrăgostite de mine.
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
zare, Ai trup de rază și de trandafir; Cheamă frenetic, brusc dispare. N-ai cum să știi, n-am cum să știu Că flori de colț pășesc în râu, Dorul lor apoi în mare. Încerc un vis copil zglobiu, Te scald în ochii-mi grei și triști, Mă mir că sunt și că exiști. Aș vrea o undă să devin, Să-ți poposesc pe ochi, pe sâni. Noi vom rămâne neștiuți, Tu cu privirea ta albastră, Eu cu zvâcniri de dor
Poezie by Petre Got () [Corola-journal/Imaginative/8306_a_9631]
-
acum a doua tinerețe. Dar să facem referiri exclusiv la textele inedite! Reapare Annabel Lee, pantalonii și cămășile sunt vorbitoare, două bacterii discută despre stele și se cred „eroi de epopee” ca-ntr-un desen animat marca Pixar, Bucureștiul e scăldat din nou în jerbe fanteziste, iubita este un personaj chagallian... Găsim aici aceeași exuberanță lexicală și îmbinarea perfectă între inteligență și fantezia debordantă, puțin mai strunită datorită formei fixe restrictive a genului, deși, tehnic vorbind, sonetele nu sunt deloc ortodoxe
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]