102 matches
-
martie 2016 Toate Articolele Autorului Înfruntare?! În colbul amintirii înfășurată bine, de dincolo de vremi o umbră nepierită se zbate-n vreri prea multe,căzute în ispită trezind un gând al nopții zăcut printre ruine Priviri se ascut de zor țintind scăpărătoare izbind o platoșă de moft,în aparență, expunere de formă vădind indiferență, ca artă a iubirii atât de înșelătoare Cununi de jar sunt puse pe o inimă-mpietrită, în văi demult secate se strânge acum lumină. Furtuni se limpezesc vestind
ÎNFRUNTARE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1458745470.html [Corola-blog/BlogPost/348603_a_349932]
-
o eroare Dacă susții că spui ce toți ar spune Ți s-ar părea că este o minune Cum rece te măsoară fiecare. În verbul tău o lume să adune Imagini prin cuvinte-nnoitoare, Dar tu să nu le crezi scăpărătoare Când unii le vor socoti ca bune. De nu vei vrea mistere a desface Și nici obscurități care s-ascundă Un gol imens ce taine ar preface, Nu ai o inspirație profundă, Dar versul tău încântă și le place, Și
ACEEAŞI UNDĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Aceeasi_unda.html [Corola-blog/BlogPost/356579_a_357908]
-
de versuri aparținând Domniței Neaga, poeta despre care Elena Buică afirmă că este pusă în lumină de o „natură poetică prin excelență”, că „răscolește rostul misterelor greu accesibile ale universului uman”, fiind dăruită cu 1erudiție, bogăție spirituală încărcată de idei scăpărătoare”, iar poeziile sale, „încărcate de candoare și delicatețe, adevărate a și, în vecii vecilor, vor răsuna „ca o melodie caldă, suavă, lină, care pătrunde în fiecare fibră a inimii”. Daniela Popescu, o altă poetă de origine teleormăneană a cărei fire
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1478433747.html [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
care apar portretele lui Ștefan Luchian, Alexandru Bogdan-Pitești, Nicolae Vermont, Mircea Demetriade, Alexandru Macedonski, Alexandru Obedenaru și alții, cu toții reprezentați în jurul unei mese la care desenează, citesc, scriu sau discută. Așa cum a remarcat Dimitrie Carnabat, Nicolae Petrescu a demonstrat o scăpărătoare vervă juvenilă în sensul că Petrescu a șarjat cu multă ironie și spirit de observație figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
o viziune declarat impresionistă, apropiată de ideile programatice din "Estetica" lui Benedetto Croce, care nu exclude însă studiul sistematic, academizant, erudit, evoluția fenomenului literar românesc, integrat în fiecare clipă într-un context ceva mai larg, cel al literaturii universale, cu scăpărătoare caracterizări de autori și descrieri remarcabile ale unor opere literare. Istoria sa constituie și azi scheletul oricărui curs de istorie a literaturii române, deși pe unele perioade, alte istorii literare o depășesc în exactitate. S-a spus despre aceasta istorie
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
soția, de familiile Liviu Rebreanu și Ion Minulescu, la masă, într-o plăcută atmosferă convivială. Pe G. Călinescu l-am vizitat exclusiv după cel de-al doilea război mondial, prețuindu-i interiorul cu colecțiile de tablouri și de cărți, conversația scăpărătoare și coniacurile franțuzești. A fost foarte afectat și săritor la boala de plămîni a lui Vladimir Streinu și la recuperarea lui în serviciu, prețuindu-l pe poet, cunoscut în cenaclul Lovinescu, nu și pe criticul literar, la justa lui valoare
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
Minulescu) întruneau scriitori, artiști plastici și muzicali, pe lîngă alți familiari, în jurul celor mai alese meniuri. N-am asistat la cele ideate de fecunda imaginație a lui G. Călinescu, care oficia, tăind purcelul sau curcanul, cu verva sa nesecată și scăpărătoare, și nici la spectacolele cu propriile sale ,saynete", în care era și regizor și actor, cu membrii Institutului și asistenții săi. Mi-au fost însă povestite și-mi lăsa gura apă. Bucureștii n-au avut, ca Iașii, un singur cenaclu
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
o prietenie se naște și apoi se hrănește dintr-o anumită stare de spirit a cuiva, ca să se stingă îndată ce flacăra acelei dispoziții, care ne-a făcut o vreme să credem că avem înaintea noastră un om inteligent, cu mintea scăpărătoare, s-a retras sau chiar a consumat ceva interior, ceva prețios. Desigur, acum omul nu ne mai spune nimic și ne mirăm că avem în fata noastră un ins obișnuit și tern! Înțelesei că trebuie să-l vizitez (n-am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
însă este de o obiectivitate și moderațiune remarcabile. Dar Iașul inspiră mai ales pe ironici (și cine nu cultivă ironia, la noi?). Mutra ieșenilor, vorba lor domoală, ținuta lor, pretențiile lor, tramvaiele, trăsurile, cazurile de sinucidere, totul alimentează verva lor scăpărătoare. De cât, ironia poate fi de două feluri. Există una, care nu e decât un aspect al inteligenței, o însușire a ei, o formă deosebită și aleasă a spiritului critic. Ironia aceasta e făcută din spirit, din îngăduință, din zâmbet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de liceu; apoi Simona, femeia cu cicatrice la sprînceană, ca un permanent semn de întrebare, cunoscută la Sinaia, și Tamara, de-aici de la uzină, cu care a petrecut noaptea unui Ajun de Crăciun toate trei frumoase, toate inteligente, atît de scăpărătoare în discuții, de acaparatoare ca intelect că nici una, din trei, nu s-a lăsat sau n-a sugerat posibilitatea de-a fi cunoscută ca femeie. Nici nu-i pare rău; păstrează trei amintiri frumoase. Peste care, ca o constantă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Capșa, Kübler), se înșiră în Bohema de altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la căderea nopții, se perindă în paginile acestor ușor aburite rememorări. Cozeuri de scăpărătoare vervă, firi dificile, făcându-și din nonconformismul criant un panaș, inși care stârnesc râsul, bieți nefericiți, purtându-și la vedere crucea, chipuri atinse de umbrele ftiziei în floare, cătând parcă dincolo de clipă, spre sorocul funest ce se apropie. Glume, farse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
de roman, intitulat Tinerețe), Ion Broșu sau Sever Septimiu Secula. La împlinirea a patru ani de apariție, unul dintre redactori ține să facă elogiul realizărilor de până atunci și să aprecieze rolul lui Iorga în direcționarea literaturii epocii: „Sub cârma scăpărătoare de lumină, de adevăr și cinste a acestui împărat al gândirii românești, «Sămănătorul» își scrie paginile sale de aur, răzbate, luminează și încălzește toate colțurile locuite de români.” Publicația bucovineană a reușit să-și dovedească eficacitatea pe teren literar. În jurul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
177 3 op. cit., p. 192 4 op. cit., p. 190 49 cunoscuți sau necunoscuți încă, se află imboldul geniului arghezian, fie ca nevoie a unei alte viziuni lirice decât a lui și a altora dinaintea lui, fie ca dorință de asociere scăpărătoare a unor nemaiîmpreunate cuvinte.” 1 Nu există poet cât de cât important al perioadei literare dintre cele două războaie mondiale (cu excepția - ciudată - a lui Ion Barbu, amintit în treacăt și neconcludentă, despre care Vladimir Streinu să nu fi scris pagini
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Baudolino-fecioara cu licorn, spre a așterne un fel de evanghelie filosofică a Zeului ("o voință fără scop"), încercând, cu peruasive probe stilistice, să-l definească, prin gura ypatiei, pe înțelesul receptivului Baudolino. De la acea altitudine spirituală se nasc pagini de scăpărătoare dicțiune poematică, în fond o rescriere a dialogurilor platonice în lecțiunea Marsilio Ficino. A căror rezonanță în actualitatea noastră creștină este indeniabilă. Căci noi n-am fi decât efectul emanării de sine a Zeului, a îmbolnăvirii sale de multiplicitate reziduală
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Mării Negre, îl au cu ei, fiecare bărbat! Podu Iloaiei să fie? inima studențească a căzut în pantaloni, am uitat să reacționăm, tot cu ochii în ritm de linii, pe deicticele aici și acum, în fine, ne revenim, tot cu bricheta scăpărătoare, îi ardem o țigară pe înțeles, ia să ocolim noi, ia să ocolim noi doi!... focuri, șoseaua spre Strunga Roman în faruri de mașini, aripioara de rechin a lunii pe nori, sub dungi de nori, întoarce rechinul cu burta în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Marea marea PREISTORIE Marea care freamătă în fața mea, în timp ce scriu, are o oglindă mai curând incandescentă decât scăpărătoare, sub lumina mângâioasă a soarelui de mai. Suptă în reflux, zace liniștită la buza țărmului, aproape neîncrețită de unde, neîntinată de spumă. Către orizont, se aprinde întrun purpuriu somptuos, striat cu dungi de verde smaraldin. Chiar la muchea orizontului, se topește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
operă, ea singură recunoaște unicitatea lui Don Quijote: C’est un fou sublime! Altfel, se lucra divin cu el, într-o atmosferă delicioasă și nu lăsa nici un detaliu să-i scape. În toate spectacolele, șeful bandiților era el. și muzica e scăpărătoare, numai olé!, deși Massenet, ca și Bizet, nu a fost niciodată în Spania. — La Chicago, când ați cântat Don Quijote, regia îi aparținea lui Pier Luigi Samaritani... — Da, tot cu Ghiaurov, dar acolo ne dirija Jean Fournier. Același an, 1974. Samaritani
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
milioane de dolari, și aceasta era simplă: un miliardar a cunoscut la un banchet de binefacere cu numai 1 000 de dolari tacâmul o realizatoare TV frumoasă și extrem de inteligentă. Bărbatul nu știa ce să admire mai întâi: replicile sale scăpărătoare sau briliantul de 260 000 de dolari, perfect asortat cu averea de 55 de milioane de dolari pe care femeia urma s-o moștenească la moartea părintelui ei. Amorurile la prima vedere sunt înțelese de toată lumea. Și de milionarii români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cele colorate, pe cele sumbre, pe cele cu miez bun, pe cele seci, pe cele cu azur, pe cele înnoroiate, pe cele suave, pe cele puturoase, pe cele năucitoare, pe cele întremătoare, pe cele jubilante, pe cele asasine, pe cele scăpărătoare, pe cele opace. Pe rînd, auzul a juisat și s-a întristat. De orice fel ar fi fost însă, cuvintele nu m-au lăsat nepăsător. Plăcute sau neplăcute, m-au urmărit, uneori obsedant, cu sonoritățile și accentele lor inițiale. Unele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
E adevărat, de asemenea, și că tendința mediului local e de a coborî la „fleacuri”, totuși nu staționăm în ele. „Discuțiile de băieți”, amuzante sau grotești, care prelungesc în unii din noi amintirea internatului școlar, alternează cu discuții miezoase, inteligente, scăpărătoare. Luați împreună, știm o grămadă de lucruri interesante, pasionante, crocante, care, transformate în texte, ar putea alcătui o „mică enciclopedie”: politică, literară, artistică, socială etc. În doi, în trei, în patru, ilustrăm ideea de diversitate, controversăm, ne plasăm divergent față de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rezidă în comicul de limbaj - confuzii naive, prețiozități emfatice, snobism intelectual, prin care este satirizat un mediu pecetluit într-o ridicolă suficiență. Citite de-a lungul anilor pe scenă ori la televiziune, textele și-au dovedit caracterul teatral pregnant. Judecata scăpărătoare, umorul malițios, expresia lapidară până la aforism caracterizează stilul „mușatismelor” din celebra rubrică „10” din revista „Contemporanul” (1965-1970), reunite în Fiecare cu părerea lui (1970) ș.a. Însă ceea ce l-a consacrat pe M. este dramaturgia. În 1932 are loc premiera spectacolului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
nou” din Suceava, veritabile analize social-politice pe multiple teme; aproape că nu a fost problemă la ordinea zilei să nu fi fost abordată. Multe dintre aceste texte ating valorile unor adevărate pamflete încărcate de sarcasm, în care, cu o vervă scăpărătoare, satirizează racilele timpurilor noastre: arivismul social, falsul patriotism, politicianismul demagog și fanfaronard, corupția care s-a întins ca o imensă pecingine peste România, aceste stări maladive, maligne, care guvernează astăzi o societate decadentă și în care onestitatea, cinstea, virtutea au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
stradă... el simți că Castelmare își grăbește pasul. El se opri în loc și se întoarse spre partea dinspre care venea sunetul de pași... Castelmare sosi... Tăcere. Ieronim plezni cu vârful sabiei într-un mur de granit și la acestă fulgerare scăpărătoare se recunoscură îmbii rivali. În același moment, fără să se fi schimbat vro vorbă măcar, săbiile începură a se crucișa, a zăngăni, apoi se auzi un gemet... o cădere grea pe pavagiul dur al stradei, una din cele două umbre
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-le minuțios într-o grămăjoară cu o formă anume, în gura sobei. De pe sobă luă o altă carte din care cu o mișcare bruscă rupse două foi, le mototoli și le puse sub grămada de vreascuri. Chibritul hârșâi scurt pe scăpărătoare luminând fața mare, nerasă, cu nasul puțin coroiat și ochi cafenii ce sclipiră o clipă în lumina prea bruscă. Simți nevoia să se justifice de ruperea foilor din cartea ceea pe care o aruncă înapoi în locul de unde o luase
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
război de țesut Al Vegetației, plîngînd în copilărie năbădăioasa și-n îmbufnata 13 tinerețe. Ascultînd duioasele ei tînguiri, curînd limba să Să sîsîie cuvinte începu și în curînd, crescînd în bărbăteasca vlaga, 120 Nalta un chip de aur și pe scăpărătoarea stîncă el statu, Întunecos chip omenesc cu áripi și în adîncurile sale Orbitoarele lumini că de nestemate limpede luciră; fermecător în furie, Fălindu-se cu ochii săi, de Bucurie Tresăltînd în groaznică Trufie, [Căutînd slavă, dorind să fi avut ochi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]