116 matches
-
depărtarii n-a spălat dorul de mine și pe țărm de vis respiri clipe diamantine. Așteptarea, ca un blestem făr' de coperți, a desenat mereu alte noi și curioase hărți, speranța a dat chiar, semne de oboseală, iar răbdarea a scărmănat nori de cerneală. După toți acești ani, gândul e neschimbat, dar teama te-a făcut să rămâi zeul-bărbat, regretele ți s-au măcinat la piatra timpului și-ai privit în clepsidră scurgerea nisipului. Anii au trecut, iar gândurile-ți sunt
EFIGIE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385097_a_386426]
-
condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă, lâna trebuia dată la scărmănat, operație care se făcea manual sau cu o mașină specială. O asemenea mașină de scărmănat a avut preotul Ion Păvăluță, instalată într-o sală de clasă a școlii vechi, făcută în 1888-1889. După al doilea război mondial a mai avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iulie 2014 Toate Articolele Autorului Ifigenia, celebra „personajă” a vechii antichități dedemult și actuala chiriașă a „curenumitului” „Luceafăr de dimineață, de prânz și de miezul nopții”, și-a făcut o cutumă din obiceiul - pleonasmul este intenționat! - de a lua la scărmănat, lună de lună, revista „Constelații diamantine”. Bătrâna doamnă, dată în mintea copiilor, din lipsă de păpuși, și-a făcut jucărie din revista „Constelații diamantine” și, are treabă, n-are treabă, îi scoate ochii, îi rupe un braț, îi spage capul
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
lucrul. Ca pe vremea lui Nică a lui Ștefan a Petrei lucrau și femeile și bărbații. Unii depănau sculurile pe vârtelniță, alții făceau țevi pentru război, alții sculptau furci de tors, fetele și nevestele țeseau. Unele torceau, altele coseau, altele scărmănau lână, altele spărgeau nuca. Se organizau momente umoristice, în drum spre locul unde se ținea șezătoarea la oamenii care știau de glumă, intrau în grajd mutau vaca de la iesle, luau carul și îl urcau pe acoperișul șoprului (șopronului) sau îl
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
are patru labe, dar ce te faci tu, biet om, cu numa' două, fărădecît să te pui pe brînci. Ieșeau șoarecii din borte fără frică, da' cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
de pirandă, cântând de mama focului cântece de altădată, veți știi că lacrimile de crocodil sunt prea mici pentru umorul pe care îl poate stârni borțoasa arătare, cu salba de bani atârnând la gât și cu fustele întinse peste dosul scărmănat cu mare foc în timpul fiecărei poante. Anul acesta, Ioan Velica a sosit cu o surpriză frumoasă, volumul „Din amintirile unui artist amator”, o culegere reușită de amintiri din viața sa de scenă, pe care o recomand cu toată căldura nostalgicilor
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
mod curios și inexplicabil. Nu putea fi adevărat! - Ce-ai făcut? Se dădu înapoi clătinându-se și se prăbuși în scaunul său, lăsându-și capul să cadă pe locul eliberat pentru cutia de pizza și cele două beri reci. Ploaia scărmăna în continuare consola, răzbunându-se parcă pentru fiecare dintre gândurile negre scornite de mintea lui la adresa ei. Trebuia să fie și o ultimă picătură. Mereu era o ultimă picătură până în pragul nebuniei. George sunase la o pizzerie din capitală. Cu
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
fac o necesară îndreptare: o nebunie-i să afirmi că ești și zeu și om deodată; dar când pretinzi că ești și rege, țicneala trebuie stopată! De-aceea, eu voi ordona să fie-n rege deghizat și-apoi luat la scărmănat acest erou de mucava. Dă soldaților ordinele necesare pentru batjocorirea lui Iisus, după care se întoarce lângă cei doi preoți și continuă: Poporu-acum să-l întrebăm cui libertatea i-o va da - preablândului țicnit Isus, ori fiorosului Baraba? De trei
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
Samara, Înmănușată, cu lorgnon și păr de vată; Cu eleganță-și scutură țigara; Vorbirea calmă, elevată, măsurată. Pe scaun, “centu-dreapta”, tanti Dida, Cu părul ca o noapte fără lună, Obrazul stacojiu cum cărămida, Cu chef de vorbă aprigă, neebună. Și scarmănă, și deapănă, și taie, Și de accord mereu se completează ... Pe-alee trece-un cărucior cu paie Și porumbelul alb le suspectează. Doar câteodată data e incertă, Dar o supun “scrutinului secret”. Un stol de porumbei intră-n alertă Și
DUO, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355915_a_357244]
-
de bezna deasă a stufului care o înconjura. Regele pădurilor văzu cu surprindere cum flăcăul își scoase tichia pe care o purta pe cap și valuri aurii de păr ondulat i se revărsară pe spate, mângâiate ușor de vântul ce scărmăna păpurișul de pe maluri. Își scoase apoi tunica, iar prin cămașa străpunsă de razele lunii timide, regele putu urmări cu claritate conturul unui trup care numai de bărbat nu era. Așadar feciorul în casă era fată și încă una neasemuit de
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
ne ocupăm un loc cât mai călduț lângă sufletul ei. Bineînțeles , eu l-am ales pe cel mai bun și mă cuibăream acum în brațele ei și mă răsfățam chicotind și jucându-mă cu Mamy care mă tot ciupea și scarmănă în stilul ei drăgălaș până leșinam amândoi de râs și voie bună. Taty se alesese și el cu un loc destul de intim și îi străluceau ochii acum bucurându-se împreună cu noi de fericirea imensă de a fi împreună toți trei
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
a fi împreună toți trei A, cum se laudă Mamy cu noi. Dar de povestit,tot nu uităm. Taty, eu stau cuminte aici în brațele Mamey și tu povestești, mă dezmeticisem eu, în sfârșit, după porția zdravăna de iubit și scărmănat pe care Mamy mi-o aplicase cu atâta drag, gingășie și delicatețe că dacă mai dura mult sigur mă propulsa în lumea viselor de dincolo de desenele animate. Păi, nu știu unde am ramas, se amuză și Taty, în culmea fericirii aruncat de
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
Zevzec politician român Nu te-a cuprins rușinea?... Vă mulțumim " modești " aleși Ați dus țara de râpă.. Eu?...Vă urez un alt mandat, În altă țară..Tâmpă!... **** ( Mă bucur, totuși... S-a găsit Și pentru a lor blană, Soluție de scărmănat... O " hidră "....Kovesiană...) Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: CONSTATARE... Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
1301 din 24 iulie 2014. Ifigenia, celebra „personajă” a vechii antichități dedemult și actuala chiriașă a „curenumitului” „Luceafăr de dimineață, de prânz și de miezul nopții”, și-a făcut o cutumă din obiceiul - pleonasmul este intenționat! - de a lua la scărmănat, lună de lună, revista „Constelații diamantine”. Bătrâna doamnă, dată în mintea copiilor, din lipsă de păpuși, și-a făcut jucărie din revista „Constelații diamantine” și, are treabă, n-are treabă, îi scoate ochii, îi rupe un braț, îi spage capul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
ambrozie metafizică. ... Citește mai mult Ifigenia, celebra „personajă” a vechii antichități dedemult și actuala chiriașă a „curenumitului” „Luceafăr de dimineață, de prânz și de miezul nopții”, și-a făcut o cutumă din obiceiul - pleonasmul este intenționat! - de a lua la scărmănat, lună de lună, revista „Constelații diamantine”. Bătrâna doamnă, dată în mintea copiilor, din lipsă de păpuși, și-a făcut jucărie din revista „Constelații diamantine” și, are treabă, n-are treabă, îi scoate ochii, îi rupe un braț, îi spage capul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
lâna la DAC și au luat pe ea, în ciuda jecmănelii funcționarului, 12 000 de lei. Trei salarii de miner pe lâna de la 60 de oi. Mama a spălat lână în câteva rânduri. O dădea unei femei de la Petroșani. Femeia o scărmăna și, cu materialul mamei, făcea plapume. Mama o plătea cu 200 lei la plapumă. A făcut plapume și salteluțe pentru familie și toți finii. Apoi femeia n-a mai lucrat, mi se pare c-a și murit. N-a apucat
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
făcea mama borș din huști[ - Regionalism care aici se referă la tărâță de grâu fermentată din care se obține borșul. N.A.] de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul[ -Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna, cânepa sau inul, formată dintr-un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel, fixați pe un suport de lemn de obicei. N.A.], vârtelnița[ -Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
Acasa > Literatura > Proza > DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI Când vântul scărmăna neliniștit tufele înflorite, parfumul trandafirilor învăluia terasa pe care era fixat balansoarul. Umăr lângă umăr, legănându-se ca în copilărie, cele două tinere găseau că acela era cel mai bun loc în care să își împărtășească secretele una alteia. Lavinia
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
poleială pe turnuri ne pică o Gomoră lucind de păcate, ca o caznă ce pâinea o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o țeavă de tun aburind, râd cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas pus la rece fierbinte, nu mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
poleială pe turnuri ne pică o Gomoră lucind de păcate, ca o caznă ce pâinea o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o țeavă de tun aburind, râd cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas pus la rece fierbinte, nu mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
din 23 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Scanând atent motivația unor subiecți, tinzi a vedea ramificațiile cognitive și emoționale, dincolo de trunchi sau de coroana încă embrionară! Vorbesc de motivația ascunsă ce trebuie gâdilată spre a ieși la suprafață, prin ludic, scărmănată cu carioci pătrate , chiar jumulită cu copy-paste-uri interdisciplinare, amuzante. Pe măsură ce conceptul începe să se înfoaie precum un generator, încep a se zări și formațiunile conversaționale în stare primară, înțelese ca abilități mentale necesare în operații didactice de învățare. Actanții triadei
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
democratice, după. Iar acum făceau târgul poetului famelic cu ciolanul care se reîmpărțea prin naționalizare, blindându-și cu lozinci și mici găselnițe poetice care să placă politrucilor diriguitori, câte un pasaj de literatură autentică prin care, deseori riscau să fie scărmănați și trimiși la reabilitante munci de jos. Îmi amintesc în acest sens de niște ședințe lungi, întunecate, în care se exorcizau asemenea pasaje cu autor cu tot, după care, opera bine pieptănată apărând, omul era reabilitat obținând vreun premiu de
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
rezistă și nu plesnește... Nici la lovituri de bici, nici la frecatul dușumelei sau al ringului de dans, nici la frecatul scăunelelor rotative de prin barurile de orice fel sau al băncilor, pereților, trunchiurilor de copaci, pe timpul cât pielea se scarmănă... Nici chiar la privirile dojenitoare ori vorbele de ocară a unor cucoane bătrâne, care fac ochii cât sarmaua la vederea sau ghicirea formelor ascunse de acest material rezistent la orice, mai puțin la privirile lacome, pofticioase ori răutăcioase și pline
VĂ RECOMAND MATERIALUL REZISTENT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375129_a_376458]
-
cu rezistență în forță sau îndemânare vicleană! Există moderatori de emisiuni tv care se mai înduplecă să menajeze neobrăzații, dar de Răzvan Dumitrescu nu se lipește manipularea infiltrată, agresivitatea, deruta. Cine face încercarea cu pielea lui Răzvan Dumitrescu, și-o scarmănă pe a sa, nimeni nu-l întoarce, nici nu-l năucește pe Răzvan Dumitrescu, el ripostează pe potriva inflexibității unor lichele deconspirate, înădușite în propriile plase de șantaje și nerușinări! E multă lume prin studiouri tv, dar puțini oameni! Celui ce
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
la gândul că rămâne sub protecția unui demon, iar pe de alta îi vine să râdă de înfățișarea lui. - Ăsta să mă păzească? Poate invers, să am eu grijă de el să nu-l sfâșie vreun dulău sau să-l scarmene vreo mâță! - chicoti Elena. - Dacă aveți nevoie de ceva, dați un chiot și sunt lângă domnia voastră cu ce vă dorește inimioara, pițigăie drăcușorul. - Uite la el ce manierat este! - se minună Pătru râzând. - Să nu zici că dracii nu-s
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]