783 matches
-
gol, dar cel mai mult avea grijă să-i mângâie prelung și apăsat blana neagră de pe spate și să-i vorbească. Îi vorbea ca unui om, ori de câte ori ieșea din casă învârtindu-se printre treburi, când o hrănea, când stătea pe scăunel la soare încălzindu-și oasele obosite și bătrâne și când ieșea în poartă așteptând poștașul. Așa se face că în câteva zile, cu simțurile ei de câine-lup, Lady descoperi ceea ce oamenii nu putuseră să vadă de atâta timp, se lipi
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
ușile oficiale și chiar dacă ar fi făcut-o nu știu dacă ar fi găsit acolo vreo soluție. Și, curios, nimeni nu și-a dus la bun sfârșit amenințările. Să fi fost piedică frumusețea și tinerețea lui Lady sau priveliștea cu scăunelul pe care stătea bătrâna la soare vorbind și potolindu-și cu mângâieri câinele ce se gudura la picioarele ei? Cine să știe? Lady a rămas acolo, tovarăș de nădejde al stăpânei și dușmanul locatarilor tânjind după tihna de acasă, până când
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
în așteptarea fiul ei ce se va întoarce odată și-odată din pribegie. O bună bucată de timp totul a rămas pustiu. În curte nu mai era nici o mișcare. Lady nu mai alerga și nu mai lătra. Stătea culcată lângă scăunelul gol. Doar scâncetele ca de copil și câte-un urlet prelung ca un bocet ce sfâșia din când în când tăcerea nopții dădeau de știre că mai trăiește. Se mai înviora când trecea prietena bătrânei aducând câte ceva de mâncare și
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
un bocet ce sfâșia din când în când tăcerea nopții dădeau de știre că mai trăiește. Se mai înviora când trecea prietena bătrânei aducând câte ceva de mâncare și împrospătând apa din castron, ca după aceea să își reia locul de lângă scăunel. Venise și rândul locatarilor de la blocuri să fie mulțumiți, să-și vadă de-ale lor și să nu mai ia aminte la ce se întâmplă în curtea casei. Când în sfârșit Lady a început să se miște din nou, dând
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
pe... șosea și oriunde, pentru că ori pantalon ori, mai ales, fustă, zi sau noapte, este deosebit de incitator... Incită, suportă, rezistă și nu plesnește... Nici la lovituri de bici, nici la frecatul dușumelei sau al ringului de dans, nici la frecatul scăunelelor rotative de prin barurile de orice fel sau al băncilor, pereților, trunchiurilor de copaci, pe timpul cât pielea se scarmănă... Nici chiar la privirile dojenitoare ori vorbele de ocară a unor cucoane bătrâne, care fac ochii cât sarmaua la vederea sau
VĂ RECOMAND MATERIALUL REZISTENT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Va_recomand_materialul_rezistent_.html [Corola-blog/BlogPost/375129_a_376458]
-
de-a călugării și pustnicii. - Acum tu ești starețul Dometie și eu sunt pustnicul Vichentie - făcea el regulile unui nou joc. Eu vin de sus, din vârful Athonului la tine la mânăstire să mă spovedesc. Și tu mă aștepți pe scăunel, cu patrafirul pregătit - uite, fularul ăsta e patrafirul, pune-l după gât și lasă-l să atârne. Binecuvântează părinte - zic eu, iar tu faci semnul crucii de-asupra capului meu și îmi dai icoana să o sărut. Și eu mă
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386054792.html [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
fata prin pădure Trecu văi și creste sure Și spre seară se opri Lângă-o casă poposi. A bătut sfios la ușă N-a răspuns nicio mătușă A intrat atunci în casă Și s-a așezat la masă Erau șapte scăunele Și pe masă păhărele Farfurii și de mâncare Câte șapte fiecare. Fata a gustat puțin Din paharul cel mai plin A gustat din farfurii Câte-un strop să nici nu știi Apoi frântă de picioare S-a-ndreptat și la culcare Într-
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414126244.html [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
mici candele mă lasă să văd mai întâi, în fața mea, la vreo cinci metri, o mică statuie a lui Buddha protejat de cobră. De-o parte și de alta a grotei lunguiețe cu pereții de piatră de culoare sidefată, mici scăunele rotunde. Grota este luminată doar de mica candelă, dar am impresia că sunt în mijlocul celei mai blânde lumini posibile iar liniștea mă cuprinde într-o caldă îmbrățișare. E categoric un loc unde te poți regăsi, unde poți să stai de
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1362942106.html [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
fac ăștia de la buleftrică! Mai toată ziua o sting. Pe timpul comuniștilor ne spuneau că o sting să aibă corent cei de la București, în fabrici. Dar acum!?“ După un timp văzând că becul nu se mai aprinde s-a sculat de pe scăunelul cu trei picioare și pe pipăite a ajuns la cutia de chibrituri pusă pe marginea plitei. A scăpărat un băț și a luat lumânarea ce o ținea pe bufet. „Am cumpărat câteva de la magazinul lui Mecherel, să le aprindă vecinii
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1358164643.html [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
cuier cu coarne de țap? Știu cum e groapa, dar am să scap, ia o gamelă, neamule, ia, cântă o gamă în nota fa, țap cenușiu ai visat, ai noroc, creierul ține-l mereu în breloc, am o frânghie, am scăunel, vine diavolul de Marmontel. BMM Referință Bibliografică: Puterea dragostei / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/boris_mehr_1496135951.html [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
pasul omului comod, poate doar de cei ai oamenilor mereu în mișcare sufletește privindu-i, gândindu-i și apoi fizic. Cât infinit cuprinde bucuria lor în fiecare clipă în care lasă deoparte truda zilei și-și aștern trupul pe un scăunel cu trei picioare și privesc dincolo de umbrele aburilor care se ridică din pieptul pădurilor. Apoi mă întorc în mine și privesc atent colivia în care m-am închis conștient și încerc să rup una câte una gratiile pentru ca a doua
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1470594663.html [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
în câmp, ca a doua zi în zori să înceapă lucrul, căci nu vedeai o buruiană în grădină, iar femeia pleca acasă să facă treburile și să-i aducă de-ale gurii. O vecină, de bătrână ce era, prășea cu scăunelul după ea, iar când obosea, se așeza și își trăgea puțin sufletul. Oamenii munceau din greu, însă totul le lua statul, „eliberatorii”. Felicia NICHITA-TOMA (Va urma)
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) by http://uzp.org.ro/suntem-romani-nu-moldoveni-ii/ [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
ca o terasă săpată în creierul muntelui, iar pe de-o parte și cealaltă, ciorchine de prăvălioare, care mai de care mai cochetă și asezonată cu fețele zâmbitoare ale proprietarilor. La un moment dat, în fața uneia dintre ele, pe un scăunel o doamnă în vârstă - undeva între 70-75 de ani - stătea ghemuită și cosea... M-am apropiat de ea, am salutat, a răspuns în greacă prima dată și apoi, cu o iuțeală uimitoare s-a ridicat, a început să vorbească în
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Sandu. Ce-ți este și cu viața asta. Ai surprize uneori chiar șocante de acolo de unde nu te aștepți. Ana și lăsat puținul bagaj în cameră și a ieșit din nou în fața căbănuței unde avea o mică verandă și un scăunel. Îi aștepta și pe ceilalți să apară pentru a porni cu toții undeva să servească cina. Poate vor merge și la discoteca din centrul orașului, la etajul întâi al magazinului universal, sau dacă va avea orhestră restaurantul unde servesc cina, vor
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Excursia.html [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
a casei. Nici nu era greu. Cineva din bazin mi-a arătat cu degetul unde să mă duc. Acolo era o mică sală comună de baie, neobișnuită, în care erau vreo 6-7 nuduri de femei. Fiecare stătea pe câte un scăunel, mic, mic, parcă era de copil. În față aveau niște robinete complicate pe care le foloseau cu mare pricepere, și un duș pe care îl foloseau stând în șezut. Știi cum să folosești dușul, mă întreabă una? Nu știam. Era
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1405643316.html [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
tot caldă sau e rece. Se spune că amestecul de plante din apă tămăduiește orice boală, mai puțin dragostea (love sickness). Mă uitam la femeile japoneze, parcă urmau un ritual. Erau tăcute. Își făceau dușul în oglindă, șezând jos pe scăunelele pitice. Se ridicau în picioare și le vedeai frumoase. Micuțe și delicate, cu o piele translucidă, fină. Deși suple, aveau și ele curbe, părând mici statui vii. La intrarea în bazin încearcă să-și acopere goliciunea cu micul prosop folosit
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1405643316.html [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
abia a reușit să deschidă gura ca să-i spună preotului, cu ultimile pâlpâiri ale sufletului, care ieșeau din trupul ce arsese de viu în vatra unde tăciunii răgăliilor de salcâm nu se stinseseră de tot, când el se așezase pe scăunel să-și dezmorțească mâinile înghețate. - Eu l-am o-mo...rât... pe... Co.....,și a rămas cu ochii deschiși ca o bufniță prevestitoare de nenorociri. - Să-l ierte Dumnezeu!... a mai îngânat preotul. Dinule, să te-ngrijești tu de toate cele
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376808093.html [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
un lat de palmă și acoperite. Acolo, peste saci de plastic, cartoane sau prelate sunt întinse legumele și fructele. Unii, în special cei care vând pește,își improvizează mese din scânduri sau cutii de lemn. În spatele produselor, țăranii stau pe scăunele improvizate din cutii sau pur și simplu pe jos. Fiecare are câte un cântar suspendat, format din două talere mari, și toate îmi dau impresia că sunt confecționate înainte cu două secole. O mulțime de greutăți de la câteva grame până la
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
a învelit cu atenție, și iar și-a trecut țigara printre buzele-i umflate și, tușind înfundat datorită nădufului care-i oprea respirația, s-a aplecat să ia un tăciune ca să și-o aprindă, apoi s-a așezat pe un scăunel sub corlata coșului. Primele fumuri pe care le-a tras în piept, au avut darul să-i oprească tusea. Și-a îndreptat privirea în direcția rotocoalelor de fum cenușiu care urcau destul de repede pe gaura coșului, prin care cobora un
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
abia a reușit să deschidă gura ca să-i spună preotului, cu ultimile pâlpâiri ale sufletului, care ieșeau din trupul ce arsese de viu în vatra unde tăciunii răgăliilor de salcâm nu se stinseseră de tot, când el se așezase pe scăunel să-și dezmorțească mâinile înghețate. - Eu l-am o-mo...rât... pe... Co....., și a rămas cu ochii deschiși ca o bufniță prevestitoare de nenorociri. - Să-l ierte Dumnezeu!... a mai îngânat preotul. Dinule, să te-ngrijești tu de toate cele
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
nu avea decât șapte ani, ardea de nerăbdare să-i prind o broscuță. Andrei, ceva mai mare decat el, împlinise zece ani, ridica tot timpul fixa să vadă dacă s-a agățat ceva în cârlig. Numai Paul stătea impasibil pe scăunel, cu o țigară mentolată între degete, savurând o bere rece. Nu-și muta privirea de la bambină, ca să nu piardă momentul când peștele va trage. Grea așteptarea și speranța deșartă deocamdată. Pe suprfața apei nu se desena nici măcar un cerculeț. Din
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Picnic.html [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
și o haină groasă de dimie, lungă de bărbat. În sala a doua, sală cu mai multe funcționalități, bucătărie, cămară, atelier, etc. Aici se găsesc expuse un război de țesut funcționabil cu toate accesoriile necesare, o masă mică, rotundă, cu scăunele la care se servea masa, unelte, etc. Ogeacul ( hogeacul ) ocupă un loc important în peisajul acestei săli. Pe vatra acestuia se pregătea mâncarea, iar iarna, pentru a se încălzi și camera cealaltă, focul era împins în soba din această cameră
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1452703734.html [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
Pleca dimineața, când se îngâna ziua cu noaptea, fără câine, cu toate că avea unul lățos acasă, Waldi îl chema, bătrân ca și stăpânul lui. Trecea ca o umbră, neștiut, nevăzut de nimeni, pușca frântă o ținea într-o învelitoare sub braț, scăunelul cu trei picioare îi atârna în bandulieră la șold. Nu-și făcea niciodată de lucru cu vânatul, avea omul lui care la ora cuvenită se afla acolo unde îi spunea el, dacă găsea ăla animalul ucis, bine, dacă nu, la
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
șovăie la răscruce de cărări, mi-era frică să nu-l pierd din ochi, noroc că și eu cunoșteam locurile astea ca-n palmă. S-o oprit la marginea unei poieni și o adulmecat bătaia vântului, apoi și-o desfăcut scăunelul și s-o așezat jumătate ascuns după un lemn mai gros. N-am îndrăznit să mă apropii mai mult, m-am pus și eu jos între niște gaiuri cu pușca pe genunchi și am așteptat. Nu prea mult. Se luminase
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
lucrurile în firescul lor. Am înălțat brusc pușca în aer și am tras... Coclaurile au tresărit, trimițând vuietul puștii dintr-un creștet de deal în celălalt. Moșu Klesch, spre care mi-am îndreptat dintâi privirea, își dăduse de sperietură cu tot cu scăunel pe spate. Țapu, de la sine înțeles, dispăruse, ca și cum niciodată nu s-ar fi aflat în fața ochilor noștri. Apoi am stat locului și am așteptat, o oră, poate două chiar, fără să mă mișc din loc. Pe moșu Klesch nu l-
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]