217 matches
-
pentru ca răspunsurile să devină prelucrabile, iar din punct de vedere practic, erorile pe care le poate genera sunt mai mici decât avantajele folosirii ei. 2. La nivelul ordinal, indicatorii de opinie pot fi ierarhizați, ordonați într-o manieră similară cu scalarea oricăror caracteristici sau variabile continue ordinale. Scalarea se face la două niveluri: : la nivelul culegerii datelor, adică în chiar momentul formulării răspunsului de către subiecți, prin folosirea întrebărilor închise la care variantele de răspuns constau în diferite grade de adeziune/nonadeziune
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
punct de vedere practic, erorile pe care le poate genera sunt mai mici decât avantajele folosirii ei. 2. La nivelul ordinal, indicatorii de opinie pot fi ierarhizați, ordonați într-o manieră similară cu scalarea oricăror caracteristici sau variabile continue ordinale. Scalarea se face la două niveluri: : la nivelul culegerii datelor, adică în chiar momentul formulării răspunsului de către subiecți, prin folosirea întrebărilor închise la care variantele de răspuns constau în diferite grade de adeziune/nonadeziune sau de apreciere (evaluare) grade sau niveluri
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
combinațiilor caracteristicilor respective. Figura nr. 2.2: Spațiul de atribute al statului socio-profesional al familiei-două dimensiuni Statutul socio-profesional al familiei Cu studii superioare Fără studii superioare Mediul Mediul Urban Rural Urban Rural Liceu FETE Școala profesională Liceu BĂIEȚI Școala profesională Scalarea indicatorilor și construirea seriilor ordinale Tehnicile scalarii și construirii seriilor ordinale se adresează fenomenelor și caracteristicilor care comportă diferite grade de manifestare, grade ce pot fi așezate într-o anumită ordine de intensități. Variabilele a căror variație este graduală, putând
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
graduală, putând fi măsurate printr-o serie ordonată a nivelurilor de manifestare, se numesc variabile ordinale, iar indicatorii prin care sunt desemnate aceste niveluri se numesc indicatori ordinali. Transpunerea în expresie numerică a indicatorilor ordinali se efectuează prin operația de scalare, care este în esență o procedură de ordonare fie a intensităților diferite ale aceluiași indicator, fie a pozițiilor unor indicatori diferiți raportate la aceeași dimensiune (variabilă) ordinală. Expresia numerică a indicatorilor ordinali reprezintă deci o anumită poziție, un anumit rang
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este simetrică (A=B, B=C, C=D etc.), ca în cazul seriilor nominale, ci asimetrică (A>B, B>C, C>D etc.). Construcția seriilor ordinale depinde de etapa în care se face, de natura variabilelor și de tehnica de scalare utilizată. Astfel, în etapa de colectare a datelor, scalarea apare ca un mijloc de înregistrare cantitativă a fenomenelor studiate. Exemplul tipic în acest sens este solicitarea unei opinii sau a unei aprecieri pe grade de acord sau dezacord, de aprobare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ca în cazul seriilor nominale, ci asimetrică (A>B, B>C, C>D etc.). Construcția seriilor ordinale depinde de etapa în care se face, de natura variabilelor și de tehnica de scalare utilizată. Astfel, în etapa de colectare a datelor, scalarea apare ca un mijloc de înregistrare cantitativă a fenomenelor studiate. Exemplul tipic în acest sens este solicitarea unei opinii sau a unei aprecieri pe grade de acord sau dezacord, de aprobare sau dezaprobare, ori pe niveluri de apreciere (foarte mult
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variante). O serie ordinală construită pe această bază este alcătuită din două șiruri : unul cuprinzând gradele sau nivelurile de apreciere ordonate în sens crescător sau descrescător, iar celălalt frecvența de apariție a fiecărui nivel. De cele mai multe ori însă, operația de scalare nu se oprește aici, ci continuă prelucrarea datelor primare și construirea unor serii în care fiecărui termen îi este atribuită o valoare de scală care are, de data aceasta, semnificația unei unități de măsură. Scalele devin deci instrumente de măsurare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
observate cu valorile de scală comparare exprimabilă numeric nu numai în termeni de frecvență, dar și în unități de variație. Trebuie subliniat că în ceea ce privește termenul de scală în literatura de specialitate nu există consens asupra semnificațiilor acestuia. Unii autori consideră scalarea drept noțiunea cu sfera cea mai largă, incluzând măsurarea la toate nivelurile acesteia (nominal, ordinal, de interval și de raport), existând tot atâtea tipuri de scale câte niveluri de măsurare Alți autori consideră scalarea drept o specie a măsurării și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
asupra semnificațiilor acestuia. Unii autori consideră scalarea drept noțiunea cu sfera cea mai largă, incluzând măsurarea la toate nivelurile acesteia (nominal, ordinal, de interval și de raport), existând tot atâtea tipuri de scale câte niveluri de măsurare Alți autori consideră scalarea drept o specie a măsurării și anume o măsurare " mai slabă", dar accesibilă fenomenelor "necantitative" sau celor "materialmente nemăsurabile". În sfârșit, trebuie să menționăm și accepțiunea potrivit căreia scalarea este forma specifică a măsurării în științele socio-umane. În ceea ce privește termenul de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atâtea tipuri de scale câte niveluri de măsurare Alți autori consideră scalarea drept o specie a măsurării și anume o măsurare " mai slabă", dar accesibilă fenomenelor "necantitative" sau celor "materialmente nemăsurabile". În sfârșit, trebuie să menționăm și accepțiunea potrivit căreia scalarea este forma specifică a măsurării în științele socio-umane. În ceea ce privește termenul de serie ordinală, accepțiunea cea mai frecventă identifică acest termen cu cel de serie de ranguri, adică o serie în care primul șir cuprinde elementele (unitățile, subiecții) unei colecții (colectivități
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
element într-o ordine de tip clasament. Cu alte cuvinte, seriile ordinale sunt limitate la nivelul ordinal al măsurării. În legătură cu aceste accepțiuni, considerăm că cea mai potrivită procedură de analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător pe un continuum unidimensional. În acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al măsurării, ci în funcție de natura
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ordine de tip clasament. Cu alte cuvinte, seriile ordinale sunt limitate la nivelul ordinal al măsurării. În legătură cu aceste accepțiuni, considerăm că cea mai potrivită procedură de analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător pe un continuum unidimensional. În acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al măsurării, ci în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător pe un continuum unidimensional. În acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al măsurării, ci în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de calitatea instrumentelor de măsură poate să atingă și exigențele nivelurilor superioare de măsurare (de interval și de raport). În mod analog, seriile ordinale pot fi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și în cea psihologică. Au fost elaborate și sunt folosite în acest scop variate tehnici de prelucrare și construire a seriilor ordinale prin care acestea să satisfacă cerințele unor serii de interval. Pot fi menționate, în acest sens, tehnicile de scalare cum sunt: tehnica comparației în perechi, scala intervalelor aparent egale, analiza de scalogramă, scala distanței sociale ș.a., precum și tehnicile de etalonare a testelor psihologice. Toate acestea nu sunt altceva decât modalități prin care seriile ordinale sunt verificate, construite sau reconstruite
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fie că acesta este un punct de pornire (cea mai mică valoare posibilă, a caracteristicii măsurate), fie că este un punct de origine (punctul în care valorile își schimbă semnul). Soluția acestei probleme este dată, după cum vom vedea, prin tehnicile scalării și ale etalonării cotelor brute. 3) Posibilitățile de convertire a unui tip de serie numerică în altul se pot extinde, în anumite condiții, și asupra seriilor nominale, în sensul tratării unor serii nominale ca serii ordinale de ranguri. Aceste posibilități
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
path/modele de ecuații structurale, analiză de corelație canonică, MANOVA, regresie logistică, lineară și non-lineară, regresie cu date categoriale, analiză conjoint, analiză discriminativă multiplă și analiză loglineară. În categaria tehnicilor de independență se încadrează metode precum: analiza factorială, analiza cluster, scalare multidimensională și analiza de corespondență. 8.1. Regresia lineară 8.1.1. Regresia și corelația În cazul variabilelor cantitative, înainte de a vorbi de regresie este necesar să trecem în revistă corelația. Corelația exprimă nivelul de la care variația unei variabile conduce
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
elemente se preferă în declarația misiunii. Exemplificarea cu modul în care s-a realizat acest clasament este utilă pentru a ghida realizarea unei declarații de calitate din punct de vedere tehnic, preferându-se elementele clar specificate. Anumite elemente, cum sunt scalarea, conținutul itemilor sau ordinea din clasament, pot dobândi valențe instrumentale în aplicația practică asociată acestui subiect. Tabelul 2.1 Pe lângă elementele de conținut, formularea unei declarări a misiunii ar trebui să respecte și unele condiții minimale de logică și stil
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în care evoluează în timp variabilele mediului. Există numeroase lucrări de tip manual (Mintzberg, 1979; Ansoff și McDonnell, 1990) care detaliază discuția despre unul sau mai mulți dintre indicatorii asociați caracteristicilor menționate, dar și numeroase studii ce detaliază metodologii de scalare a indicatorilor. Și în România au început să apară lucrări ce menționează aceste caracteristici - de exemplu, cea a lui Vlăsceanu (2003) - și este previzibilă înmulțirea titlurilor și a autorilor. Uzual, când se face referire la un astfel de indicator, se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ce menționează aceste caracteristici - de exemplu, cea a lui Vlăsceanu (2003) - și este previzibilă înmulțirea titlurilor și a autorilor. Uzual, când se face referire la un astfel de indicator, se precizează și sursa bibliografică pe baza căreia se face definirea, scalarea și, în final, utilizarea acestuia. Acest fapt înseamnă că nu există o unanimitate de păreri ca în cazul unei unități de măsură din sistemul internațional, ci mai degrabă o oarecare dispersie de definire asociată chiar aceluiași indicator, fapt ce obligă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
activității organizației; b) pot provoca discontinuități majore ale mediului cu influență asupra organizației; c) au o dinamică ce provoacă modificări semnificative ale parametrilor organizației în intervalul avut în vedere pentru strategia curentă. Selecția se face folosind un sistem oarecare de scalare, menit să pondereze părerile unei echipe eterogene de experți. Un număr mediu de trepte de notare - de exemplu, cinci, pare a fi alegerea care permite obținerea celor mai bune rezultate; 5. Analiza corelațiilor: se analizează legătura dintre factorii selectați și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Ierarhizarea „forțelor”: se evaluează și se ierarhizează nivelul forțelor modelului. Se poate sugera grafic situația concurențială folosind structura desenului original, în care cuvintele îngroșate au semnificația unui impact mai mare al respectivelor forțe. Suplimentar se pot adăuga diferite sisteme de scalare a forțelor, deși justificarea teoretică a operației este fragilă. Pentru stabilirea unei strategii viabile, este necesară evaluarea evoluției forțelor modelului în perioada pentru care este prevăzută strategia. 6.Aprecierea profitabilității/atractivității industriei: pe baza imaginii finale, se apreciază nivelul calitativ
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
genera structuri, credibilitate, dar și orice alt descriptor distinctiv care s-ar putea dovedi cu implicații asupra strategiei organizației - de exemplu, posibilitatea ca acțiunea unui stakeholder să fie blocată o anumită perioadă de timp. Utilizarea unor tabele și a unei scalări a caracteristicilor poate genera o imagine mai sistematizată a acestora. Utilizarea „hărților”, recomandată implicit de autori cunoscuți, facilitează poziționarea relativă a stakeholder-ilor, ca și construcția planurilor de intervenție pentru a obține poziționarea dorită. 3. Listarea reacțiilor posibile ale stakeholder-ilor: se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu un SWOT bizar, arată că acesta este mai degrabă o marotă decât un instrument cu valoare practică în management. În mod justificat, pot exista critici privind materialele străine, în special cursuri americane relativ voluminoase, care propun diferite sisteme de scalare a mediilor intern sau extern. Trebuie însă remarcate procedurile de obiectivare a analizei și sugestiile legate de modul de lucru cu o echipă de experți care scalează aprecierile asociate diferitelor elemente sau generează scoruri. Analiza detaliată de acest tip face
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cel extern. Pentru fiecare dintre aceste liste, jumătate dintre elemente sunt considerate a avea valori favorabile (pozitive) pentru intenția strategică a managerului-patron. Folosind această bază de elemente, se realizează ambele variante ale analizei SWOT. Pentru varianta cantitativă, se alege o scalare a elementelor cu o valoare mediană și cu cinci trepte. Un element de mediu intern cu valori pozitive ale punctajului acordat va fi considerat o forță (un punct forte), iar cu valori negative, o slăbiciune (un punct slab). În mod
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
bază rămâne: cercetătorul studiului de caz nu trebuie să înlocuiască datoria de analiză a cazului sub toate aspectele sale cu datoria de examinare a contextului. Scalare Există încă o distincție care trebuie percepută în realizarea unui studiu de caz - problema scalării. Unele studii de caz se centrează pe o singură creație, cum este cazul studiului picturii lui Picasso Guernica întreprins de Arnheim (1962). Pentru a se putea pătrunde în mintea creatorului până la ultima mișcare de penel, alegerea centrului de atenție probabil
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]