314 matches
-
în zâna bună o schimbam pândeam parfumul din cosiță de undeva ascuns în fân doream să văd lângă căpiță mijindu-ți mugurul de sân și doamne, ce mai zarvă mare a fost când eu lângă pârâu m-am apropiat de scalda-n care te adânceai ca macu-n grâu e dusă vremea când pe seară furam în glumă un sărut și îmi doresc a mia oară acum să-mi treacă de urât căci dragostea de ființă pură ce timpul vechi mi-o
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377280_a_378609]
-
plus pentru portofoliul său la rectificarea bugetară. „La data instalării în funcție, decembrie 2014, dl. Vulpescu a deplâns bugetul derizoriu alocat Culturii (...). A deplâns și a promis că în bugetul pe care îl va obține pentru 2016 Cultură se va scalda în lapte și miere. Rectificarea bugetară de acum se face într-un moment în care, după spusele premierului Victor Ponta, ‘economia duduie’ și fiecare ministru a primit tot ce a cerut. Bugetul Ministerului Culturii a rămas același. Ministrul Culturii nu
”Performanţa” șefului de la Cultură: ZERO LEI la rectificarea bugetară [Corola-blog/BlogPost/93167_a_94459]
-
am o sticlă de coniac, e cam dimineață, dar nu ne-am văzut de... Acum spune-mi care-i problema, m-ai făcut curios. Să-l pun plin? Pune-l! Bine că ai venit, sunt derutat complet. La județ o scaldă. Se pregătește ceva, Gheorghe? La vecini apele-s tulburi, sindicatele din Polonia parcă au înnebunit... Băură fără să ciocnească. Gheorghe se uită la musafir, fără să-i răspundă. Mai turnă un rând. Scoase apoi un pachet de țigări din geantă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Doamne, cunoașterea nemișcată de Dumnezeu, că/ Tu ești fîntîna ființială, ești muma semnelor și literelor./ Pune-ți, Doamne, pecetea Chipului Tău peste coconul/ sufletului meu. Fă-mă, Doamne, aprinzător de candele./ Credinciosul este om înflorit./ Mă închipui prunc, într-o scaldă de lumină. Mă închipui/ mire îmbrăcat în schimbarea la față. Sufletul meu este/ iedera lui Dumnezeu. Sînt cufundat, Doamne, în afara/ ochilor mei, în afara auzului, în afara minții mele, în afara vorbirii și a tăcerii, mult în afara mamei mele. Sînt cufundat în sine
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
la turație joasă În căutarea urmelor pierdute, Alfina i-a ieșit brusc În față, la o cotitură. În acel decor În care ziua Își dădea duhul, Întinsă pe catafalcul văilor Înverzite, părea o zeiță a câmpului care se Întorcea de la scaldă, picături de apă Îi șiroiau pe aripile metalizate ca niște muște de mărgean, prin ele lumina apusului realiza misterioasele afaceri ale descompunerii și difracției. Goana Îi prinsese flori de câmp În radiator, un fir de salcie flutura de antenă ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu o sănătate desăvârșită, aș spune o sănătate de fier, dacă fierul n-ar avea și el slăbiciunile lui, enumerând aici rugina sau plasarea În tabelul lui Mendeleev Între sfărâmiciosul mangan și prea belicosul cobalt, sănătate obținută de mic prin scalde repetate În râuri de munte și cățărarea pe Înălțimi amețitoare, prin cutreierarea tuturor ungherelor acestei lumi și practicarea unor activități atât de periculoase, Încât unii invidioși le-au denumit chiar „mijloace de eutanasiere moderne“. Ca moștenitor al imperiului Stolzmeier, lider
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai frumoși ani din viața lui“. Urmau apoi imagini condensate ale copilăriei, reduse, ca să spun așa, la semne ideografice: numele Învățătorului, ale colegilor, „cei mai frumoși ani“ ai băiețelului În succesiunea anotimpurilor; chipul radios pe care șiroiau picăturile de ploaie, scalda la râu, datul cu săniuța pe dâmbul troienit, vânătoarea de păstrăvi, ca apoi imediat - sau În același timp, dacă așa ceva este posibil - Întoarcerea ostașilor de pe câmpurile de luptă europene, bidonul din mânuțele băiețelului, masca de gaze cu vizorul spart, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lizez ceea ce năzuiesc să realizez. Tonul lui nu sugera nici recunoașterea vreunui eșec, nici umilință. — Hai, Walter, a spus Margaret, arată-i lui Karl ceva mai picant! Mama zice că ai cele mai șocante tablouri cu bărbați și femei la scaldă. Gazda lor a ridicat dintr-o sprânceană și a zâmbit. — Am multe tablouri de mare senzualitate, e-adevărat, dar nici unul pictat de mine. Mai degrabă v-aș arăta ceea ce pictez eu, pe deasupra, tu ești prea delicată și prea inocentă ca să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vacanțele plicticoase de vară de la Satu Mare unde ai mei se mutaseră de cîțiva ani, dar unde nu aveam prieteni, așa că lîncezeam multe zile singur, ascultînd la nesfîrșit radioul. Aș fi putut da din nou pe la ei ca să mai tragem o scaldă În ochiurile de apă ale Măriei ori o hoinăreală prin păduri și pe la pivnițe. Blestemam și consemnarea aceea, nedreaptă, după mine. Mi-o hotărîse tocmai omul din partea căruia mă așteptam mai puțin la una ca asta și la care țineam
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
iar Sânto și cu mine pe celalalt; și se consumă din plin băutură tare. Eu nu eram pe atunci un mare băutor, dar Margo ("Tornadă din Texas") se dovedea la fel de amatoare că și Sânto. Era prea devreme ca să ne putem scalda în ocean, apa era rece ca gheața. Continuăm să lucrez la Un tramvai numit Dorința și acolo, în cabană aceea, am conceput replică finală a lui Blanche, care, mai tarziu avea să devină oarecum istorică: "întotdeauna am depins de bunăvoință
Tennessee Williams - Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7113_a_8438]
-
Bezons! Zece, douăsprezece, cincisprezece persoane ca să mă vadă... Degeaba le spuneam: „Nu primesc pe nimeni!” Hop! totuși! se înverșunau! Poftim ce înseamnă să fii un spânzurat în viitorul apropiat. Se năpustesc toți să te adulmece!... Dacă vorbești cu ei o scaldă... trebuie să fii discret... mult tact! ori să nu arăți că te-ai prins cum te miros... adulmecă putreziciunea... Și-acum, Clémence făcea la fel... În afară de vechea prietenie voia să-mi vorbească... să stea smirnă... clătinânduse șuie pe scaun... Îngăimând
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
un carusel. Salturile de nivel sunt foarte frecvente și alcătuiesc, singure, o intrigă separată. De la un punct încolo, curiozitatea nu-i mai vizează doar pe actorii cărții, ci și algoritmii prin care memoria Maiei se deplasează de la un episod de scaldă din adolescență la jurnalul de front al unui vecin. Că meritul nu e unul accidental, e limpede pentru orice cititor cât de cât experimentat. Care știe să citească printre rânduri. Ca acestea: „«Donșoară, a spus Mia, povestiț i-ne din
Diferențe specifice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4646_a_5971]
-
aprind focuri rituale în curți, pentru sufletele morților care se reîntorc acasă. În după-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pasca și cozonacul. În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ține post negru, nu se face treaba sau mâncare, unii se scalda în râuri pentru a fi sănătoși tot timpul anului și seara se merge la biserică pentru Prohod și trecerea pe sub Sfanțul Aer. În Sâmbătă Mare, femeile pregătesc mielul sacrificat în această zi, fac ultimele pregătiri pentru masa și scot hainele
Paște 2014. Ce nu aveți voie să faceți în Săptămâna Mare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37384_a_38709]
-
Ca un șoim. *** Sidefuri - O creștere în jurul sufletului, Grăunțe și lut Pun acolo Îngerește, Fără voie dureroase, Altminteri, O podoabă vag Strălucitoare - Credința. *** Rîu în vară. Adîncitură prin care Asudă muntele Și făpturile lui; Grohotișuri, pietre Șlefuite, de generații, Prelingeri, Scalda înveselită De răcoare, Tinerețea frigului Încă neîmpovărată Judecînd după Stropii încălziți Pe cîte un umăr. Foarte curînd, Ghețuri, Lungul prizonierat Al iernii. *** Ciulini Prinși de zăpadă Ca de blănița Unei făpturi Nou născute - Un dar pămîntesc Lăsat în ieslea iernii
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
și botezuri. Mândre Rodici părăseau codrul cu prunci în brațe (termen vetust: cu bebeluși!), care vedeau pentru întâia oară șesul, colbul, gârla. În pădure susurau izvoare cu cea mai cristalină apă de băut, sclipeau strălimpezi ochiuri de iezer, chemătoare la scaldă, se coceau smeure, mure, afine, covoare de ciuperci comestibile se propuneau consumatorilor - ca să nu mai vorbim de vânat, de toate dimensiunile, pentru toate gusturile. Pe atunci și mult timp mai pe urmă, locul pădurilor îl depășea pe cel al culturilor
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
stabilit la Arles, având o activitate febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni, de ea ? nu se cade să-l trezim din vise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Să lumineze Sărutul Care a pecetluit Răstignirea Iubirii Pentru puterea ei De a ierta! „Fructificări” Amicului George Călin Alecsandri, pe drept, cu-ntâietate, Rodise... pere, dulci și parfumate,... Iar Eminescu - adevărat titan- Preadelicioase mere... ionatan; Când Macedonski,-n fiecare... „Noapte”, Scalda-n parfum de roze, rodii coapte... Curând, veni Coșbuc, degrab' să puie, Aroma cerii-n galbenă gutuie; Și-n gând, c-un „cânt de leagăn”, spre-ai săi dragi, Pe Tâmpa, șt.O.Iosif, gusta... fragi... Și-apoi, din „codri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
fi civilizați? Dacă i-ai auzi fără să vezi realitatea din teren ai conchide că oamenii sunt niște victime sadea ale fârtaților românilor care nici măcar în cartiere rezidențiale nu știu să se poarte frumos. E o dramă în care se scalda, o dramă falsă, pe care și-o fabrică singuri. Am ajuns la concluzia că au nevoie de asta, au nevoie să găsească mereu alți vinovați pentru disconfortul lor, pentru incapacitatea de a fi fericiți. Nu se pot relaxa, nu se
OMG! Există și români excesiv de “civilizați”!!! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18924_a_20249]
-
folclor), Mihai coboară de pe dealul Hula în “vatra romanismului” - Blaj, încearcă să-și dea examenele, dar nu le ia, neavând condiții de învățătură. Fără parale, doarme într-un pod de fan, îmbuca din piață prune cu pâine neagră și se scalda în Târnava (fiind un bun înotător). Citește cu nesaț cărțile de la gimnaziu, scrie versuri prin parcuri. Banii de la Ipotești nu-i vin la timp și pleacă la Sibiu, în căutarea fratelui său Neculai, dar acesta plecase la Timișoara. La vremea
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
Flori de măr și liliac,tei, Salcâm și iasomie. Timpului îi cer să-și frângă Aripa,în infinit...de-i pun lacăt Primăverii,o să-mi plângă Și-o să-mi tremure în freamăt. Cand mi-e gandu-n pribegie Și se scalda-n ploi de toamnă, Cănd e-n inima urgie, Cât aș vrea să se întoarnă Primavara-n al meu gând, Inima să-mi fie muguri De lumină și de cânt, Iubirea să fie-n pârg. Vreau să-mi tremure în
MELANCOLIE de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/384826_a_386155]
-
pregnantul vis, jocul de asonanțe în versuri pline de sens și de inedit. Oceanul „poate saturnian” trimite la viziuni cosmice mult posterioare. Sfâșierea sufletului vestește direct sfâșierea vânătorului de către propriii săi câini, a căror ferocitate (la injoncțiunea zeiței surprinse la scaldă, cu alte cuvinte, contemplarea a Ceea-ce-nu-trebuie-văzut-de-ochi-omenești, cu cruzime și pe loc pedepsit!) este perfect redată de epitetul „dodecafon”(ic) - cel puțin pentru auzul amatorului de armonii clasice. Starea Eu-lui liric este proclamat aleatorie, el este trimis de „zaruri” într-un
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
cerul cu pământul e-atata liniște în jur, ca poti s-asculti cum umblă gândul. Poți doar să vezi cum ziua fuge că vine noaptea-n grabă mare acum e seară și se vede, un minunat apus de soare. Se scalda-n caldele culori și se-nveleste-n cer albastru iar stelele-i închid lumină, c-a obosit, frumosul astru. Acest frumos tablou feeric îl văd iubite, tu-l privești? numai noi doi, sub clar de luna, să-ți spun, să
APUS DE SOARE de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382372_a_383701]
-
în zâna bună o schimbam pândeam parfumul din cosiță de undeva ascuns în fân doream să văd lângă căpiță mijindu-ți mugurul de sân și doamne, ce mai zarvă mare a fost când eu lângă pârâu m-am apropiat de scalda-n care te adânceai ca macu-n grâu e dusă vremea când pe seară furam în glumă un sărut și îmi doresc a mia oară acum să-mi treacă de urât căci dragostea de ființă pură ce timpul vechi mi-o
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383377_a_384706]