236 matches
-
că o muzică poate avea ceva din sufletul diavolului? Cum de o artă atât de dragă îngerilor s-a mânjit cu însemnele Necuratului? Dacă e să ne luăm după Denis de Rougemont, cel care, dezvoltând o intuiție baudelairiană, afirma că „scamatoria diavolului nu i-a reușit niciodată mai bine decât în epoca contemporană” (Partea Diavolului, trad. Mircea Ivănescu, Ed. Anastasia, București, 1994, pag.11), atunci e clar că o felie consistentă din muzica secolului 20 s-a desacralizat în așa măsură
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
că vorbește fiecare spectacol al lui Nekrosius. Cu un soi de limbaj primar, dezvoltat scenic cu elemente simple, la îndemînă oricărui joc de copii. Așa mi se pare că începe "Macbeth". Dintr-o glumă. Din încercarea de a face o scamatorie simplă cu o oală de alamă și cu un băț. De acolo ies și acolo intră duhurile care născocesc o poveste teribilă cu vrăjitoare, cu regi și căpetenii de oaste, cu ucigași, cu orăcăieli de broaște, cu sunete ciudate, cu
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
înainte. Cei veniți după comunism resping tot ce au făcut generațiile din timpul comunismului (și chiar din interiorul acestor generați se ivesc persoane care fac carieră din a nega ce a făcut generația lor; iar alții contestă făcând-o pe scamatorii, doar pentru a nu se observa că fură lucrurile cărora le reneagă orice valoare). Nu suntem capabili să ne asumăm ca națiune, în întregul nostru, și să selectăm ce a făcut bine fiecare. În fuga noastră după modelele altora distrugem
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cu degetul mare, pămîntul și o parte din soare; cu degetul mijlociu, toate orașele pe care le știu; cu arătătorul, copacii, cerul, izvorul." Oamenii mari au iluzii, copiii au șotroane: "voi pictați cerul, noi pămîntul, de la aer mai la vale." Scamatorii, scamatorii, scamatorii... Delimitarea, atît de elegant făcută, nu ține, în realitate. Vacanță cu adevărat nu poți să faci decît pe cont propriu, fiindcă altfel, uite ce se-ntîmplă: "Părinții toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
degetul mare, pămîntul și o parte din soare; cu degetul mijlociu, toate orașele pe care le știu; cu arătătorul, copacii, cerul, izvorul." Oamenii mari au iluzii, copiii au șotroane: "voi pictați cerul, noi pămîntul, de la aer mai la vale." Scamatorii, scamatorii, scamatorii... Delimitarea, atît de elegant făcută, nu ține, în realitate. Vacanță cu adevărat nu poți să faci decît pe cont propriu, fiindcă altfel, uite ce se-ntîmplă: "Părinții toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret: ei
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
mare, pămîntul și o parte din soare; cu degetul mijlociu, toate orașele pe care le știu; cu arătătorul, copacii, cerul, izvorul." Oamenii mari au iluzii, copiii au șotroane: "voi pictați cerul, noi pămîntul, de la aer mai la vale." Scamatorii, scamatorii, scamatorii... Delimitarea, atît de elegant făcută, nu ține, în realitate. Vacanță cu adevărat nu poți să faci decît pe cont propriu, fiindcă altfel, uite ce se-ntîmplă: "Părinții toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret: ei au
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
Sir? De ce?..." Mă privea lung, intrigat. M-am simțit deodată suspect, și mă ridicai. Cei mai suspicioși oameni din lume sunt rușii, turtiți sub teascul stalinist, ei peste tot văd, vedeau, numai spioni. La început crezui că era o altă scamatorie a lui Omicron și că mi-l pusese în față pe însuși Comandorul de piatră, ficțiunea care bântuie cugetele păcătoșilor. Dar nu, era un simplu căpitan de vas. Un șef ursuz, iubind și el singurătatea; și care, văzând pasagerul treaz
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
când puteai tu să călătorești cu săniuța ta cu șenile de argint marcat, ce bine era când vulpile-zburătoare-cu-cap-cenușiu te trăgeau lin înainte, către munte, acum trebuie să mergi la pas, singur, nu mai ai nici un ajutor, nu mai știi nici o scamatorie care să te protejeze, să îți odihnească mușchii picioarelor mult alergate, este prilejul să te uiți înăuntrul tău, în suflețelul tău, să îți împiedicare vezi temerile și slăbiciunile, să încerci să le tămăduiești, e liniște, e noapte, vietățile nu colcăie
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ceva, atunci se ridică și se plimbă prin oraș cu timpul mort după el, oamenii se minunează de o astfel de arătare, unii îl arată cu degetul și spun "el este Mesia", carnea timpului a ieșit din el, este o scamatorie de om, dar ciudățenia lui este luată drept paradigmă, Dumnezeu e frivol, vrea să fugă la Alex, ar vrea să facă dragoste cu el până la agonie, apasă tare pe arcuș, închide ochii, privește notele materiale plutind prin aer, printre ele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lui Georgie. Un foc vesel de lemne și cărbuni strălucea și murmura în cămin, iar lămpile cu lumină intermitentă aruncau o culoare aurie blândă asupra camerei mari care, chiar și în toiul iernii, mirosea a trandafiri, ca efect al vreunei scamatorii făcute de Antonia. Felicitările scumpe înșirate pe pian, mănunchiurile de crenguțe de brad prinse pe pereții în formă de evantai sau legate cu panglici lungi roșii și aurii, toate arătau clar că e vremea Crăciunului. Felul în care Antonia împodobise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și mi-am amintit de momentul când am intrat împreună în salon și ea a dat ochi pentru prima dată cu cei doi, ca un căpitan tânăr și nemilos. Am pus jumătatea de șervet pe masă și am spus: — Grozavă scamatorie. — Asta n-a fost scamatorie, a răspuns Honor. Stătea în fața mea ținând încă în ambele mâini mânerul sabiei și uitându-se la șervetul tăiat. Am observat că respiră greu. Apoi își apropie din nou scaunul de masă și se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
momentul când am intrat împreună în salon și ea a dat ochi pentru prima dată cu cei doi, ca un căpitan tânăr și nemilos. Am pus jumătatea de șervet pe masă și am spus: — Grozavă scamatorie. — Asta n-a fost scamatorie, a răspuns Honor. Stătea în fața mea ținând încă în ambele mâini mânerul sabiei și uitându-se la șervetul tăiat. Am observat că respiră greu. Apoi își apropie din nou scaunul de masă și se așeză. Ridică sabia ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Nu voiam să mă părăsească niciodată. Nu pleca. Expresia de pe chip i s-a Înăsprit. Nu te prosti, Firmin. Ăsta e sfîrșitul, și o știi prea bine. Nu. O să te fac eu să rămîi. Fii atentă. I-am făcut toate scamatoriile pe care le știam. Nu mă mai puteam da peste cap ca lumea din cauza piciorului beteag, a vîrstei Înaintate și a căpățînii ce-mi atîrna greu și, de fiecare dată cînd am Încercat, am aterizat pe spate, ceea ce, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mai fie și ceva care să ne scape... așa încât puterea să aibă un obiectiv asupra căruia să se exercite, un spațiu în care să-și întindă brațele... Câtă vreme știu că pe lume există cineva care face scamatorii numai de dragul scamatoriilor, câtă vreme știu că există o femeie care iubește lectura pentru lectură, mă pot convinge că lumea continuă... Și în fiecare seară mă las și eu în voia lecturii, ca îndepărtata cititoare necunoscută... Îți smulgi imediat din minte nepermisa suprapunere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
tripodul șubred fu poziționat în praf, fotograful se ghemui în spatele aparatului de fotografiat și făcu semn cu mâna ca să atragă atenția subiecților. Se auzi un declic urmat de un zumzet și, cu aerul unui iluzionist care tocmai a făcut o scamatorie, fotograful îndepărtă hârtia protectoare și suflă spre fotografiei, să o usuce. Fetița o luă și zâmbi. Apoi fotograful îl așeză pe băiețel, care luă o poziție cu mâinile la spate, zâmbind cu gura până la urechi; după care urmară, din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
nu provenea de la experiența în sine, ci de la proliferarea ei. Oriunde te întorceai în tîrg nu se putea să nu dai peste cîte o jumătate de broască secționată dintr-o singură lovitură, de-a latul. Experiența lui Schmeltzer părea o scamatorie de bîlci privită din afară, însă pentru ei, școlarii, era unică și fascinantă. Acolo, în laboratorul care mirosea a iod și a formol, priviți din toate părțile de ochii sticloși ai păsăretului împăiat, văzîndu-și chipurile transfigurate, uneori livide în sticla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
bucată de carne nelipsită din meniul tradițional de revelion. Dansa cu mâinile Încrucișate pe sâni, vrând parcă să se asigure că Îi mai avea și că nu fusese deposedată de ei și de nici o parte vizibilă a corpului, prin cine știe ce scamatorie oricând posibilă În acest mic bâlci În care nimerise fără voie. 20. Nu mai ieșise de mult În lume. Se simțea bine la Feldiu. Seara se lăsa repede, dar strălucirea neobișnuită a zăpezii prelungea parcă de fiecare dată lumina zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
apărea un congres sau o plenară, rapoarte și cuvântări lungi care acopereau societatea ca o ceață sau ca batista lui Iozefini. Când se ridica batista, ia societatea de unde nu-i. Știai Însă că la mijloc era vorba doar de o scamatorie și Îți vedeai de drum fără să Îți mai pese de denumiri. La urma urmei, viața nu are altă denumire decât viața, iar după un poet pe care Îl tot citea Flavius-Tiberius, nici măcar nume nu ar avea, În unele cazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
zâmbete zi și noapte, măști de duminică vei vâna. Zâmbetele nu ți se potrivesc, copile! Unde, dracu, ai văzut umbre vesele? O să-ți fie viața un iarmaroc, un circ ieftin teatru de stradă viața celui dezbrăcat de identitate. Spectacolul sinelui scamatorie în icoană; clovn sau acrobat la trapez, cu sau fără plasă, ce mai contează? Pe o scenă de împrumut, exbiționarea este cel mult o extrovertire a sângelui căzut pe gânduri. Veniți la iarmaroc, veniți la circ, veniți la teatru, scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să-ți pui o rogojină-n cap și să-i dai foc ori să-i întinzi lui Gheorghiu-Dej o jalbă-n proțap în balconul Comitetului Central?... Îți închipui că aici poate să cadă guvernul ca-n Italia, dacă faci asemenea scamatorii?... E-hei!... Te sfătuiesc să stai liniștit, domnule, dacă vrei să nu dăm iar de bucluc cu toții!... Fii mai chibzuit, că ești om în toată firea, ce dracu!... Nando, pentru Dumnezeu, nu te-apuca iar de prostii..., îl imploră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
alții! Văzuseră și trăiseră atâtea, nu erau ei aceia! Să fie dus la doctor marțafoiul, să i se facă autopsie și analize! Alte cercetări, pe urmă, să dovedească, odată pentru todeauna, că povestea cu orologiul nu a fost decât o scamatorie idioată! „S-a otrăvit, sigur nu a murit de inimă!” a hotărât Poștașul. „Întâi a potrivit orologiul să bată la nouă și patru minute” - Starostele postăvarilor știa cel mai bine! „Apoi a făcut să stea la nouă și cât dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
inventezi femei discrete. Extraordinare. Viața ta se bazează pe imaginație, de aceea nu ai nimic, dar te porți de parcă ai stăpâni totul. Un artificiu; toată existența ta e un joc de artificii; îți transformi dezastrele în victorii: totdeauna îți reușește scamatoria asta. Construiești singurătăți. Femeia solară, Femeia cu părul roșu, tu. Voi. Uneori scoți rochia albastră și o întinzi pe fotoliu. Așa cum ar face Sybille dacă s-ar pregăti să meargă la o serată. Este un veșmânt lung, cu trenă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
purtăm, imprimată, legătura primordială: zămislirea din UNUL. La ÎNCEPUT, vreme de o secundă siderală, am conviețuit într-un PUNCT. Dar să revin. Legătura noastră are ceva maladiv, cel puțin în ceea ce mă privește. Mă echilibrez (?) prin artificiu. Ultima mea mare scamatorie a fost atunci când am inventat Femeia solară. Pe urmă - a fost mai ușor - am inventat Femeia cu părul roșu, cam așa ceva. Le-am închis într-o povestire: Erika nu este străină de această ispravă. Multe blestemății literare am făptuit împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Decât cunoscuți. Colegi. Străini. Vă despart baraje. Baricade. Teritorii. Lumi. Necuprinsuri. Te vor bloca necunoscuții. Și așa o fac. Subtil, brutal, în toate felurile. Te-ai săturat. „Circul! Ajunge cu tot circul ăsta! Cât credeți că o să vă mai suport scamatoriile? Cât o să mai scoateți panglici din jobene și iepuri din sân? Teorii din mâneci și adevăruri pe nas? Bastoane? Zâmbete pe urechi?...” Și tot așa. Până vei răguși. Vei gesticula. Vei scrie cu vopsea. Pe ziduri, pe caldarâm, pe acoperișuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
admira o construcție pe care o poți numi astfel doar dacă, la rândul tău, nu ai mai fi citit vreodată o carte cu adevărat bună. Ceea ce nu e, firește, cazul lui Negoițescu. Afirmațiile sale rămân însă lipsite de conținut, simple scamatorii prin care criticul încearcă să dea consistență vidului: "La data publicării, Craii de Curtea Veche au șsic!ț apărut ca o operă bizară, fascinantă, rău construită. Azi, Ťreaua construcțieť ni s-ar părea ca atare modernă, dacă n-am descoperi
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]