41 matches
-
preferabil să te joci cu un pumn de diamante și să le răstorni dintr-o palmă în cealaltă, când soarele scapără scântei în boabele de preț, vânturate cu îndemânare. Câteodată, scânteierea lor mă înșală, după cum adeseori, privighetoritul se confundă cu schelălăitul unui cățel, rămas cu labele retezate pe linia tramvaiului. E un punct negru în fațeta unui briliant, e o poznă a sufletului. ...Mereu frământat de asemenea nimicuri, în cartea despre suflet, sunt redus să zugrăvesc, în locul istoriei unei vieți frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
imagină pe EL vizionându-l și poftind mai mult. — Aș dori să văd și eu wolverinele dumneavoastră. Cormier zise: — Credeam că n-o să mă rogi niciodată. Și o luă înainte lui Danny, spre cuștile refrigerate. Din cald, aerul deveni congelat, schelălăiturile deveniră mârâituri și niște forme întunecate săreau, izbindu-se de ușile din plasă de metal ale cuștilor. Cormier zise: — Gulo luscus. Glutonul. Carcajou - spirite malefice la indieni. Cel mai nesățios carnivor de pe lume și cel mai violent mamifer, din creștet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un gest nervos cu mâna, ca și cum întrebarea mea îl sâcâia. "Nebunul care ne-a fugit de la ospiciul din mlaștină. Vrem să-l învățăm un cântec. Dacă reușește, înseamnă că s-a vindecat." În clipa aceea s-a auzit din nou schelălăitul câinelui. Îmblânzitorul n-a mai scos un cuvânt. A revenit la nemișcarea dinainte, dormea în picioare și asculta vântul. A rămas așa multă vreme, după care, fără să spună o vorbă, mi-a întors spatele și a plecat. L-am
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
a murit, de Încurcătură de mațe, crede femeia lui Ben: a mâncat cu lăcomie un castron cu tocană de purcel și burta i s-a umflat ca un cimpoi. S-a chinuit o zi și-o noapte cu gemete și schelălăituri. Am săpat cu o lingură, o mică groapă În pământul rece, lângă șandramaua lui Ben și l-am plâns. Cum să nu plângi un câine care a fost atât de credincios? Am ajuns la pagina 157 cu cartea. Am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
poate că nu ești chiar așa de deosebit. Ne-am pregătit să facem dragoste. Ne-am pregătit să facem dragoste ca doi adulți - știi tu, în modul cel mai firesc. Fără nimic excitant, fără voci îngroșate, fără nechezături căprești sau schelălăituri zburdalnice și chicoteli, fără adjuvanți, coniac, desuuri de bordel, curele, pipăieli, fără un al treilea. S-a dezbrăcat repede. Are niște chiloți foarte mișto, dar nu prea merită osteneala să le dai atenție. Martina a pornit-o spre baie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de cuvânt, toată lumea știa acest amănunt, dar Edu nu era un borfaș ca să merite un astfel de tratament. Chiar acum lătra și dădea din coadă ca un câine simțitor ce era. Se liniști doar când primi o lovitură În coaste. Schelălăitul său prelung fu acoperit de vocea de tunet a primarului care ținuse morțiș să fie prezent la adunare. Stimați concetățeni, ne-am adunat azi și aici pentru a sărbători plecarea domnului Cain În Israel. E prima repatriere Înconjurată cu bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
filfizonul începu să râdă din nou, apoi împroșcă sânge și se opri. Privirea cu care se uită la Fritzie îmi aminti de cea a unui câine care-și iubește stăpânul hain, fiindcă n-are altul. Vocea lui chiar aducea cu schelălăitul unui câine bătut. Am venit să fac rost de niște cal alb și să mă-ntorc la L.A. înainte să mă prezint la polițaiul de la Eliberări Condiționate. Tipul pe care mi l-au desemnat se pare că-i un pampalache
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sfârșit, se vîrî în pat, pregătindu-se să se înalțe ca o pară de foc, pentru câteva ore, pe cerul orașului, Ho diábolos ascultă întîi liniștea din jur, zimțată de joagărul greierilor, clefăiturile dulăilor ce-și rodeau înnebuniți cîte-un mădular, schelălăiturile paturilor în care bunicuțe lubrice își atrăgeau din zbor cîte-un nepot. Își aruncă apoi cu veselie capul pe spate. Și izbucni într-un răcnet, ce înmuie până și lipiciul sticlelor de pe mesele din cartier. Cântând c-o voce lăcrămoasă, antrenantă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în cadrul programului de "Creație și traducere literară"). Fac parte din cei 20-30 de inși care conduc lumea Timizi neștiuți disperați De la posturile lor de comandă cu birourile răsturnate De pe fundul genții Diavolului Amestecați printre rolele lui de scoci, nori, schelălăiturile lui atmosferice și chitanțe Ținând în echilibru fragil limba lumii Rugîndu-se neîncetat Ca Dumnezeu să îi treacă între numărul acelora Pentru care Dumnezeu iartă o cetate Mi-am tras în rugăciunea mea și mâinile și picioarele Am ieșit din lume
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să curgă foarte repede lumina purpurie (aici domnul Martin Își trecu iar batista de-a lungul frunții cu șanțuri adânci și rămase câteva clipe tăcut). Atunci - continuă el adunându-se arcușul alunecă răgușit peste corzile viorii și sunete ca niște schelălăituri se Împrăștiară strident, În timp ce femeia umplea sala cu un râs asurzitor, care te Îngheța. Colonelul Încercă să se ridice și, nereușind, Începu să strige un NUUU prelung și să Întindă mâinile rugător spre mine, care zăceam Într-o nemișcare totală
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
reușit să mă smulg din locul acela și, smucind ușa Îngrozit, să ies. Eram gol, murdar de excremente de tot felul, zgâriat pe mâini și pe picioare. Tremuram nestăpânit. Mi s-a părut că aud râsete stridente În urmă, miorlăituri, schelălăituri. Adânc tulburat, cu o senzație de toropeală, m-am târât până În dormitor, pierdut. Mama stătea În bucătărie, pe scaunu-i iubit (avea o perniță roșie, cu model floral În relief), și mi povestea precipitat despre vecina ei (doamna Milerovna Jurilovca ), o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de istorie Îl botezase așa, se plimba slobod de cealaltă parte a gardului, Îi făcea În ciudă lui Vizanti și din când În când băga botul printre zăbrelele din dreptul lui Vizante și apoi Începea canonada de lătrături și de schelălăituri care În final se lăsa cu boturi Însângerate. Din experiența sa acumulată și din lucrarea instinctului de conservare, Va știa că În asemenea momente nu este indicat să iasă afară pentru că Vizanti, orbit de furie, a mușcat-o până și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fi putut ademeni pe băștinașii multilateralei noastre dezvoltate. Eram într-un impas grozav. Golisem sticla de votcă. Gândurile posomorâte mă copleșeau cu întrebări pe care nu aveam cui să le împărtășesc. Bumbu terminase monologul și acum fredona un fel de schelălăituri, încurajându-se de unul singur, „așa, taică, așa, oșenește“. Chelnerul venise pentru a nu știu câta oară la noi, rugându-ne să plecăm, pentru că altfel cheamă sectoristul și nu voia să ne jignească astfel. „Ați fost până acu’ o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
santinela și închise ușa, se auzi zgomotul făcut de zăvorul greu. Luminile se stinseră una după alta și peste campament și oază se așternu tăcerea; o tăcere ruptă doar de foșnetul frunzelor de palmier agitate de ușoara boare și de schelălăitul unui șacal înfometat. Gacel se înveli în pătură, își sprijini capul pe șa, aruncă o ultimă privire spre barăci și vehiculele parcate în rând într-un garaj rudimentar și adormi. Zorii îl găsiră în vârful palmierului cel mai bogat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
miere, reuși să-l facă pe Abdul-el-Kebir s-o înghită și, odată cu căderea nopții, se ghemui cu genunchii strânși pe o pătură pusă pe nisip și adormi îndată. De data asta nu vulturii l-au trezit în zorii zilei, ci schelălăitul hienelor și șacalilor ce-și disputau stârvurile, și timp de câteva minute ascultă hărțuiala, zgomotul oaselor rupte de fălcile puternice și al cărnii sfâșiate, smulsă dintr-o dată. Gacel ura hienele. Detesta vulturii și șacalii, dar față de hiene simțea o aversiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Cu gândul la un pește mare. Fericit este că-i pui Și-l iubește mama lui. Liviu-George Vasilache LĂBUȘ Ieșind de la școală, mă plimbam prin livada din față. Fiind primăvară, pomii mă îmbătau cu mirosul lor plăcut. Deodată am auzit schelălăitul unui cățel M-am îndreptat într-acolo . Lângă un copac, se zărea un cățeluș șchiop. Se uita așa de galeș la mine, parcă mă implora să-l ajut. Era atât de frumos ! Parcă mi-era frică să-l ating. Dar
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]