174 matches
-
să aibă timp să apară. Așa însă, cîntărit parcă la fir de păr, echilibrul inițial a fost exact cel de care era nevoie ca universul să fie o gazdă ospitalieră pentru viață. În locul unei dezordini copleșitoare, s-a ridicat o schelărie de o exactitate care nu poate să nu te ducă cu gîndul la ipoteza unui proiect inteligent. 3) Lipsa masei atomice cinci. Expresia sună opac, dar descrie un fenomen pe cît de simplu, pe atît de straniu. În urma big bangului
Omisiunea lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5708_a_7033]
-
Al. Marcu (am publicat despre el un eseu la Centenarul Catedrei; i-am datorat cunoașterea patimii și a deprinderii tehnicii de editare a unei cărți, ca și oprobiul plagiatului, o «hoție», și acribia trimiterilor - era singurul care ne învăța «această schelărie, care trebuie să dispară la tipărire», cum mi-a spus pe atunci Tudor Vianu!); Zapan, cu inocularea structuralismului din psihologie, pe care apoi l-am corectat creind concepția «contextual-dinamică»); Mihai Ralea, cu implantarea psihicului în „social”; în unele privințe, Al.
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
sfârșit, o lectură în răspăr. Alături de Expresivitatea involuntară și de Figura spiritului creator (împreună cu care făcea serie în 1981), Imanența literaturii are o alură mai degrabă cuminte. Nu strică nici deprinderile comode ale cititorilor profesioniști, nu trage nici vălul de pe schelăria operei scriitorilor de manual. Aproape trei sferturi din materia ei ține de zona inofensivă a literaturii vechi. Referirile la prezent sunt numai câteva, și acelea alegorice. Dar să nu uităm ce rol juca alegoria în primii ani ai deceniului al
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
fișelor lingvistice, paragrafele fiind numerotate cu cifre arabe și tratate precum o rubrică de dicționar: la obiect, concis și fără urmă de empatie. De aceea, în loc de detalii vii dăm peste nume proprii, profesii, titluri de volume, seminarii, în totul o schelărie de generalități fără carne individuală și fără miros omenesc. E ca și cum ai deschide un catastif de procese verbale în care autorul dă declarații oficiale despre oamenii pe care, întîlnindu-i în viață, a avut nefericita idee de a-i încondeia. Cititorul
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
tradiț ie critică l-a privit din mai toate unghiurile posibile, de la cel autonom lingvistic până la cel politic. Mai mult: majoritatea interpretă rilor i se păreau supralicitări, astfel încât, considera criticul, „toată această tencuială stridentă trebuie înlăturată, dacă vrem să regăsim schelăria originară”. Nu mai surprinde, de aceea, deloc faptul că prima monografie consistentă apărută de atunci își ia toate precauțiile necesare pentru a nu mai compune un discurs autoritar și/ sau științificizat. I.L. Caragiale. Fatalitatea ironică, încearcă să ne convingă din
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
un instrument de expresie grosolan, extrem de greu de mânuit. Și asta din pricină că scrisul, spre deosebire de vorbire, începe întotdeauna într-un gol contextual. Scrisul e în proporție de 90% muncă de salahor, pregătire a expresiei, cheltuială de efort pentru ridicarea unei întregi schelării contextuale, și doar în proporție de 10%, în cazurile fericite, expresie. Fără această schelărie (pe care adesea mi-e lene s-o construiesc), expresia se prăbușește în vag, cuvintele sună a gol." (pp. 243-244). Din cartea lui Matei Călinescu aș
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
vorbire, începe întotdeauna într-un gol contextual. Scrisul e în proporție de 90% muncă de salahor, pregătire a expresiei, cheltuială de efort pentru ridicarea unei întregi schelării contextuale, și doar în proporție de 10%, în cazurile fericite, expresie. Fără această schelărie (pe care adesea mi-e lene s-o construiesc), expresia se prăbușește în vag, cuvintele sună a gol." (pp. 243-244). Din cartea lui Matei Călinescu aș desprinde ca inadecvat numai titlul, voit modest ori antifrastic. ,Un fel de jurnal"? Nicidecum
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
destinul scriitorului național în anii lungi, trudnici și doar în parte încheiați ai tranziției. Sunt note scurte, dar nu eliptice, riguros articulate ale unei conștiințe treze care nu se scaldă în apele compromisului, dar nici nu-și nutrește existența pe schelăria evenimentelor politice, al căror substrat însă nu-i scapă - în acei ani de confruntare socială ce aveau să ducă la prima cădere de la putere a neocomunismului local. în 1994, diaristul împlinea 65 de ani, doi ani mai târziu nota cu
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
neputința nașterii - un plod moare lent În viscerele Înfundate și gura care se cască să apuce aerul Înghite cu nesaț doza letală strecurată perfid În lingurița de viață. Într-o dimineață de iunie betoniera e scheletul unui animal preistoric. Zidurile, schelăria, turnurile metalice, șinele, treptele Înguste, jgheaburile de tablă, totul pare o alcătuire de oase calcinate - vertebre și femure, clavicule, maxilare uriașe, risipite de-a valma, părăsite Într-o deplină Împietrire peste care se cerne continuu o bură albă, scămoasă. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pași grăbiți, a căror origine nu izbutea să o identifice. Nedumerit, Dante se uită În jur, căutând o explicație, dar era sigur că monahul nu dispăruse pe singura cale vizibilă, ușa din dreptul altarului. Pe fundalul absidei fusese ridicată o schelărie Îngustă, care ajungea aproape de ferestrele de sus. Două dintre acestea fuseseră Închise cu vitralii policrome, În timp ce a treia era Încă descoperită. Probabil că pungașul acela se cocoțase până sus, căutând să scape pe acoperiș. Reacționând cu o clipă de Întârziere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fuseseră Închise cu vitralii policrome, În timp ce a treia era Încă descoperită. Probabil că pungașul acela se cocoțase până sus, căutând să scape pe acoperiș. Reacționând cu o clipă de Întârziere la acea mișcare neașteptată, se năpusti, la rândul lui, spre schelărie. Brandan Încerca să fugă pe acoperișuri, nu pe străzile Florenței, unde ar fi putut să fie văzut de vreo patrulă. Schelăria, alcătuită din stâlpi legați cu funii de cânepă, se legănă amarnic sub greutatea umbrei ce se cățăra cu repeziciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
scape pe acoperiș. Reacționând cu o clipă de Întârziere la acea mișcare neașteptată, se năpusti, la rândul lui, spre schelărie. Brandan Încerca să fugă pe acoperișuri, nu pe străzile Florenței, unde ar fi putut să fie văzut de vreo patrulă. Schelăria, alcătuită din stâlpi legați cu funii de cânepă, se legănă amarnic sub greutatea umbrei ce se cățăra cu repeziciune spre partea dinspre absidă. Ultimele scânduri ale etajului de sus se terminau În golul uneia din ferestrele naosului, care dădea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cațere și el cu greu. Acolo sus, spre căpriori, orice zgomot era amplificat de ecou, și deși nu vedea pe nimeni avea impresia că era Înconjurat de trupuri În mișcare. Continua să scruteze În beznă, căutându-și adversarul. Într-acestea, schelăria se legănă din nou, amenințând să se prăvălească la pământ. Dante blestemă neglijența cu care fusese făcută lucrarea, agățându-se din toate puterile de o funie. Apoi, cu un ultim efort, ajunse sus. Alergă peste scânduri ca să Îl ajungă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sus. Alergă peste scânduri ca să Îl ajungă din urmă și să Îl Înșface Înainte să cadă În gol. Nu Îl vedea, dar știa că acolo trebuia să fie, din moment ce ferestrele, spre deosebire de cum păreau de jos, erau foarte departe de capătul schelăriei, și numai un salt supraomenesc i-ar fi permis lui Brandan să ajungă până la cea mai apropiată. I se păru că zărește o umbră nedeslușită și se opri, ținându-se de vârful unui stâlp. Dintr-o dată, oboseala se abătu peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de la curent cu beregata retezată a victimei din turn. Dante Își roti privirea de jur Împrejur. - Relicvariul. Unde e ascuns? Cecco avu un moment de șovăire, după care se Îndreptă spre un colț din biserică, aflat nu departe de baza schelăriei unde priorul se luptase cu călugărul. Se aplecă și acționă un obiect de pe marginea a ceea ce părea să fie o piatră funerară. Se auzi o pocnitură, apoi, cu un efort considerabil, Cecco urni piatra, scoțând la iveală Începutul unei scări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
frânghiile. Într-adevăr, de câteva clipe, colosala roată de mai bine de zece coți diametru Începuse să Încetinească, iar reînvierile mortului deveniseră mai sporadice. În cele din urmă, se opri de-a binelea. Doi străjeri se cățărară cu grijă peste schelăria de bârne care o susținea, până când ajunseră la punctul unde trupul rămăsese Înțepenit. De acolo, ajutându-se cu frânghiile, coborâră macabra Încărcătură până Într-o bărcuță ce aștepta pe râu. Dante rămăsese pe mal. - Alungați-i de aici pe gură-cască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ÎN AFARA EUROPEI”, de Dan Mihai Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 2103 din 03 octombrie 2016. Duminică 24 februarie 2013. Metroul din New Delhi este subteran numai în zona centrală, în afara căreia circulă aerian, pe piloni de beton mai solizi decât schelăria metalică scârțâitoare din Brooklyn. În interiorul stațiilor de metrou vezi o mulțime de soldați înarmați, unii stau pitiți în cazemate realizate din saci cu nisip. De fiecare dată trebuie să-mi introduc geanta la control cu raze, ca la aeroport, dar
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
a fost mult mai bine că nu arătam ca un turist american! Citește mai mult Duminică 24 februarie 2013. Metroul din New Delhi este subteran numai în zona centrală, în afara căreia circulă aerian, pe piloni de beton mai solizi decât schelăria metalică scârțâitoare din Brooklyn. În interiorul stațiilor de metrou vezi o mulțime de soldați înarmați, unii stau pitiți în cazemate realizate din saci cu nisip. De fiecare dată trebuie să-mi introduc geanta la control cu raze, ca la aeroport, dar
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
Dan Mihai Ștefănescu Publicat în: Ediția nr. 2103 din 03 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Duminică 24 februarie 2013. Metroul din New Delhi este subteran numai în zona centrală, în afara căreia circulă aerian, pe piloni de beton mai solizi decât schelăria metalică scârțâitoare din Brooklyn. În interiorul stațiilor de metrou vezi o mulțime de soldați înarmați, unii stau pitiți în cazemate realizate din saci cu nisip. De fiecare dată trebuie să-mi introduc geanta la control cu raze, ca la aeroport, dar
AVENTURI LA NEW DELHI – FRAGMENT DIN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362525_a_363854]
-
Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului De la un timp mă risipesc în gânduri, arzându-mă ca o făclie vie și-ascunsă-n mine, într-o albă noapte, croiesc cu sârg un fel de schelărie pe care urc un munte în surpare; alături stau prăpăstii fără fund, în care nici izvorul nu mai curge, ci...doar ecouri stranii îmi răspund. Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate, mă-ntreabă ce-am făcut cu-atâta cer
UN ZBOR CU O ARIPĂ ÎN ŢĂRÂNĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354535_a_355864]
-
vină Le strigăm din veac s-audă Că nu mai avem țărână! INVENTAREA LUI Nu cumva el Bălcesu a fost trimis anume Și intra în cetate un fel de cal troian Eu l-am văzut pe dealuri trist ca o schelărie Cum îl trăgeau popoare icnid prin subteran Căci cum putea poporul acesta să mai meargă Nepedespit prin veacuri de prea atâta vină Lumina chiar lumina nu mai intra în țară Mucegăiau și munții de-atâta nelumină Atâta lașitate ca un
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
urmăritori, pe drumul inițiatic. Imaginile cosmice nu sunt surprinse gâfâind, pe cărări "spăimântătoare", ci dintr-un ochi de pasăre care planând deasupra lumii sărbătorește frumusețea lumii. Nu putem decela la el o privire "revoltată" aceea ar distruge, ar arde toată schelăria "surelor văi de chaos" din jur. Eminescu nu este un "vânător", ci un pânditor al cerului. Nietzsche dorește întâlnirea cu zeul și-l urmărește ca pe un vânat. Eminescu pândește în "văile de chaos" în așteptarea unui semn scris în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Memento mori) arcuri: "Trece-un pod, un gând de piatră repezit din arc în arc" (Memento mori) " În sala cu muri netezi de-o marmură ca ceara, ... Cu arcuri ce-și ridică boltirea temerară..." Sunt, toate aceste forme, "gândire arhitectonică", "schelărie de tipul imens" care au un semn distinctiv "bătrânețea"12. Putem vedea acest semn al tablourilor arhitectonice în formele stihinice care atacă zidul mușchiul, mucigaiul, paianjeni, putredul: În mijlocul unei grădini pustii, unde lobodele și buruienile cresc mari în tufe negre-verzi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cosmologice" (Memento mori, Povestea magului călător în stele, Andrei Mureșanu, Odin și Poetul) se dezvoltă epic din nuclee (în expansiune) a unui impuls poetic mereu in statu nascendi: imaginile proliferează imagini colonizând spații cosmice neatinse de privire. Versurile par niște schelării uriașe pe care aștepți să coboare titanii, zeii "noianului" originar: Deasupra vedea stele și dedesuptu-i stele, El zboară fără preget ca tunetul rănit; În sus, în dreapta, -n stânga lanurile de stele Dispar. El cade, -un astru in haos azvârlit." (Povestea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sprijinite doar pe aer "stânce arcuite în gigantice portale", "înalte albastre hale" -, colonade și ferestre sculptate în "stânce" ("bolte săpate-n granit"), dar adesea sunt doar cadre goale "de cugetări castele" prin care hăuie vidul, precum în viziunile lui Piranesi. Schelăriile cosmice par linii desene Nazca, borne ale unor vechi rute saturniene, resemnificate și redate vederii celor născuți mai târziu, dar și semne, chemări misterioase către semizeii și atlanții retrași în "sâmburii" cosmosului. Între aceste vedute relicve ale unei civilizații de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]