325 matches
-
bună măsură regionalist în recuperarea ținutului bănățean. Primul Sorin Titel e predominant vizual, autor de scenarii cinematografice, pe când al doilea Sorin Titel e predominant auditiv, un foarte bun povestitor, posibil autor de scenarii radiofonice. Simetria e, desigur, discutabilă, ca orice schematizare, pentru că există elemente comune de la o etapă la alta. Dar e evident că perspectiva socială a prozei lui Sorin Titel se deschide promițător spre ultimele romane. De asemenea, pactul autobiografic și regionalist (evocarea originilor familiei și reconstituirea istoriei personale, mitizarea
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
jurnal filosofic al iubirilor, al acestor întâmplări ale ființei , cum ar spune Nichita Stănescu. Noțiunea de întâmplare amintește de concepția metafizicii probabilistice”(4) După, Suppes lumea este plină de evenimente întâmplătoare și orice cunoștință se întemeiază pe anumite abstractizări și schematizări. El își afirmă adeziunea la un realism al opiniilor, spre deosebire de realismul ontologic. Conceptul de întâmplare este explicat de Suppes cu ajutorul conceptelor de complexitate și calculabilitate, deși în Logicile moderne sau în discursul filosofic informal întâmplarea este adesea explicată cu ajutorul conceptelor
CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT de CRISTINA NECULA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346589_a_347918]
-
mult mai ieftină. Însă o asemenea alegere implică neajunsul de a te rupe de formulele magice în zece pași și acceptarea adevărului că realitatea din business e mult prea complexă și comportă prea multe necunoscute pentru a fi comprimată în schematizări superficiale și simplificări grosolane. Pe de altă parte, cursanții, hipnotizați de aceste prezentări care frapează și exaltă iluzia reușitei, nu doar că își interzic orice analiză critică serioasă, dar aderă cu toată ființa la acele sfaturi și precepte care îi
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
După primele luni de drumuri pe coclauri, pe străzi desfundate și prin câmp, cea mai puternică impresie pe care i-a lăsat-o Bucureștiul de la margini e dezordinea. „La periferie e haos și dai dintr-una-ntr-alta. Nu vezi niciun fel de schematizare: oameni care și-au cumpărat o bucată de teren și au ridicat o vilă între o spălătorie auto și un centru de dezmembrări de mașini. E ca la 6 din 49, când amesteci tot și vezi ce iese, ba un
stâne, drone și ghetouri pentru clasa de mijloc () [Corola-blog/BlogPost/337889_a_339218]
-
o cale de scurgere pluvială și o zonă de băltire. Apa poate ajunge până la 0,6 m adâncime. Căile de scurgere provin de pe versanții mai abrupți din est. Figura 1: Harta de hazard la inundații pluviale a orașului Cernavodă - schematizarea principalelor probleme legate de inundații (adâncime maximă - eveniment cu probabilitatea 1%) Conform "Atlasului zonelor urbane marginalizate din România", 15,7% din populația orașului Cernavodă este clasificată ca fiind marginalizată. Zonele populate de comunitățile marginalizate se află în aceste zone cu pante
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
care urmează să fie transferat altui concept. Ca operație de extragere a unor însușiri, tehnica analogică se bazează pe mecanismul abtractizării generalizate care vizează selecția caracteristicilor esențiale și transferarea lor altui concept. Stabilirea analogiilor se realizează în trei etape: 1. Schematizarea proceselor, fenomenelor supuse analogiei; 2. Identificarea caracteristicilor formale comune proceselor sau fenomenelor între care se stabilesc analogii; 3. Transferarea proprietăților formale identificate în etapa precedentă conceptului vizat de analogie; J.J.Gordon stabilește patru tipuri de analogii: 1. Directă - se realizează
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
instructiv-educative), a strategiei didactice optime metode și procedee, mijloace de învățământ, forme de organizare a activității, resurse (umane, temporale) puse în valoare etc.; stabilirea manierei/formei de realizare a evaluării etc. Vezi, în acest sens, Figura 1 ca modalitate de schematizare a reperelor considerate esențiale ca premise ale delimitării unei didactici a preșcolarității în contextul educațional actual. comunicare socializare conștiință de sine comportare civilizată instrumente relații de colaborare achiziții cognitive cu educatorul/ceilalți copii univers afectiv adaptare mișcare, curiozitate, relaxare jocul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
spațio-temporale ale desfășurării acesteia, respectiv precizări referitoare la resursele umane (responsabili, invitați, colaboratori etc.) și materiale implicate. (e) Propunerea/elaborarea altor proiecte presupune coordonate similare celor actualizate anterior: tema proiectului, durata, grupul-țintă, obiective, activități, rezultate (vezi, în acest sens, și schematizările din Caietul educatoarei). NOTĂ: Delimitările nu au caracter restrictiv, educatorul implicându-se, în principiu, și în conceperea unor documente prezentate anterior în categoria celor de ,,completat" (cel puțin în ,,personalizarea" acestora). Celelalte direcții ale activității de concepere de ,,documente" de către
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
este posibil a unui sunet cu zgomote din natură, cu sunete produse de viețuitoare, exemplificarea de cuvinte care conțin sunetul respectiv în poziție inițială, mediană sau finală etc. ( Etapa de sinteză constă în parcurgerea traseului invers: reconstituirea cuvântului; reconstituirea propoziției; schematizarea acestora prin asocierea de simboluri formei orale: . = propoziție enunțiativă; ? = propoziție interogativă; ! = propoziție exclamativă; . = propoziție enunțiativă alcătuită din trei cuvinte etc.; fixarea acestor elemente prin actualizarea sau construirea/crearea de exemple similare la nivel structural și/sau la nivelul semnificației. ( Valorificarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de față cu delimitări realizate astfel doar la nivelul teoretic, al interpretării, realitatea fiind unitară), și în opinia conform căreia comunicarea didactică presupune o relație angajată simultan la nivelul a două planuri: ,,codul cognitiv-in-formațional și codul afectiv-interpersonal", de unde următoarea posibilă schematizare: ,,(1) nivelul contactului interpersonal cu ipostazele: (a) recepția mesajelor și a interlocutorului; (b) percepția mesajelor și a interlocutorului; (2) nivelul schimbului interpersonal cu ipostazele: (a) schimbul informațiilor; (b) schimbul stărilor și al atitudinilor" (Ezechil 2003: 139). 26 Avem în vedere
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
unei organizații înseamnă în practică derularea unui proces cu mai multe faze sau pași, începând cu identificarea elementului de comparat și terminând cu evaluarea impactului acțiunii de îmbunătățire asupra produselor. Probabilitatea de a vedea în două surse bibliografice diferite o schematizare a procesului cu același număr de pași este redusă. Acest lucru nu înseamnă însă că esența procesului se modifică de la autor la autor sau în funcție de situația concretă care face necesară acest tip de analiză. Dacă numărul de pași este diferit
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
însă că esența procesului se modifică de la autor la autor sau în funcție de situația concretă care face necesară acest tip de analiză. Dacă numărul de pași este diferit, atunci vor fi diferite atât etichetele acestor pași, cât și conținutul lor. Câteva schematizări prezintă un interes special, unele datorită renumelui autorului - teoretician sau firmă -, altele din considerente „istorice”. Dat fiind că firma care a lansat conceptul a fost Xerox, este interesantă trecerea în revistă a schemei „originale”. Conform acesteia, procesul s-ar desfășura
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în SUA este utilizată o descompunere bazată pe lanțul valorii, în varianta Porter sau McKinsey, în timp ce în Franța pare să existe o preferință pentru o descompunere ce implică o abordare funcțională à la Fayol. În fond, diferitele forme concrete de schematizare a activităților unei organizații prezintă mai multe puncte de similitudine, decât de diferențiere. În sensul acestei observații, analiza lanțului valorii a fost prezentată detaliat de Băcanu (2006). Utilizarea acestei focalizări asupra unor activități nu exclude preocuparea pentru sinergiile care apar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
perspectivă internă perspectivă externă / 102 3.1.3. Opoziția III (mod): narator reflector / 103 3.1.4. Cercul tipologic / 105 3.2. Dinamizarea situației narative / 109 3.2.1. Profilul narativ / 116 3.2.2. Ritmul narativ / 118 3.3. Schematizarea procesului narativ: tipare narative / 125 3.4. Dinamizare și schematizare: concluzie / 129 4. Opoziția "persoană": identitate și non-identitate a spațiilor de existență ale naratorului și personajelor (narațiune la persoana întîi narațiune la persoana a treia) / 131 4.1. Abordări anterioare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mod): narator reflector / 103 3.1.4. Cercul tipologic / 105 3.2. Dinamizarea situației narative / 109 3.2.1. Profilul narativ / 116 3.2.2. Ritmul narativ / 118 3.3. Schematizarea procesului narativ: tipare narative / 125 3.4. Dinamizare și schematizare: concluzie / 129 4. Opoziția "persoană": identitate și non-identitate a spațiilor de existență ale naratorului și personajelor (narațiune la persoana întîi narațiune la persoana a treia) / 131 4.1. Abordări anterioare ale narațiunii la persoanele întîi și a treia / 132 4
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Într-o altă secțiune a capitolului de față voi descrie acele forțe formale care contracarează dinamizarea procesului narativ. Acestea pot fi observate îndeosebi în sfera romanului popular și tind să contracareze conștiința intermedierii. Aceste fenomene sînt sintetizate prin conceptul de "schematizare" a situațiilor narative. 3.1. Elementele constitutive ale situațiilor narative tipice: persoană, perspectivă, mod Intermedierea, în calitate de trăsătură generică a narațiunii, este un fenomen complex și multidimensional. Pentru a folosi această caracteristică generică drept fundament pentru o tipologie a formelor narațiunii
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
varietate de fenomene și forme topografice, poate fi schițat și descris. Critica mai veche referitoare la situațiile narative a presupus adesea în mod greșit că tipurile principale ale situațiilor narative erau prescripții normative sau cel puțin erau echivalente cu o schematizare a posibilităților narative care consta în trei categorii. Astfel de obiecții au fost ridicate mai puțin frecvent în ultimii ani. Cu toate acestea, aș vrea să afirm încă o dată că obiectivul acestei tipologii nu este restrîngerea multitudinii posibilităților narative, ci
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Afirmațiile referitoare la un anumit profil narativ și la un anumit ritm narativ sînt, prin urmare, semnificative doar atunci cînd au legătură cu funcția lor particulară în cadrul contextului narativ. Această funcție de regulă va fi dependentă de situația narativă. 3.3. Schematizarea procesului narativ: tipare narative Există cîteva semne că procesul de concepere a stilului narativ și reprezentarea intermedierii prin intermediul unui aparat narativ potrivit nu evoluează uniform, ci mai degrabă cu diferite grade de intensitate. Motivele cele mai însemnate pentru acest lucru
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
tendința de a trece de la o situație narativă auctorială la una personală, care poate fi observată cu deosebită frecvență în tranziția de la expozițiune la partea principală a unei narațiuni sau la începutul capitolului, poate fi, la rîndul său, inclusă aici. Schematizarea unei deschideri narative poate fi întîlnită într-un număr mare de romane. O tranziție auctorial-personal de acest gen poate fi observată în primul capitol al romanului Procesul al lui Kafka. Acesta este de asemenea un factor determinant pentru structura procesului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o descriere a unei seri în spațiul rural, adică o "descriere" potrivit listei lui Bonheim, ci o prezentare metonimică a unei experiențe interioare a eroului, pentru care termenul tehnic "descriere" nu mai pare cu totul potrivit. 3.4. Dinamizare și schematizare: concluzie Analiza mea privind fluctuațiile și modulațiile pe care situația narativă le reflectă pe parcursul unei narațiuni mai lungi a scos la iveală două tendințe opuse, una către dinamizare, iar cealaltă către schematizarea procesului narativ. În spațiul celei dintîi sînt grupate
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pare cu totul potrivit. 3.4. Dinamizare și schematizare: concluzie Analiza mea privind fluctuațiile și modulațiile pe care situația narativă le reflectă pe parcursul unei narațiuni mai lungi a scos la iveală două tendințe opuse, una către dinamizare, iar cealaltă către schematizarea procesului narativ. În spațiul celei dintîi sînt grupate toate fenomenele implicate în reprezentarea intermedierii ce animă procesul de transmitere către cititor pe parcursul narațiunii care îl diversifică, contracarînd astfel monotonia care ar putea deriva din perseverența excesivă a unei anumite situații
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narativ. În spațiul celei dintîi sînt grupate toate fenomenele implicate în reprezentarea intermedierii ce animă procesul de transmitere către cititor pe parcursul narațiunii care îl diversifică, contracarînd astfel monotonia care ar putea deriva din perseverența excesivă a unei anumite situații narative. Schematizarea, pe de altă parte, denotă tocmai acel tip de perseverență sau de recurență a unor anumite tipare secvențiale în succesiunea formelor narative fundamentale. Tiparele narative precum nivelarea generală a profilului narativ către finalul unei narațiuni mai lungi sînt rezultatul schematizării
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Schematizarea, pe de altă parte, denotă tocmai acel tip de perseverență sau de recurență a unor anumite tipare secvențiale în succesiunea formelor narative fundamentale. Tiparele narative precum nivelarea generală a profilului narativ către finalul unei narațiuni mai lungi sînt rezultatul schematizării. Ar fi greșit, totuși, să conchidem că dinamizarea procesului narativ este întotdeauna doar rezultatul productivității creative și că schematizarea este întotdeauna doar consecința entropiei creative, adică a epuizării productivității creative a unui autor. Aceste două tendințe trebuie analizate în interdependența
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]