147 matches
-
variazioni și Finale-Presto), interpreții au realizat un impresionant crescendo emoțional, care a îngemănat original imagini muzicale de o rară frumusețe, cu momente de patos și de impetuozitate fără egal. Pe parcursul celor patru mișcări ale Sonatinei de Dvorak (Allegro risoluto, Larghetto, Scherzo. Molto vivace, Finale. Allegro), artiștii creează imagini muzicale pline de sensibilitate și culoare: de la profunzime, ori poezie interiorizată și candoare, la dinamism și frenezie. Valentin Gheorghiu și Gabriel Croitoru oferă ascultătorilor o versiune de excepție a Sonatei “în caracter
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
ample dimensiuni, elaborată în anul 1864. Publicul a apreciat calitatea și unitatea expresivă a ansamblului încă din prima mișcare Allegro ma non troppo, dar și preocuparea de a conferi relief temelor de factură lirică ori dansantă din mișcarea a doua, Scherzo; a admirat dialogul firesc al instrumentelor și continuitatea discursului muzical din mișcarea a treia, Poco Adagio-Più animato, precum și evocarea coloritului rustic din mișcarea finală Poco Allegro (în care sunt percepute unele trăsături specifice ale formei de rondo). Interpreții și-au
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
cu atenție, și poate că nu s-ar fi simțit deranjați de coda răsfrîntă doar pentru o clipă, în spațiul free. Început tot cu o temă lirică, imediat ritmizată asimetric, depărtată de jazz, momentul nr. 5 este o toană, un scherzo redus la esență, o „pînză” traversată de linii energice, aparent haotice, care se feresc să acopere punctul mișcător de lumină - subiectul melodic. O glumă ca o punte ce îndrumă ascultătorul de la retorica romantismului, spre sonoritățile aglutinate, la fel de pletoase, din ultimul
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
și Orchestra Națională Rusă . Despre fascinația pe care o degajă lirismul lui Repin nu mai există nici o îndoială, iar structura sonoră prokofieviană, narativul acestui Mozart al secolului XX și-a găsit interpretul ideal. Tehnica sa este deja legendară, iar Vals- Scherzo de Ceaikovski în varianta cu acompaniament orchestral a fost o adevărată lecție pentru tinerii elevi și studenți care stăteau pe margine, în picioare, observând și luând aminte. Repin a mai cântat cu sensibilitatea sa inconfundabilă superba Melodie de Ceaikovski . După
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
formei (cu toată stângăcia ei), care contopește elemente ale formei de sonată cu cea de rondo și cea de lied, dă particularitate piesei, marcată de o anumită asprime, trăsătură muzicală ce va fi observată și de Brăiloiu în cronica la Scherzo-ul ce i-a adus lui Cuclin premiul Enescu.<footnote Constantin Brăiloiu, Le Scherzo de M. Cuclin, în : La Politique, V, no.947, jeudi 26 février (11 mars) 1915, 3 footnote> În același index este trecut un concert pentu vioară
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de rondo și cea de lied, dă particularitate piesei, marcată de o anumită asprime, trăsătură muzicală ce va fi observată și de Brăiloiu în cronica la Scherzo-ul ce i-a adus lui Cuclin premiul Enescu.<footnote Constantin Brăiloiu, Le Scherzo de M. Cuclin, în : La Politique, V, no.947, jeudi 26 février (11 mars) 1915, 3 footnote> În același index este trecut un concert pentu vioară și orchestră în la minor, compus în intervalul anilor 1918-1922, despre care se menționează
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
dumneata, o sonată de Caragiale - dacă știi ce-i aia sonată, i-auzi aici: ŤMangafaua pleacă mâine la Ploiești (partea I); rămân singură și ambetată (partea a doua, zisă și adaggio); vino să-i tragem un chef (partea a treia, scherzo); a ta adorantă, Mița (partea a IV-a, finale)ť. Ia citește fraza - nu duduie ca uvertura la... ? Vrei uvertura la Flautul..., ia orice început de Ťsituațiuneť și detectezi imediat claritatea și vivacitatea divină: ŤA fost o zi îngrozitor de fierbinte
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
entuziasm. Încântat de felul cum le-am interpretat, compozitorul îmi dedică Tryptic Preludiu și Fuga în do major premiat apoi la Lemberg cu premiul Chopin, o grandioasă lucrare. Afară de aceasta îmi mai aduse o grandioasă lucrare”Polonische Suite”, din care Scherzo-ul plin de vervă fină și cel mai autentic colorit național polonez, îmi procură un adevărat deliciu muzical. Nedespărțiți prieteni ai compozitorului polonez: Sandor Vas - excelent pianist ungur, Mrs. Brunton, Miss Cooper (muziciană eminentă) - amândouă australiene, completează în curând cercul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
sol-sol-sol mi. Dacă în prim parte a simfoniei, allegro con brio, nota a patra a temei fatidice este coborâtoare, semnificând faptul că destinul este cel care domină, în partea a treia, Allegro, notele ajung la unison sol-sol-sol sol, pentru ca în Scherzo învingerea destinului să fie simbolizată de înălțarea notei finale peste triolet, sol-sol-sol si, iar apoi trioletul devine el însuși suitor: la-si-do re. Un motiv central este mereu reluat de Franz Schubert în compozițiile sale ca, de pildă, în fascinantul trio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de secol XX. Mă refer la Simfonia a X-a de Dmitri Șostakovici, lucrare pe care Tiberiu Soare a definit-o cu salutară rigoare, cu uimitoare logică; sunt aspecte care au asigurat așezarea firească a evenimentelor lucrării în jurul acelui teribil scherzo, imagine copleșitoare a dictaturii perioadei staliniste. Lucrare ce aparține aceleiași perioade a deceniului șase, cele „Trei dansuri românești” de Theodor Rogalski au beneficiat de buna atenție a instrumentiștilor orchestrei, a dirijorului. Planuri sonore confuze am distins în derularea părții orchestrale
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
Daniel Magdal nu am regăsit aceste trăsături, ci doar un cânt vehement cu voce aspră, tăioasă, cu acute puternice, totul în forță. În tabloul vrăjitoarei - piatră de încercare pentru tenor -, acesta trebuie să sclipească prin virtuozitate, eleganță, lejeritate, ironie (celebrul Scherzo); Magdal ne-a rămas cu totul dator, după cum nici în marile elanuri sentimentale ale personajului nu s-a arătat preocupat de expresie, păstrându-se în limitele unei citiri monotone. Soprana bulgară Radostina Nikolaeva are un capital vocal remarcabil, întindere mare
Un Bal mascat fără stil by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/4410_a_5735]
-
riferirsi semplicemente alla rappresentazione generale richiamata da quella parolă"15. Quindi, se lo Stato non può "porsi come entità che abbia în sé una propria vită oltre o disopra degli individui" allora esso è una semplice metaforă del linguaggio, "uno scherzo a cui lo Stato va soggetto insieme con le altre idee e ideali, îl Vero, îl Bello, scritti con la maiuscola e tutti sospesi în alto come aștri luminoși" , mentre occorre essere consapevoli "che non c'è îl Vero, mă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
este mai disciplinată, în ansamblul său mai profesionistă. Probabil că un rol important l-a avut dirijorul Lan Shui, care a imprimat spiritul patetic ceaikovskian unor tempi deloc trenanți, a construit cu mult aplomb fiecare mișcare. Partea a treia, acel Scherzo cu caracter de marș apoteotic, a fost așa cum l-a gândit Ceaikovki, punctul culminant al dinamismului simfonic. Surpriză: publicul berlinez, numeros și educat, aplaudă după acest Scherzo, moment în care nu-mi pot reprima o mică satisfacție răutăcioasă (se întâmplă
Jurnal muzical berlinez (redeschis) by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10207_a_11532]
-
deloc trenanți, a construit cu mult aplomb fiecare mișcare. Partea a treia, acel Scherzo cu caracter de marș apoteotic, a fost așa cum l-a gândit Ceaikovki, punctul culminant al dinamismului simfonic. Surpriză: publicul berlinez, numeros și educat, aplaudă după acest Scherzo, moment în care nu-mi pot reprima o mică satisfacție răutăcioasă (se întâmplă și la case mai mari!). De fapt, n-ar trebui să fiu snoabă. Sincer vorbind, chiar îți venea să aplauzi acolo, chiar dacă ruinai tranziția spre acel final
Jurnal muzical berlinez (redeschis) by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10207_a_11532]
-
de stilul de simfonist al lui Brahms. De altfel și durata este mai lungă decât a unui concert instrumental, ajungând la dimensiunile unei simfonii, cam 50 de minute. Lungimea se datorează faptului neobișnuit de a introduce încă o parte, un scherzo, rupând tradiționala structură a concertului instrumental. O altă dezicere de la tradiție este renunțarea la obișnuita introducere orchestrală, dar acest curaj îl avusese Beethoven mai înainte. Întărind ideea afirmării noului prototip de concert, Brahms desfășoară fiecare parte cu multă amploare, cu
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert Vineri, 26 februarie 2016, ora 19 [Corola-blog/BlogPost/93008_a_94300]
-
00 Stagiunea de muzică de cameră Recital extraordinar susținut de LIVIU PRUNARU (vioară Stradivarius „Pachoud”, 1694) și MIHAI UNGUREANU (pian) În program: Johan Svendsen: Romanța, op. 26 Edvard Grieg: Sonata a III-a în Do minor, op. 45 Johannes Brahms. Scherzo în Do minor César Franck: Sonata în La major Jenö Hubay: „Hejre Kati”, op. 32 Excurs istoric: La 19 iunie 1904 a fost înființată Societatea Filarmonica din Craiova; La 17 decembrie, în același an, a avut loc loc primul concert
“Zilele Muzicale Aniversare – 66” [Corola-blog/BlogPost/93517_a_94809]
-
IOSIF SAVA” au interpretat melodii clasice de mare virtuozitate..., încântând auditoriul. RADU MIHAI- cls.aIII-a vioara J.Ober - Tamburina A.Vivaldi - Concert in Sol major, p.I Profesor CLAUDIA ANGELESCU MARTA MINCU- cls. a III-a - violoncel J.Webster - Scherzo Profesor ANI MARIE PALADI VLAD APETRECHIOAE- cls.a V-a - chitara J.Dowland - "Orland Sleepeth" ; Profesor CRISTIAN DOBRE Solista Rodica Anghelescu a cântat melodii cu tematica pusă în discuție (înfiriparea iubirii „DIN PEȘANA SPRE OLTEȚ” și „ȚI-AM LĂSAT FLORILE
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
Voican-Ghioroiu 7. Gl.gr. Emil Străinu - 5 minute 8. Maria Isabel Ștefan, 4 minute „Am văzut doi ochi minune” și „În așteptarea mirelui” - din lirica poetului Marin Voican-Ghioroiu 9. Marta Mincu - clasa a III-a - violoncel - 4 minute J. Webster - Scherzo. Profesor Anne-Marie Paladi. 10. Vlad Apetrăchioaie - clasa a V-a - chitara - 4 minute J. Dowland „Orland Sleepeth". Profesor Cristian Dobre 11. General de brigadă (r) Gheorghe Dragomir - 5 minute Președinte executiv al Asociației Culturale „România în lume” ---------------------------------------- Notă: Toți cei
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
Fantezia în F Minor, Op.103, toate cele trei părți având ca temă a sufletului melancolia. Mâinile celor doi pianiști se ridicau precum aripile unor păsări pregătite pentru avântul zborului, urmând un puternic, generos Largo și în cele din urmă - Scherzo-ul clocotitor cu caracter dramatic. Superb! amuel Barber, compozitor american al secolului trecut are o muzică melodică, bogată în textură și liberă în ritm. Suvenirs, Op. 28, cele două dansuri au fost într-adevăr melodioase, cu ritmuri diferite, primul de
RECITAL DE PIAN LA PATRU MAINI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 23 din 23 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344968_a_346297]
-
fi ucis curând de mână unui prieten și anume de cel care îi va strânge primul mâna. Riccardo întinde mâna tuturor celor prezenți dar toți se feresc să i-o strângă. Cvintetul care urmeaza începe cu aria lui Riccardo (E scherzo od e follia) în care acesta ia în derâdere profeția Ulricăi, deși o asigura în continuare de protecția să. În ultimul moment apare Renato care, nefiind de față și neauzind nimic din cele întâmplate, îi strânge cu afecțiune mâna lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Silvano, un marinar. Ulrica îi prezice acestuia un viitor favorabil. Aria Di' tu se fedele - din actul I, scena 2. Rezumat : Deghizat în pescar, Riccardo se prezintă în fața Ulricăi și îi cere acesteia să-i prezică viitorul. Aria È scherzo od è follia - din cvintetul din actul I, scena 2. Rezumat : Riccardo ia în derâdere profeția Ulricăi, deși o asigura în continuare de protecția să. Aria Mă dall'arido stelo divulsa - din actul ÎI. Rezumat : La miezul nopții își face
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ideal, împrumutați și ei de la Minulescu, sunt descumpăniți de un miraj funest: „Și totuși ei zăresc din când în când în zare/ (În zare totul doar e gol)/ Un negru, mare, rece și monstruos simbol,/ Trimesul morții -/ Un sicriu”. Un scherzo despre trei prințese plecate în căutarea iubiților din Turnul Vieții lasă să se vadă și dispoziția ludică, etalată deplin abia în anii următori: „Și s-au dus, s-au dus, au mers/ ca și-n ritmul unui vers”. Alte poeme
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
mare, piatră și scânteie, / cascadă de luceferi răzvrătiți”) cunoaște stadiul ultim în luminiscența eterată a ființei incendiate de ardoare. Alt registru în care N. a scris texte antologabile, devenit cu timpul precumpănitor, este lirismul măștilor în decor „dospind de metaforă”. Scherzoul arlechinesc, crochiu de gen predilect, e inițial năstrușnic, cu „piruete pe poante” în „subțioara cerului”, apoi sarcastic, drăcesc, macabru: „Se umplu de răgușeală / clarinetele oaselor crude” și „Colombine carbonizate / între acoperișuri de aur și ceară / picură din streșini”; „Măștile / au
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
pubian (îmi imaginasem femeile cu totul altfel), cu șol duri musculoase, în aerul cenușiu al camerei. Și-a pus halatul și și-a aprins o țigară. Aici tonul povestirii mele ar trebui să se schim be dintr-un fel de scherzo patetic („pathetic“, mai bine zis) în ceva grav sau lugubru, ceva foarte în cruntat. Dar după-amiaza aceea n-a cunos cut vreo schimbare bruscă. Doar se-nsera, doar penumbra devenea mai deasă. Dacă lipsea ceva ca totul să fie perfect coerent
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Schiedmayer cu care n-am reușit aproape niciodată să țin ritmul. Acum un car de ani. Într-un trecut îndepărtat în care nu conta că nu cântam deloc bine fiindcă aveam toată viața înainte ca să mă perfecționez. În ritmul unui scherzo de Schubert tipul o ia la dreapta după magazinul cu aparate de fotografiat second hand, fix unde va trebui și eu să cotesc cu căruciorul. (Trebuie să fiu atentă la cotit, fiindcă roata din stânga are tendința să se blocheze dacă
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]