697 matches
-
unele ipostaze marțiale: "misiunea mea e să aștept bombardarea catedralei/ să plîng vitraliile și să sanctific morții" (Această colecție de ziare). Ori: "o bombă neexplodată e flautul care nu cîntă/ și macul care nu se deschide și nu ne trimite schijele lui negre" (ibidem). Însă violența d-sale e sublimată în forța de reconvertire a imaginii, care, din elementele dislocate și adunate prin puterea unui limbaj inspirat (aci termenul de inspirat își dobîndește prerogativele sale antice), oferă noi temeiuri libertății creatoare
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
s-a hotărât să spună adevărul ȘTEFAN JURJA, căpitanul-erou din războiul contra nistrenilor lui Smirnov, care a rupt Transnistria din trupul Moldovei. Erou decorat pentru vitejia sa cu Ordinul „Ștefan cel Mare” și din trupul căruia au fost scoase 19 schije (două sau trei, încă le mai poartă-n plămâni). Cartea sa „În căutarea luminii”include povestea vieții sale, împletită în ultima sa parte cu evenimentele de război la care a participat și unde a fost rănit. Este o poveste ce
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
polițiștii și voluntarii patrioți au luptat cu îndârjire, stopând acțiunile de lichidarea tânărului stat moldovean. Ștefan Jurja, autorul volumului, s-a dovedit un adevărat erou prin acțiunile sale și rezistența sa sub atacurile furibunde ale mercunarilor nistrni, fiind ciuruit de schijele unui proiectil și „aruncat din tranșee ca un dop de la sticla de șampanie”. Toate aceste fapte mârșave i-au întărit convingerea că „aceste pierderi demoralizatoare nu sunt întâmplătoare, ci e o trădare de neam, de patrie...”. Mai departe, constată cu
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
Reputatul jurnalist, scriitor și profesor universitar Ion Marin lansează joi, 12 martie, volumul ” Semințele ca niște schije”. Apărut la Editura Semne, lansarea volumului de proză scurtă coincide cu frumoasa aniversare a 60 de ani de viață pe care îi împlinește Ion Marin. „Semințele ca niște schije” se adaugă altor cărți de beletristică și publicistică ale cunoscutului autor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92614_a_93906]
-
universitar Ion Marin lansează joi, 12 martie, volumul ” Semințele ca niște schije”. Apărut la Editura Semne, lansarea volumului de proză scurtă coincide cu frumoasa aniversare a 60 de ani de viață pe care îi împlinește Ion Marin. „Semințele ca niște schije” se adaugă altor cărți de beletristică și publicistică ale cunoscutului autor. Reținem din gândurile sale, consemnate pe coperta a IV-a a elegantului volum de proză scurtă: Pe când scriam aceste povestiri, la sfârșitul secolului sau mai bine spus al mileniului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92614_a_93906]
-
A publicat proză în reviste literare, precum “SLAST”, “Luceafărul”, “Adevărul literar și artistic”, fiind inclus și în antologia “Călători în Arcadia” (2000). A publicat romanul “Vremea șacalilor”, precum și volumele de proză scurtă ”Noaptea dintre milenii” (2011) și ”Semințele ca niște schije” (2014). Colaborează la revista “Punctul critic” (2010) condusă de scriitorul Eugen Uricaru, la alte publicații literare. Din 2003, Ion Marin predă la Universitatea Hyperion din București la Facultatea de Jurnalism, mai întâi ca profesor asociat, lector universitar, conferențiar și apoi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
Mițos Micleusanu, documentar produs și emis în eter de către HBO România. ‘The Shukar Collective Project’, filmul lui Mocanu, intră în istoria armoniilor și exploziilor care descriu coliziunea celor două universuri culturale. Povestea unei ciocniri presupune să lucrezi cu cioburi și schije. Așa că filmul însuși a devenit un experiment muzical și vizual shukar. Una dintre piesele SHUKAR COLLECTIVE ("Dalladida") a devenit caz de studiu la Facultatea de Antropologie, la Universitatea din Hiroshima, Japonia iar postul TV, Național Geografic Chanel, produce un mini-promo
Shukar Collective revin live in Bucuresti, Cluj-Napoca si Sibiu [Corola-blog/BlogPost/99768_a_101060]
-
a dura pe jos, cu mare viteză. În râsul tuturor, aflai cu stupoare că minunea de ou era...de lemn...Truc vechi! Atunci urma o bătaie cu pumnii și cu ouăle de prin buzunare, de zburau albușurile și gălbenușurile, precum schijele proiectilelor. După asta, urma chelfăneala de la mama, când vedea în ce hal arăți. Urechi înroșite, păruială, palme la fund...Ce fericit eram!.. Așa ne apropiau de Dumnezeu părinții noștri în acele zile sfinte, spre disperarea lui Ucigă-l Toaca, ce
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
voia să-i vezi chipul,ros de cariile bolii. S-a îmbrăcat singură ca într-o zi de sărbătoare. Frumos și elegant! ... Sunt aici! Dar cum poți auzi un suflet că se vaită?! Pământul o acoperi cu o rafală de schije, încheindu-i orice pact cu lumina. Mirosea a tămăie și a scorțișoară. Tenebrele își ascundeau pânzele peste ochii flămânzi de dor, ai mamei. Începu să scurme ca o cârtiță, prin grămada aceea de lut, ce-i înecase toată speranța. Nu
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
aranjează meticulos și le îmbină în structuri explicative care înfășoară cât mai strâns textul. Acolo unde Eugen Ionescu pune dinamită pentru a detona clișeele și a zgudui o scenă culturală cu prea multe majuscule, Eugen Simion caută să refacă, din schijele rămase, drumul invers către spiritul creator; configurația din spatele acestor arlechinade și desfigurări. Noua formulă propusă le va apărea multora cu totul surprinzătoare. Scepticul, sofistul, histrionul Ionescu ar fi de fapt, în interpretarea critică, un spirit profund religios, asediat de marile
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
timpului, a vârstei care înaintează inexorabil și restrânge treptat accesul la toate bucuriile tinereții. Unul dintre poemele cele mai grave ale volumului Ultima patrie se numește chiar după cortina de fier: "a plecat și tatăl/ cu pulpele albastre/ sculptate de schije:/ între mine și țara juneții/ a căzut cortina de fier// pe străzi înghesuite și moi/ îmi bag soarele pe gât/ vara se duce/ mult mai departe/ decât America." (p. 41) În cele doar cincizeci de pagini ale cărții, Mariana Codruț
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
ridicol-umană,/ la rădăcina căreia bătea inima mea"); ori poeme întregi (Road to Perdition 30, Ștrumfii caută lumea adevărată în amintire, De o parte și de alta a cerului) care amintesc cumva, pe undeva, de fostul Marius Ianuș. Sunt însă numai schije din vechile explozii lirice, recuperări nostalgic-disperate ale acelei minunate stări de lucruri în care, fără nimic al lui, Ianuș secreta poezie. Îl raportam, atunci, la tânărul Nichita Stănescu, la tânărul Mircea Dinescu, la mereu tânăra Angela Marinescu. Ori la puternicii
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
atît, lăsați-mă pe mine singur, și nerăbdător începe să rîcîie pămîntul cu nuielușa. Să nu faceți vreo prostie, dom’ Roja, se aude vocea lui Tîrnăcop întreruptă în sfîrșit de trei bubuituri în lanț. Pe la urechi încep să le zboare schije de metal, așchii de lemn, bucăți incendiate de pînză, pietre, și cioburi de sticlă. — S-a terminat, se aude și vocea lui Roja, care din cauza emoțiilor care îl stăpînesc se pierde cu firea și începe să-și decojească nuiaua cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fluierat lung tremură prin aerul rece și fata sări Îngrijorată În picioare. — Acesta nu-i trenul nostru, nu? Nu se poate să rămân jos. Dr. Czinner era la fereastră. El șterse de abur partea dinăuntru cu palma și privi printre schijele de gheață. — Nu, spuse el, este o locomotivă de pe cealaltă linie. Cred că schimbă locomotivele. Asta o să le ia ceva timp. Nu fi speriată. Oh, nu sunt speriată! spuse ea, așezându-se iar pe locul tare. Prietenul meu va apărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
direcția de acțiune a vîntului, ca pe un cocoș de tablă, așezat în cornul casei. Ochii speriați ai pasagerilor au prilejul să vadă cum în parbriz, asemenea unui jet puternic, viscolul lovește în plin, spărgîndu-se rotund, ca o explozie de schije albe, ce lunecă pe botul cursei și se preling pe lîngă geamuri, adunîndu-se la spate, precum liniile de forță pe lîngă modelul unui avion, într-un tunel aerodinamic. Să rămînem aici spune arhitectul cînd vede că șoferul pornește motorul. Măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a fost ucigașul grenadierului, își merită soarta, nu, suflul exploziei l-a adus chiar lângă Frenc, Frenc se dovedește a fi un laș, fuge, dezertează, nu mai are muniție, cic, cic, cu care să găurească trupul și așa plin de schije al indianului cu cuțit, pentru cei lași nu se scriu povești frumoase, picioarele indianului încalecă grumazul lui Frenc, iar cuțitul îi sfârtecă pieptul cu sălbăticie, sângele curge șiroaie, Frenc pleacă într-o lume mai bună, e azvârlit în prăpastie, torenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că ți-e dor, că abia aștepți să mă vezi, că nu crezi c-ai să reziști până la sfârșit, că ai senzația c-ai făcut o mare prostie plecând, că te plouă, că vântul acela parcă-ți umple oasele cu schije de gheață, că pe la nouă seara nu-i nimeni pe străzi, că e mai murdar decât te așteptai, că franțujii îs așa, că nu mai rabzi, că-ți vine să te-arunci în primul tren... Să nu-mi vii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și-a tot mijit privirea, nu se simțea În stare să se confrunte cu imaginea orașului, lucrurile erau cu totul diferite de ceea ce Își imaginase. A trecut un câine, iar el a observat că avea ceva Încarnat În pulpă, o schijă din care nu se mai vedea decât vârful, restul fusese acoperit de piele. Peste toate astea, Din dăduse din gură fără ncetare, gesticulând ca să-și Întărească spusele, din ce În ce mai nervos, cu vocea tot mai răgușită din cauza competiției cu hărmălaia străzii. Fusese
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
voia soartei o frământa și știa că avea să o urmărească tot restul vieții. Dar o să știe ea să se stăpânească. Sunt atâtea lucruri care te chinuie, care se Încrustează În conștiință ca o așchie În carne ori ca o schijă, dar trupul știe cum să Înăbușe durerea, asfel Încât după o vreme n-o mai simți. Viața continuă și nimeni nu știe ce porți În tine. Mașina a reușit În fine să iasă din zona unde circulația era blocată, iar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
oamenii nevinovați? Mai bine sé fie În toaté lumea Uniunea Sovieticé! Téiam copacii cu toporul și-i aranjam frumos. Stéteau pe mese că pîinea. Sé ménînce copiii americani. În iarbé am gésit ceva alb și Întins. Un iepure mort cu schije-n cap. Vladimir Ilici și l-a pus În cap: „Priviți ce schije am În cap, sînt schije capitaliste!” Le vom béga noi schije lor În cap, sé meargé lumea pașnic la serviciu! De ce mor iepurii În péduri, uciși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu toporul și-i aranjam frumos. Stéteau pe mese că pîinea. Sé ménînce copiii americani. În iarbé am gésit ceva alb și Întins. Un iepure mort cu schije-n cap. Vladimir Ilici și l-a pus În cap: „Priviți ce schije am În cap, sînt schije capitaliste!” Le vom béga noi schije lor În cap, sé meargé lumea pașnic la serviciu! De ce mor iepurii În péduri, uciși de schijele capitaliste? Ce este, pédurarule, capitalista bombé trompetilé? - Sé nu se facé focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
frumos. Stéteau pe mese că pîinea. Sé ménînce copiii americani. În iarbé am gésit ceva alb și Întins. Un iepure mort cu schije-n cap. Vladimir Ilici și l-a pus În cap: „Priviți ce schije am În cap, sînt schije capitaliste!” Le vom béga noi schije lor În cap, sé meargé lumea pașnic la serviciu! De ce mor iepurii În péduri, uciși de schijele capitaliste? Ce este, pédurarule, capitalista bombé trompetilé? - Sé nu se facé focul În pédure, céci iepurele trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Sé ménînce copiii americani. În iarbé am gésit ceva alb și Întins. Un iepure mort cu schije-n cap. Vladimir Ilici și l-a pus În cap: „Priviți ce schije am În cap, sînt schije capitaliste!” Le vom béga noi schije lor În cap, sé meargé lumea pașnic la serviciu! De ce mor iepurii În péduri, uciși de schijele capitaliste? Ce este, pédurarule, capitalista bombé trompetilé? - Sé nu se facé focul În pédure, céci iepurele trage cu pistolul și dé cu scară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
-n cap. Vladimir Ilici și l-a pus În cap: „Priviți ce schije am În cap, sînt schije capitaliste!” Le vom béga noi schije lor În cap, sé meargé lumea pașnic la serviciu! De ce mor iepurii În péduri, uciși de schijele capitaliste? Ce este, pédurarule, capitalista bombé trompetilé? - Sé nu se facé focul În pédure, céci iepurele trage cu pistolul și dé cu scară dupé pietoni. Mai bine rupem fragi și ghiocei, și-i punem În rezervorul cu benziné, sé creascé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Ferestrele luminate îmi zîmbesc. Cerul s-a acoperit, aerul e de antracit, ca rantia bunicului. A murit fără să bănuiască dar bănuia cineva atunci? că războiul rece va fi cîștigat de America. După ce ascultase liturgic Vocea Americii, l-a ajuns schija agonisită în primul război mondial. "Hai, bunuțu, că plouă, hai în casă". Era sub căruță. Murise. A plouat trei zile în șir. A trecut prin închisorile lui Dej. L-au ridicat din gară, pentru o glumă. Se cam întrecuse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]