87 matches
-
pare că era destul de impunătoare având și rolul de a supraveghea și închega activitatea monahală intensă la acele timpuri. Târnosirea bisericii are loc în anul 1648, iar în toamna aceluiași an călugării, în frute cu „[...]Calivit egumenul cil bătrân și schimnic[...]“ și cu Dragomir, iuzbașa din Sărata (unul din ctitori), au primul proces cu călugării de la mănăstirea Găvani pentru dreptul de folosință al unei poiene (D.R.H., B, vol.XXXII, p. 264-265). Într-un act din 24 ianuarie 1694 dat de Constantin
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
David la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Rădăuți și apoi a fost hirotonit preot, devenind un duhovnic renumit. După un timp, s-a retras la Mănăstirea „Sfântul Laurențiu” de lângă satul Vicovu de Sus. Simțind nevoia de mai multă liniște, a devenit schimnic cu numele de Daniil și s-a retras la Putna, pe malul pârâului Vițău. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd și azi pronaosul, naosul și altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
voievozilor Bogdan și Petru, de la Putna, la 21 noiembrie 1480; pe mormântul lui Ștefan I, la Rădăuți, în 1480. Au mai fost puse alte 22 de lespezi pe mormintele tatălui său, Bogdan al II-lea, pe mormântul “părintelui” nostru David, schimnicul Daniil (la Voroneț) pe mormântul Mariei, sora domnului, la Dolheștii Mari, pe mormântul pârcălabului Micotă, la mănăstirea Neamț, în 1495 etc. Mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, reprezintă, prin motivele care decorează lespedea, dar și pereții laterali ai sarcofagului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
muncea, [...] era un fanatic al muncii, muncea mult, prea mult, ceea ce l-a făcut să se istovească și să se stingă la vârsta de 54 de ani [...]. Pasionat bibliofil, pasionat bibliograf, pasionat bibliotecar, cu figură scunda și firava, părea un schimnic din alte vremi”. SCRIERI: Publicațiunile periodice românești (în colaborare cu Nerva Hodoș), introd. Ioan Bianu, București, 1913; Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, București, [1916]; Bibliotecă Academiei Române. Instrucțiuni regulamentare de organizare, București, 1916; Tovarăși de muncă dispăruți, IB, 265-303; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
au stârnit interesul pentru sevele sale mi raculoase ce izvorau de sub poalele Cătălinei. La 5 octombrie 1448, când Petru Voievod ajunge la mânăstirea Poiana, locul de veci al Doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, el va da pricaz ca schimnic ilor de aici, pentru cele liturgice și cinstirea sfinților din hram, să li se dăruiască în fiecare an „din desetina noastră” 6 buți de vin de l a Hârlău sau de la Cotnari. Vin apoi mărturiile lui Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu mari sacrificii, se desființau livezileunele sădite de elevii și învățătorii școlii și se nimiceau plantații de poprire a povârnișurilor. Copleșit de presimțiri întunecate și încercat de neliniștile celor 90 de ani , peste al căror prag trecuse, retras ca un schimnic, într-o încăpere din spate, așternea pe hârtie ultimele gânduri. Ascultând veștile unui receptor portabil despre evenimentele ce schimbau , vertiginos, viața României, părăduindu se averi uriașe, tresărea , neliniștit, ca nu cumva să se întoarcă analfabetismul și copii satelor să fie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o fi strigat, către cine își va fi întins mâinile implorând ajutor? Părintele Daniil Teodorescu Cel mai deosebit om pe care l-am întâlnit în perioada cât am stat pe Reduit a fost părintele Agaton Teodorescu, Daniil după numele de schimnic al Rarăului, fost magistrat, ziarist și poet, cu pseudonimul Sandu Tudor. După o viață plină de experiențe, ca a Fericitului Augustin, văzându-și goliciunea lumeștilor apucături, s-a călugărit. Fusese arestat cu organizația Rugul aprins și condamnat. La Jilava ne-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de secol al XV-lea. E o lume pictată cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul puterii domnești e oastea de țară, mai cu seamă componenta ei răzeșească), aerul misterios (animale fabuloase, schimnici clarvăzători, tărâmuri infernale), gesta eroică sunt amalgamate fără cusur, făcând din Frații Jderi o culme a romanului istoric românesc. Autorul a reluat, la bătrânețe, Șoimii, realizând, pe trama narativă gogoliană a vechiului roman, Nicoară Potcoavă, o operă inedită, de mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
dar și un „roman al perioadei de tranziție” (anii ’90 ai secolului al XX-lea), prezentând o largă deschidere spre cele mai acute probleme ale actualității. Într-un oarecare bloc din Bacăul postdecembrist, un locatar se claustrează în lift, ca schimnicii din vechime care se izolau în pustie sau în peșteri („stiliții” sau „stâlpnicii”, de unde termenul burlesc de „liftnic”), pentru a se dedica meditației spirituale și apropierii de Dumnezeu, oripilat fiind de lumea decăzută în care trăiește. În economia narativă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
vechime care se izolau în pustie sau în peșteri („stiliții” sau „stâlpnicii”, de unde termenul burlesc de „liftnic”), pentru a se dedica meditației spirituale și apropierii de Dumnezeu, oripilat fiind de lumea decăzută în care trăiește. În economia narativă a scrierii, schimnicul din lift este mai degrabă un liant ori, mai bine zis, un centru de focalizare: în jurul său gravitează o foarte bogată și colorată galerie de personaje - locatarii blocului (de toate vârstele, de ambele sexe și cu diferite identități socio-cultural-profesionale), cu toții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
ca în oglindă - unul obișnuit, banal și șters pentru ceilalți și altul retras în umbră, crâncen, drept și cu o voință de fier, care îi ajută să ia de fiecare dată viața de la început. Adesea personajele devin simboluri: Întemeietorul, Stoicul, Schimnicul, Conștiința, Eroarea. Ultimele nuvele ale lui V. indică orientarea spre naturalismul psihologic, cu accentul pe întâmplări dramatice, pe destine și cazuri de conștiință. SCRIERI: Vânt și lumină, pref. Vladimir Beșleagă, Chișinău, 1974; Maria, Chișinău, 1977; Inele de iarbă, Chișinău, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
mecanic, 1907, Gib I. Mihăescu (Semnele lui Dănuț, Vedenia, Tabloul, Urâtul, Frigul, Rusoaica ș.a.), Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche), Emanoil Bucuța (Maica Domnului de la mare, fragmente din romanele Fuga lui Șefki, Capra neagră, nuvele, studii, articole), Victor Ion Popa (Schimnicul din Turla Neagră, Scrisoarea unui mort, Dispariția lui Max Edelstein, Cuviosul Patapie Desăgărețul), Victor Papilian (Coincidența, Îndoiala, Ură, Râsul, Iată marfa, stăpâne..., Obsesie, Neîngropat, Creierul poetului, Gelozie?, Pedeapsa, Nebunia, Lacrima, În credința celor șapte sfeșnice ș.a.). Alți prozatori: N. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
satira, pamfletul. Cu sarcasme mușcătoare, degenerând în trivialități, satirele lui, tipărite postum, contestă îndreptățirea privilegiilor moștenite, fostul răzeș socotind că protipendada este răspunzătoare de starea de înapoiere a Moldovei. Cu zel justițiar, el izvodește o Vedenie, ce au văzut un schimnic Varlaam de la mănăstirea Secului din Moldova, la anii de la zidirea lumei 7329, iar de la întruparea mântuitorului nostru Iisus Hristos, 1821. E o poemă alegorică, în care duhul schimnicului Varlaam, înălțat în slava cerului, purtat apoi în infern, unde i se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
Moldovei. Cu zel justițiar, el izvodește o Vedenie, ce au văzut un schimnic Varlaam de la mănăstirea Secului din Moldova, la anii de la zidirea lumei 7329, iar de la întruparea mântuitorului nostru Iisus Hristos, 1821. E o poemă alegorică, în care duhul schimnicului Varlaam, înălțat în slava cerului, purtat apoi în infern, unde i se oferă priveliștea groaznicelor cazne la care sunt supuși păcătoșii, asistă în cele din urmă la judecata pe care o face un personaj simbolic, Dreptatea, demnitarilor trădători, vinovați de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
Nu pentru mine! Nu pe mine mă plâng! Soarta Țării! Soarta Moldovei voi s-o aflu! Prorocește! Un tunet undeva, departe... Daniil râde încetișor, cu îngăduință: Prostimea! "Iartă-i pre ei că nu știu ce spun"... De unde, pacatele mele, un prăpădit de schimnic pierdut în pustietăți să știe voia Celui de Sus, că și Domnia ta prea bine cunoști cât de încurcate sunt "Căile Domnului". De ale oamenilor, ce să mai vorbim? Sunt încâlcite rău, rău de tot... Ba, încă mi-au scos vorbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ce mă aș teaptă, pe mine, pe noi? Ce necazuri? Călugărul răspunse cu blândețe: — Copila mea, nu știu. Nu ne e dat nouă, muritorilor, să ne cunoaștem viitorul. Prevestirile, semnele rele, toate acestea sunt eresuri păgânești și ispite ale Satanei - schimnicul scuipă În cele patru colțuri ca să-l alunge pe Necuratul - de care e bine să nu ne tulburăm, ca să nu-i dăm apă la moară Procletului. Leagă-ți gândul de Mântuitorul nostru și de Sfânta noastră Fecioară. Dumnezeu e mai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În sfârșit cruzimile lui Eglord și ale lui Adalbrecht vor Înceta se răspândise În văile din jur și toți voiau să dea o mână de ajutor. În acelaș timp se alăturaseră asediatorilor, venind dinspre Sfântul Petru, Bodo, tatăl lui și schimnicul din Lenzkirch. Conrad Își primi prietenul cu mare bucurie: — Sunt fericit că ești iarăși sănătos, Bodo! Cunosc toate Încercările prin care ați trecut tu și iubita mea nepoată. Să ne rugăm Domnului ca Împreună, cu puteri sporite, să o putem
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
schitul Dălhăuți, doar pentru câteva zile, Platon pătrunde într-un spațiu foarte deosebit de cadrul peregrinărilor sale ucrainiene, într-un topos dispus după linii mult mai molcome decât peisajele slave cu care ne-a obișnuit povestirea până în acest punct. Vizitând doi schimnici aparținători de schitul Dălhăuți, dar care locuiau ceva mai departe de restul comunității, în izolare, personajul descrie prima dată un peisaj aflat „peste munte, într-o vale adâncă între munți, într-o poiană mică, dar frumoasă. Aveau hrana trebuincioasă semănând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
folosesc zilnic, pentru a reuși într-o asfel de viață de completă izolare. Portretele lor așadar, foarte diferite față de cele realizate pentru călugării cunoscuți la marea Lavră a Peșterilor din Kiev, par a căuta să identifice acea activitate prin care schimnicul învinge zilnic singurătatea și teama. Dacă imaginea călugărilor kieveni părea a fi în întregime construită în jurul întrebării, „Cine erau ei?”, chipurile călugărilor instalați pe crestele munților din Vrancea, se cristalizează pornind de la întrebarea „Cum procedează ei ?”. Răspunsul diferă pentru fiecare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în monahism cu cioplirea unor linguri deosebit de frumoase, pe care le dăruia oricui trecea pragul schitului. Deși duse până la detaliul ultim identificator, toate aceste portrete par totuși să se dispună concentric în jurul unui tip anume de personalitate, reprezentând pe călugărul schimnic, din regiunea Vrancea-Buzău, la mijloc de veac al XVIII-lea. Pentru a înțelege tipologia pe care o propune până la urmă această serie de portrete, trebuie revenit la detaliul istoric și avut în vedere faptul că, la vremea amintită, în Țările
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
multă vreme parte de isihia atât de dorită, căci spre ei se îndreaptă un râu de oameni: monahi dorind să le devină ucenici, laici cerând povață, binecuvântări și chiar tămăduiri. Atât la Athos, cât și la Tambino, în jurul celor doi schimnici deveniți celebri se construiește o lume: chilii pentru ucenici, o biserică, bucătărie și încăperi pentru pelerini. Căutarea lui Dumnezeu nu mai are loc în izolarea deplină a rugăciunii solitare, ci între oameni, între problemele aparent mărunte ale unei lumi deifuge
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Beatrice și, ca să se apere de „violența, de pericolul Frumuseții”, a avut reflexul nu puținor puberi de a blestema fascinanta apariție!... Nu, nu ca pe un vituperant Savonarola, ci ca pe un stângaci și isteroid Don Juan Îl văd pe schimnicul ce locuia, o Îngustă mansardă pe rue de l’Odeon: cum să Întorci spre tine privirea acelei prea-frumoase, prea-dorite și Înălțată pe coturni dramatici - Existența -, adulată de atâția, decât printr-un violent și persuasiv, vecin cu o anume delicată demență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Cât despre eseul teologic al lui Steinhardt, ce s-ar putea spune mai mult, decât ce spun frumoasele cuvinte ale lui Valentin Chifor: Dacă sintagma "lumină din lumină" are un sens, atunci predicile monahului Nicolae îi dau legitimitate exemplară. Harul schimnicului de la Rohia, prin "trezevia cugetului" său incapabil de acedie, îl înscrie definitiv în rostirea omiletică elevată, superior imagistică, cu valențe artistice. E o altă ipostază a eseistului impertinent, devenit în tenebrele arhipelagului terorii "om liber și senior" al spiritului. Monologul
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
din boală de tifos contractata de la cel ucis, sufletul îi este apăsat și se chinuie amarnic. Își abandonează treburile (avea o chivernisita prăvălie de cizmărie, care confecționa produsele puse în vînzare), se duce spre a se spovedi la un vestit schimnic. Acesta, cînd află cu ce și-a împovărat sufletul Savu îi dă strașnic canon: să confecționeze o mie de perechi de păpuci pe care să le distribuie, gratuit, în țară și în peninsula balcanică. Om cu frica lui Dumnezeu, Savu
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
denumită în derîdere „monumentul”. În timpul acestor „plimbări” l-a cunoscut pe Ion Petrovici, care le ținea colegilor săi de suferință prelegeri de ținută academică: „La dânsul slăbirea era și mai accentuată, datorită staturii sale, și aceasta îi dădea înfățișarea unui schimnic. Nu-și pierduse nici farmecul vorbirii, nici claritatea gândirii și nici încrederea în izbăvirea suferințelor noastre. Expunerile erau urmărite cu mult interes de cei grupați în jurul său, care interveneau cu întrebări și discuții pe marginea subiectelor dezvoltate. Aceste momente au
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]