569 matches
-
ți-o scoți tu singur *** zoaie-n păr și bale-n gură bube dulci și mâncărime c-ai sedus mândră făptură și te-ai lăudat copile *** mâna să ți se chircească și să te tai cu paharul fața să-ți schimonosească c-ai băut zestrea și darul *** s-ajungi în inima pustiii iar soarele să-ți sece apa că ți-ai părăsit copiii și batjocorit nevasta *** Ciclul "Blesteme" Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: 13 blesteme grele / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
13 BLESTEME GRELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377221_a_378550]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > VALS DE FLUTURI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului un ger cumplit schimonosește fumul în ghemotoace albe zgribulite ca așchii ascuțite cade scrumul din jaruri care ard încremenite în aer vălătuci inerți de aburi zac doar o clipă și se prăvălesc la fel cum țurțuri cad din ninse jgheaburi și pe trotuare ace
VALS DE FLUTURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382323_a_383652]
-
Un spațiu depozitar de mari taine, care dacă sunt tulburate și agresate în conținutul lor fundamental se răzbună amenințător și terifiant. Vlad ne prezintă o lume rurală, contemporană nouă, descompusă, lipsită de orice fior metafizic, perfidă și șmecheră, urâtă și schimonosită pe ici pe colo, adică prin punctele esențiale, angrenată într-un mecanism defect care devoră precum un animal cu chip de artefact tot ceea ce mai amintește de satul de altădată. Sunt două cărți care transmit o tristețe adâncă și o
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
smirnă așezați în vrac" ( Foarte multe săptămâni în balon). Iată-i pe Arghezi și Dimov, îmbrățișați: "pornisem legănat în buestru/ călcând a maestru/ zâmbeam cu ochii mijiți/ cel mai senin dintre cenobiți/ făceam gesturi hieratice/ peste creștetele voastre sălbatice/ până când schimonosit de vedenie/ simții cum calea se preschimbă în tărășenie/ într-o teribilă încurcătură/ pedeapsă pentru inima mea trufașă și imatură// (...) hipnotizați de această momâie/ când imponderabilă când lălâie/ de această brezaie/ cu glas de heruv și de gaie" (Leastaviță). Sau
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
este loc pentru regret, dar nu și pentru coșmar, imaginea scafandrului în apa tulbure nu creează anxietatea scontată, ci apare mai degrabă cu rolul unui refren, mai alerte sunt focalizările globului ocular revulsat, cu ceva terifiat, căre alături de rictusul paretic schimonosește pînă la strîmbătura clownească chipul lui Bauby. Excelent construită în film este relația dintre tată, Papinou Bauby, și fiu, care, grație unui mare actor, Max von Sydow, se transformă într-un moment antologic pentru filmul de artă. Fiul joacă rolul
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
scriitorului și de parcursul lui existențial, determinat de detalii uneori aparent nesemnificative ca în cazul oricărui om și mai puțin de cele pe care societatea le consideră definitorii, pentru că roata istoriei se schimbă și uneori ajungi să te întrebi cine schimonosește fața lumii și implicit pe cea a indivizilor, masele sau personalitățile, aș adăuga aici și detaliile. Fac o paranteză. Nu înțeleg de ce cartea Gabrielei Gîrmacea nu a fost semnalată de nici un critic. Simptom tot mai frecvent în critica noastră de
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
în zvâcnet ascuțit de turle. Piatra lăcașurilor, înnegrită de ani. Palate. Sobrietate imperială. Eleganță austeră. Muzici: în saloane cu candelabre din cristaluri zornăitoare, ori în biserici, ori pe străzi. În piața de vechituri, delicatele melodii ale harpistei stafidite, cu mâini schimonosite de artrită. Tropotele cailor de la caleștile care plimbă turiștii prin burg. În Schwedenplatz, un clovn și uriașele lui baloane de săpun. Copii și oameni mari alunecând pe trotinete printre rafturile ticsite de cărți, din librării. Sălile de lectură ale bibliotecilor
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
Mașinile furnicau în toate sensurile. Pietonii alergau, unii sub umbrelă, alții chirciți pe sub copertinele magazinelor. În alte circumstanțe, aș fi savurat un astfel de peisaj. Acum, treceam ca prin brânză, cu rucsacul în spate, mai greu ca niciodată, și fața schimonosită de durere. Vezica plină stătea să plesnească. Situație ingrată. În copilărie, noaptea, mă trezeam brusc și așteptam să se lumineze ca să fac pipi. Orele acelea mi se păreau, la fel ca secundele de acum, interminabile. În sfârșit, interoghez câțiva trecători
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
repede, lucitori și sălbateci în orbitele negre. Destul! O să-i facă rău, se alarmă bătrâna. Doamne, se-ngrozi Cerboaica. Asta ne mai trebuia! Ce facem cu el? Străinul se scutură ca sub o izbitură primită prin pământ. Fața i se schimonosi. Scoase un țipăt ușor, urmat de-un vaier prelung și se chirci cu mâinile la burtă. Mamă! Repede! Ce are? I s-a făcut rău. Acu-i acu! Ce ne facem? Uite-l că leșină! Fugi! Unde să fug? În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a fi. Actualmente, odată cu apusul gândiri și abolirea ori pervertirea valorilor spirituale, suferința filozofică creatoare apare desuetă. Doar caricaturizări ale durerii, model Guernica lui Pablo Picasso, care nu mai stârnește compasiune, ci disconfort repulsiv față de atitudinea de a degrada, a schimonosi durerea. Ce distanță axiologică uriașă între Guernica și tabloul lui Mathias Grünewald, Răstignirea de pe Catapeteasma de la Issenheim, muzeul Unterlinden din Colmar! Suferința este o stare cosmică, și nu temă pentru un experiment pictural voit ultramodern. Răstignirea de la Issenheim pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ogival deasupra blocului ei de desen, schițând aproape sălbatic dezlănțuiri botanice care își întind rădăcinile de pe o foaie pe alta, se deversează în co role nesfârșite și cad, apoi, într-o putrefacție atotminerală. Tră să turile ei, de altfel frumoase, schimonosite de efortul de a auzi pulsația de viață din trupul plantelor și de a muta sunetul în liniile care se nasc sub apăsarea cărbunelui pe hârtie. Nu, nimic din dulceața Cosettei. Ochii ei verzi-gălbui șerpuiesc asupra lui o clipă și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ca la priveghi și-și turnară în păhărele mici cu dungă aurie pe margine. Hai să trăim! — Să trăim, Florico, de ce să nu trăim? chițăi Ca terina mai de la marginea canapelei. — Fă, da’ ce mă mai arde la stomac! se schimonosi Flo rica, scurgând caisata din fundul paharului. Ce-o fi pus Veta-n ea? — Ia vezi, n-are niște slană ceva prin frigider? Un mezel? Florica se ridică cu greu și făcu câțiva pași icnind. — Alelei, da’ urâtă-i bătrânețea asta
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și o gândire limpede. Și-abia după aceea treci la treabă! Omul (aidoma celorlalte făpturi) este o ființă temătoare! Teama cea mai cumplită e teama omului față de...om! Se spune că viața bate filmul! Dar filmul, la rându-i, uneori, schimonosește și infectează viața! Nu există păcat mic sau păcat mare, păcatul e... păcat! Păcatul e ca un stigmat, o amprentă monstruoasă umbrind sufletul celui care a comis abominabila faptă! Sunt păcate care se iartă dar cicatricele rușinii rămân! Clipa-scânteia, momentul
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
rău de tot. Sophia asta, pe care nici măcar nu știe cum o cheamă. Dacă l-ar privi acum, probabil că furia lui de mascul nebăgat în seamă ar exploda. Poate că s-ar strâmba la ea. Fața lui s-ar schimonosi într-un rânjet dement, doar ca să primească satis facție și să-și vadă victima căzând la pământ. S-o vadă leșinând în brațele acelui taur comunal, îmbrăcat cu prea mult bun gust. Cu niște haine prea scumpe. Îi vin bine
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Gata. Cum a zis Pinocchio? Rezistă, tată. OK. Ce-ți pasă ție, Pinocchio? Tu ești de lemn, ție nu ți s-a sculat nici odată vrejul ăla pe care-ți cresc două frunze. Alerg lângă Sophia și îi văd fața schimonosită de un rictus oribil și aproape că nici n-o mai recunosc, pentru că nu mi-am imaginat că Sophia poate să arate așa. Sophia vrea să plângă. Dar nu plânge. Sophia vrea să plângă tare, dar nici un zgomot nu iese
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
spaimă ai lui Langou, chiar doctorul Jekyll. Utterson însuși, intrînd în forță, la un moment dat, în camera prietenului Jekyll (alertat de către servitorii conștienți de prezența în casă a unei alte persoane decît stăpînul lor) observă înmărmurit cadavrul lui Hyde, schimonosit apocaliptic. O (altă) scrisoare lăsată de Jekyll (ultimul și, totodată, cel mai credibil narator), scrisoare descoperită cu aceeași ocazie, va lămuri enigma, confirmînd ipotezele narative ale primilor doi reflectori și întregind perspectiva printr-un scurt istoric al incredibilului fenomen. Suferind
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
simplu: m-a obligat comunismul, sub tirania căruia mi-a fost dat să trăiesc pînă la 27 de ani. Aidoma multor tineri români, m-am format dacă nu împotriva, cel puțin în pofida acelui sistem. L-am destestat, pentru că mi-a schimonosit tinerețea, m-a umilit în cumplita lui temniță ideologică și m-a împins să-mi Ťdepun acteleť, în speranța tragică de a-mi putea părăsi propria țară. Din fericire, nu am apucat să fac acest gest. ș...ț România are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
bețivi ce se întorc de la stadion. Astăzi, nimeni nu se mai vrea "marxist" sau "comunist", ci "gânditor social"! Le vând acest pont, pentru a le da șansa de-a schimba, cât mai e timp, măștile murdare ce le ascund chipurile schimonosite de ură, neputință și resentiment. A trecut un an de la 18 decembrie 2006. Un an de când comunismul a fost pus pe aceeași treaptă cu fascismul și nazismul. Zilele trecute a apărut, la Editura Humanitas, "Raportul" Comisiei Tismăneanu. E cazul să
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
cimitirele noastre.) în loc de ură, aici voi ați sădit flori, ca sufletele voastre gingașe. (Un poet, din mulțime, recită cu avânt o strofă, dar nu se înțelese nimic, doar dispărutul, care tăcuse cu respect pentru artă, avusese un zâmbet al lui, schimonosit de atâta încordare.) Vă mulțumesc, încă o dată, - continuă cel din racla de nuc, pentru acțiunea voastră cinstită de forță muncitorească, și să ne revedem cu bine, oricând, scumpi reprezentanți ai clasei muncitoare." (Un troznet repetat se auzi ca de puști
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
e cea care precumpănește, aduce cu o exagerare ditirambică și artificioasă, făcută din dorința ca, eclipsîndu-i laturile omenești, să-i pui în lumină "spiritualitatea". Totul seamănă cu o tămîiere nepotrivită în cursul căreia, dînd atenție unor calități în dauna altora, schimonosești portretul real al omului, proslăvindu-i imaginea prin intermediul unui portret construit. În realitate, elementul distinctiv al fiului paracliserului din Messkirch a fost o anumită Stimmung, o dispoziție sufletească a cărei undă, căpătată de timpuriu, i-a influențat întreaga existență. Dispoziția
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
cu zgura teoretică pe care teologii l-au depus pe fundul ceasloavelor mînăstirești. Nu poți să spargi capul unui adevăr a cărui strălucire vine din altă lume legîndu-te de stîngăcia cu care oamenii, încercînd să-i prindă chipul, i-au schimonosit litera. Nuanța aceasta a fost surprinsă de un teolog ca Bultmann, a cărui opinie este de altminteri comentată de Langbein. "Rudolf Bultmann, unul din teologii creștini de marcă ai secolului XX, concluzionează cu duritate Ťcă despre credibilitatea celor transmise nu
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
un electorat captiv. Unul din cinci români mizează pe acest tip de politică și pe strategiile moștenite de la bolșevici. Pentru ei, important nu e binele general, ci sentimentul că poți fi cineva în comunitatea căreia îi aparții arătându-ți chipul schimonosit de ură, vulgaritatea fără baiere și autoritarismul născut din incompetență. Spectacolul la care asistăm este, în fapt, o încercare de-o violență fără precedent de-a scoate România de pe harta țărilor democrate. Prin televiziuni aservite ni se livrează aceleași lozinci
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
crezi că este. Acolo, în fața lui Crin Antonescu, am văzut însă alt om decât cel fotografiat de Nașul în emisiunea de joi, din cauza căreia ți-am reproșat că faci propagandă. Și n-am văzut o față diferită pentru că i-o schimonosea vreun moderator isteric sau de reacredință. Nu. Pur și simplu asta e fața lui. Tu nu-i vezi umbrele, nefericita comparație nu-i vede niciodată luminile. Ea s-a văzut însă la Cluj, când sigură, când stacojie, cu cicatricile, fardurile
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
chisnovatele relatări ale lui Sebi, gînduri și reflecții de mare eseist : „șapte poeme rupte din inima lui [a lui Nichita -n.n.], din care oricît luai, rămînea aceeași”; „un instrument unic, alcătuit din trupul și chipul său, pe care le schimonosea În gesturi trăznite, ca de păpușă mînuită dinăuntru de un virtuoz” (despre Teică); „actorii ieșeau din cîrciuma cu scaunele pe mese, semn că ospătarii se săturaseră de bacșișuri” (minunat truvai!); „meseria se fură, dar actorul X n-a reușit să
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
dea de tot duhul. Dacă ar fi intrat cineva în cameră exact atunci, fără îndoială că, instinctiv, din prima clipă și-ar fi întors privirea de la victimă - n-ar fi suportat priveliștea. Într adevăr, Victoriei, de la durere pesemne, i se schimonosi în întregime fața într-un mod cu totul înfiorător și neomenesc. Ajunsese să aibă o înfățișare greu de privit. Era de o paloare cu totul înspăimântătoare, grimasele se succedau pe chipul ei cu o repeziciune nemaipomenită, iar ochii parcă îi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]