88 matches
-
Anemia mai era tratată cu ceaiuri de: năsturel (iarba voinicului, folosită și ca salată de primăvată), frunze, flori și fructe de cătină albă, fiertură de slăbănog (buruiana celor slabi), cimbru de grădină, cimbrișor, coada calului, coada racului, troscot, urzică, păpădie, schinduf, coajă de dracilă, turiță mare, țintaură, frunze de zmeură, gențiană, obligeană, pelinariță, sunătoare, trifoiște, pelin, mușchi de piatră, osul iepurelui, iarbă mare. Leurda (usturoi țigănesc) era folosită foarte mult primăvara, sub formă de salată. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iar mai rar, În colon și apendice. În afara de tratamentul medicamentos sunt indicate și ceaiurile din: Frunze și flori de cimbru de grădină, 2 lingurițe la cană. Se beau 2 căni pe zi, neîndulcite, Înainte de mesele principale. Din semințe de schinduf, o lingură la cană. Semințele pot fi consumate și ca atare, 2 lingurițe pe zi, Înainte de mese, dar și sub formă de tinctură sau sirop. TENIAZĂ Boală provocată de diferite specii de viermi intestinali parazitari, sub dormă de panglică (tenii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dumbăț, o linguriță la o cană. Se beau 4 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din geamănariță, o linguriță la o cană. Se beau 3 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din frunze și semințe de schinduf, o linguriță la o cană. Se beau 4 căni pe zi, ultima seara, la culcare. Ceai din rădăcină de țelină, numită și "viagra săracului", o linguriță cu vârf la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara, la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
diuretice, cu excepția celor iritante: Ceai din mătase de porumb, din coji de cireșe, urzică moartă (albă sau galbenă), nalbă mare, teci uscate de fasole, țelină, flori de mușețel, pătlagină, busuioc, ciuboțica cucului, fructe de hamei, de peliniță, iarba tăieturii, plămânărică, schinduf sau trei frați pătați, 2-3 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de frunze de urzică, fructe de soc și de ciuboțica cucului, din care se beau 4-5 cești pe zi. Ceai din coajă pisată de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
băi Într-o cură, cu o pauză de o zi, la 5-6 băi. Se pot repeta după 4-6 luni. Contra umflăturilor de la Încheieturi și inflamației șirei spinării, sunt benefice cataplasmele cu flori de fân, cu paie de ovăz și cu schinduf, În fierturi. Comprese cu argilă, cu frunze de varză strivite, cu cartofi cruzi făcuți terci, cu ceapă tăiată și mărunțită, care se amestecă cu semințe de in fierte, care se pun seara la culcare și se țin toată noaptea. Cataplasme
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
brad ori de tei, cânepă pisată, mămăligă cu gaz, oțet, spirt sau sare. În cazul rănilor superficiale se utilizau spălături și oblojeli cu ceaiuri de mușețel, coada șoricelului, pătlagină etc, sau se aplicau comprese cu flori și frunze de crețișoară, schinduf, trei frați pătați sau cu vătămătoare; În cazul rănilor greu vindecabile, cu arnică, captalan, ciuboțica cucului, coada calului, coada racului, mușețel, podbal, iarba șarpelui, rozmarin, salvie, sovârv, sunătoare, tei, trifoiște, troscot sau turtă, iar la rănile cu puroi, cu gălbenele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
infuzie de frunze de urzică, 2 3 linguri la cană. Băi locale sau comprese cu infuzie de pelin, 2 linguri la cană. Spălături locale sau cataplasme cu coada racului, o lingură la cană. Băi locale sau prișnițe cu infuzie din schinduf, o lingură la cană. Băi locale cu infuzie de urzică moartă albă, o lingură la cană. Băi locale cu infuzie de unguraș, 1-2 linguri la cană. Spălături cu infuzie de sulfină, 1-2 linguri la cană. Spălături cu infuzie de cimbru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dimineața pe stomacul gol. Rosa canina (fructe de măceș). Se elimină frunzele și perii prin pulverizare, se amestecă cu miere de albine (două părți măceșe și o parte miere), din care se consumă 2-3 lingurițe pe zi. Trigonela Foenum graecum (schinduf). Se folosesc semințele sub formă de extract fluid, tinctură, sirop și pulbere. 6.2. OXIURAZA Boală parazitară provocată de oxiuri, care trăiesc în intestinul omului. Femelele ies afară prin anus și după ce depun un număr mare de ouă pe piele
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
omul bolnav sau datorită consumării legumelor și fructelor nespălate. Se indică ceaiuri medicinale: Herba Serpyllii et Thymi vulgaris (cimbrișor și cimbru de grădină). Se bea două căni pe zi dintr o infuzie cu două lingurițe la cană. Trigonela Foenum graecum (schinduf). Se administrează ca în ascaridioză. 6.4. TENIAZA Este o boală provocată de diferite specii de viermi parazitari în formă de panglică (tenii). Teniile parazitează jejuno-ileonul omului fixându-se bine cu ajutorul ventuzelor pe mucoasa pereților intestinali, unde trăiesc mai mulți
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Prinderea și uciderea lui este o ofrandă adusă lumii întregi, reînvierea Soarelui și reluarea drumului înspre "crângul cerului": "Dailerui / Dar n. / De bun cal ce hrănește, / Hrănește, / Nici vestește, / Că lui vestea i s-a dus / Pân` la umbra de schinduf. / Îmi plecară la vânătoare. Vâna ziua, / Toată ziua; / Când fu soarele-ndesară, / Îndărăt că se-nturnară. / Găsi leul daramit, / Daramit / Cu fața-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tăcere editorială impusă de regimul comunist. „Bucătăria noastră populară nu se reduce la mămăligă, borșul de chitici, pe care atât de pitoresc îl descrie Calistrat Hogaș; nici la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în care românii par a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec“. La aceasta din urmă, noi, românii, suntem maeștri, afirmă Păstorel: „Ne-am dovedit meșteri în ce e mai greu de realizat la foc: friptura. [...] Tot românul e născut fripturist (lato sensu).“ Parcă pentru a răzbuna secole
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acoperit 10 minute și se bea dimineața, pe stomacul gol și de 2-3 ori În cursul zilei, urmate de un purgativ după o oră. -infuzie cu coriandru (fructe) sau coada șoricelului (flori) (2-3 căni pe zi); -decoct cu ghințură sau schinduf (4-6 linguri pe zi) ; -decoct din amestec cu siminichie, mușețel (flori), pelin (herba), țintaură (herba), ghințură (rădăcini), iarbă mare (rădăcini), valeriana (rădăcini), măceșe (fructe) ; se prepară din 4 linguri la 250 ml apă din care se iau câte 3-4 linguri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
2-3 clocote) ; se strecoară prin tifon, se Îndulcește cu miere și se bea Întreaga cantitate dimineața, pe stomacul gol, cu 15-20 minute Înainte de micul dejun. Tratamentul durează minim 2 săptămâni până la eliminarea paraziților. -Se pot consuma și tincturi din ghințură, schinduf, arnică, pelin, lemndulce, ceapă, anason, luate dimineața, câte 20 picături, În amestec cu puțin magiun de prune. -Pulbere din rizomi de ferigă (2 linguri amestecate cu 15 lingurițe de miere); se ia câte 1 linguriță la intervale de 3 minute
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI RINICHI: - limba mielului (partea aeriană) - yin - mesteacăn (frunze) - yin - fenicul (semințe) - yin - pir (rădăcină) - yang - bătrâniș (partea aeriană) - yang - pin (muguri) - yang - afin (frunzele și fructele) - brusture - coada calului - gălbenele (florile) - ghimbir (rădăcină) - soc - schinduf (semințele) - scorțișoară (scoarța) - sevă de mesteacăn Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de specificațiile terapeutului dumneavoastră. Simptomele fizice ale dereglării nivelului energetic al acestui meridian: afecțiuni renale, lipsa poftei de
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
0910.50.00 - Condimente de curry 25 - Alte mirodenii: 0910.91 -- Amestecuri prevăzute în Notă 1 b) de la prezentul capitol: 0910.91.10 --- Nesfărâmate, nemăcinate 25 0910.91.90 --- Sfărâmate, măcinate 25 0910.99 -- Altele: 0910.99.10 --- Semințe de schinduf 25 --- Altele: 0910.99.91 ---- Nesfărâmate, nemăcinate 25 0910.99.99 ---- Sfărâmate, măcinate 25 10 Cereale 10.01 Grâu și meslin (amestec de grâu cu secara în proporție de doi la unu). 1001.10.00 - Grâu dur 25 1001.90
HOTĂRÂRE nr. 1.055 din 22 decembrie 1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
de la ea am rețete...”. Trecerea de la bucătărie la marketing se face firesc, sunt invitat de autoarea delicateselor „să gust din fiecare și să experimentez”. Alt producător propune „țuică mănăstirească”, se văd în sticlă niște firișoare lungi, vegetale, sunt rădăcini de schinduf, o iarbă aromatică pe cale de dispariție. Sticlele sunt scumpe (60 de lei litrul, adică 15 euro), fiind produse și propuse spre vânzare de către o mănăstire din jurul Iașiului. Vânzătorii nu sunt însă călugări. Murături și conserve pentru iarnă, spectaculoase, amestec de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ecologic 1. Produsele vegetale neprelucrate, precum și produsele derivate din acestea prin procedeele menționate la definiția de la pct. 1 lit. a) Fructe și semințe comestibile: - acerola (Malpighia punicifolia); - ghinde (Quercus spp.); - nuci de anacard (Anacardium occidentale); - nuci de cola (Cola acuminata); - schinduf (Trigonella foenum-graecum); - agriș (Ribes uva-crispa); - maracuja (fructul pasiunii) (Passiflora edulis); - papaya (Carica papaya); - miez de pin (Pinus pinea); - zmeura (uscată) (Rubus idaeus); - coacăze roșii (uscate) (Ribes rubrum). Condimente și ierburi fine comestibile: - piment (cuișoare englezești) (Pimenta dioica) - nucșoara [Fructus cardamomi
NORME METODOLOGICE din 13 septembrie 2001 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137222_a_138551]
-
Curry - 27.5 - Alte mirodenii. 0910.91 -- Amestecuri menționate în Notă l b) de la acest Capitol: 0910.91.10 --- Nemăcinate și nepulverizate - 27.5 0910.91.90 --- Măcinate sau pulverizate - 27.5 0910.99 -- Altele: 0910.99.10 --- Semințe de schinduf - 27.5 --- Altele. 0910.99.91 ---- Nemăcinate și nepulverizate - 27.5 0910.99.99 --- Măcinate sau pulverizate - 27.5 Capitolul 10 CEREALE Note de Capitol 1 - a) Produsele menționate în textul pozițiilor acestui Capitol se clasifică la aceste poziții numai
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
acoperit 10 minute și se bea dimineața, pe stomacul gol și de 2-3 ori În cursul zilei, urmate de un purgativ după o oră. -infuzie cu coriandru (fructe) sau coada șoricelului (flori) (2-3 căni pe zi); -decoct cu ghințură sau schinduf (4-6 linguri pe zi) ; -decoct din amestec cu siminichie, mușețel (flori), pelin (herba), țintaură (herba), ghințură (rădăcini), iarbă mare (rădăcini), valeriana (rădăcini), măceșe (fructe) ; se prepară din 4 linguri la 250 ml apă din care se iau câte 3-4 linguri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
2-3 clocote) ; se strecoară prin tifon, se Îndulcește cu miere și se bea Întreaga cantitate dimineața, pe stomacul gol, cu 15-20 minute Înainte de micul dejun. Tratamentul durează minim 2 săptămâni până la eliminarea paraziților. -Se pot consuma și tincturi din ghințură, schinduf, arnică, pelin, lemndulce, ceapă, anason, luate dimineața, câte 20 picături, În amestec cu puțin magiun de prune. -Pulbere din rizomi de ferigă (2 linguri amestecate cu 15 lingurițe de miere); se ia câte 1 linguriță la intervale de 3 minute
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Pom Cosmic”. În colinda citată, bradul constituie simbolul autohton al lui axis mundi, în cele mai multe texte leul se află sub un element vegetal, ceea ce transmite ideea originii duale a lumii: „Subt un spin mândru-nflorit” (Almaș-Săliște-IliaHunedoara), „Sub o tufă de schinduf” (MăcinTulcea), același loc din care este păzit ogorul cu roade împărătești în basmul Șperlă Voinicul. In cadrul acesta, aflat în afara orizontului cunoscut, identificabil cu traseul psihopomp, leul este găsit de flăcău dormind: „Când fu soarele-n de-seară/ Și vremea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acolo [unde], pe lângă vinul sau berea lor excelente, [ei] serveau numai covrigi și crenvurști. Mititeii, „renumiții mititei“, cum li se spunea, din carne to cată cu satârul ținut pe după mijloc, la spate, și dreși cu usturoi, cu cimbru și cu schinduf, sau patricienii pe care, când Îi Înțepai cu furculița, săreai, măi vere, Într-o parte, ca să nu te stropeas că cu zeama lor fierbinte, astfel de mititei și de patricieni gă seai la Ploiești, În cârciuma vestită a lui Potcoavă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Nu. Mă uit la el mirată. De ce? — Amica mea Kirsty a încercat să stea cu prietenul ei. Dezastru. Toată ziua o țineau într-o ceartă. Ea zice că nu știe cum reușesc alții. Mut borcanul cu chimion lângă cel cu schinduf (ce-o mai fi și schinduful ăsta?), ușor plină de mine. Adevărul e că eu și Luke nu am avut aproape nici o problemă de când locuim împreună. (Poate, cu excepția incidentului când eu am zugrăvit baia și niște vopsea aurie a nimerit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
De ce? — Amica mea Kirsty a încercat să stea cu prietenul ei. Dezastru. Toată ziua o țineau într-o ceartă. Ea zice că nu știe cum reușesc alții. Mut borcanul cu chimion lângă cel cu schinduf (ce-o mai fi și schinduful ăsta?), ușor plină de mine. Adevărul e că eu și Luke nu am avut aproape nici o problemă de când locuim împreună. (Poate, cu excepția incidentului când eu am zugrăvit baia și niște vopsea aurie a nimerit pe costumul lui cel nou. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]