62 matches
-
proză, de la un gen liric la unul umoristic, are un vector comun, necesar sau stimulent scrisului, un “change of writing style” ... XXII. GEORGE SCHINTEIE -67 -POEME DEZNODATE -, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016. George Schinteie -67 -poeme deznodate - Nimic mai frumos decât un volum de poezie care devine obiect de artă prin înseși înfățișare și conținut. Am primit o astfel de carte de la George Schinteie din Timișoara, pe care, recunosc, nu-l citisem până acum
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
publicat în Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016. George Schinteie -67 -poeme deznodate - Nimic mai frumos decât un volum de poezie care devine obiect de artă prin înseși înfățișare și conținut. Am primit o astfel de carte de la George Schinteie din Timișoara, pe care, recunosc, nu-l citisem până acum. 67- poeme deznodate, la Editura ArtPress, 2016, cu o grafică lirică de Edith Torony, este un volum aniversar, de sărbătoare a unui sine poetic și cine ar mai celebra un
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
deznodate, la Editura ArtPress, 2016, cu o grafică lirică de Edith Torony, este un volum aniversar, de sărbătoare a unui sine poetic și cine ar mai celebra un poet mai profund dacă nu poezia? Cum a deznodat poezia scriitorul George Schinteie veți putea afla din câteva considerente critice pe care mi le-a indus lectura dar și din prefața amplă a domnului Marian Odangiu, la volum. “67 - poeme deznodate - marchează, așa cum poetul însuși și-a propus, un moment, o vârstă a
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
dar și din prefața amplă a domnului Marian Odangiu, la volum. “67 - poeme deznodate - marchează, așa cum poetul însuși și-a propus, un moment, o vârstă a creației sale: e un segment din ambițiosul proiect al recuperării ... Citește mai mult George Schinteie -67 -poeme deznodate -Nimic mai frumos decât un volum de poezie care devine obiect de artă prin înseși înfățișare și conținut. Am primit o astfel de carte de la George Schinteie din Timișoara, pe care, recunosc, nu-l citisem până acum
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
segment din ambițiosul proiect al recuperării ... Citește mai mult George Schinteie -67 -poeme deznodate -Nimic mai frumos decât un volum de poezie care devine obiect de artă prin înseși înfățișare și conținut. Am primit o astfel de carte de la George Schinteie din Timișoara, pe care, recunosc, nu-l citisem până acum.67- poeme deznodate, la Editura ArtPress, 2016, cu o grafică lirică de Edith Torony, este un volum aniversar, de sărbătoare a unui sine poetic și cine ar mai celebra un
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
deznodate, la Editura ArtPress, 2016, cu o grafică lirică de Edith Torony, este un volum aniversar, de sărbătoare a unui sine poetic și cine ar mai celebra un poet mai profund dacă nu poezia? Cum a deznodat poezia scriitorul George Schinteie veți putea afla din câteva considerente critice pe care mi le-a indus lectura dar și din prefața amplă a domnului Marian Odangiu, la volum.“67 - poeme deznodate - marchează, așa cum poetul însuși și-a propus, unmoment, o vârstă a creației
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
domeniul dramaturgiei străine, interesul colaboratorilor publicației se dovedește la fel de variat, ca modalități de abordare tematică, și la fel de modern, sub aspect metodologic, ca și celelalte, deși aria de interes se limitează aproape exclusiv la domeniul dramaturgiei și spectacolului teatral francez. I. Schinteie analizează, din această perspectivă, modernitatea teatrului scris de Alfred de Musset, dar și repertoriul Teatrului Național din Craiova în secolul al XX-lea, în vreme ce Elena Răducanu, specializată în opera dramatică a lui Henry de Montherlant, abordează estetica spectacolului dramatic, pentru
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
Iliescu, acesta recenzând, la rândul lui, cărți ale lui Virgil Gheorghiu, Virgil Carianopol, Eugen Jebeleanu, F. Aderca, Anton Holban, M. Blecher, Dan Botta. Cei doi cronicari sunt secondați de Eugen Ionescu, M.D. Ioanid, M. Mihăescu și, spre final, de Ion Schinteie. Horia Lovinescu se ocupă de criză spiritualității contemporane (Considerații pentru ceasul prezent), Virgil Ierunca elogiază monumentala opera a lui G. Călinescu (O istorie literară), V.G. Paleolog scrie comentariul Al. Macedonski și imaginea poetica colorată. Nu lipsesc nici considerațiile filosofice, printre
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
, Ion (27.XII.1911, Peștișani, j. Gorj - 19.VIII.1985, Craiova), poet, eseist și traducător. Este fiul Anei și al lui Nicolae Schinteie. Rămas fără tată la șase ani, S. este crescut la orfelinatele din Târgu Jiu și Craiova. Urmează Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu și Colegiul Național „Carol I” din Craiova. Cu o bursă oferită de Primăria Craiovei, își continuă studiile
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
absidă urmele așteaptă / și roza sechestrată va să-și vândă / înariparea/ vergură osândă / cu lujere de ceară. Poetul mărturisește că maestrul începuturilor sale e Tudor Arghezi (N-am vopseluri pânză cuie / rădăcină spic cățuie / lumânare frânghii chei / cârji compas gherghef schintei / ața ac și cucuvaie), însă poemele lui dezvăluie, totodată, prețuirea și pentru alți mari poeți, dintre care-i putem aminti pe George Bacovia (Agonizează crinii în cetate...), pe Lucian Blaga (Temutul plâns o noapte e lagună/tavan și căpătâi îmi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
oameni ce poftesc. Reacția bestiei colective, seduse mai degrabă de orgia distrugerii vindicative decât de un scop clar, este deconcertantă. Mai multe voci formulează cereri în disjuncție unele față de altele, până când concretețea infamă a numelui Moțoc se aprinde "ca o schinteie electrică. Toate glasurile se făcură un glas și acest glas striga: "Capul lui Moțoc vrem"". Înspăimântat, boierul îl roagă pe vodă să intervină în favoarea lui: "Pune să deie cu tunurile într-înșii... Să moară toți! Eu sunt boier mare; ei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sau mai târziu e menit să străbată la lumină, și soarta, în viața publică, are până la urma urmelor o dreptate. Sîntem într-o stare politică, economică și socială așa de nenorocită încît, dacă i-a mai rămas poporului acestuia o schinteie măcar de vitalitate, ea trebuie să-l determine a părăsi hotărâtor calea falsă pe care rătăcește de atâta vreme, risipindu-și zadarnic toate puterile vii. Toate tiradele negustorilor de principii liberale, umanitare și cosmopolite prin cari dânșii caută să insinueze
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cestiunea însăși, cât și în starea noastră de disoluțiune socială și economică. Prin orișice soluțiune dată deocamdată cestiunii evreilor pe tărâmul politic, nu putem scoate pe evrei de pe tărâmul economic, pe care ei sânt aproape deplini stăpâni. Tăria de caracter, schinteia de vitalitate, credem că le are poporul românesc, și astfel sperăm, pentru dânsul, că va putea să o rupă odată cu vechile deprinderi false și bolnăvicioase și să adopte o direcție sănătoasă în viața publică. Le-am zis și le mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noi în numele nostru și în interesul nostru", - și altfel o rezolvă aleșii. E ori nu e acesta un conflict constituțional, aceasta e indiferent. Destul că e un motiv de neîncredere în sistemul nostru de organizație politică, destul că e o schinteie de învrăjbire aruncată în societatea română. Nu credem și deocamdată nici nu ne temem că alegătorii insultați vor pune mâna pe par: rămâne însă în țară dezbinarea, învrăjbirea, capitalul de ură, care ne jignește dezvoltarea pacinică și care poate să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Adunări născute din corupție, trăind prin corupție, nu pot pieri decât prin însuși excesul corupției lor. Momentul în care chiar născătorul lor, d. Brătianu, caută să zică: Destul! pare că a sosit daca d-sale [î ]i mai rămâne o schinteie de patriotism și de probitate, daca și aceasta nu este una din acele înscenări cu cari ne-a deprins. Singurul remediu, după părerea noastră, nu poate fi o nouă combinațiune de nulități roșie lipsite de astă dată și de țifra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Aula, 2001, 106 p. (Antologiile Aula). [77] RUSU, MINA-MARIA, Limba română. Manual preparator (elemente de construcție a comunicării: fonetică, vocabular, morfosintaxă, în conformitate cu programa școlară, pentru pregătirea curentă, de performanță și pentru examenul de capacitate). București, Elis, 2001, 197 p. [78] SCHINTEIE, VALERICA, Manualele alternative și aplicarea cadrului ERR (evocare realizarea sensului reflecție), Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.67-71. [79] SFÎRLEA, LENUȚA, E u l l i r i c în manualele de gimnaziu, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Drobeta-Turnu Severin 1. Cretoi Maria Cristina 2. Dovlete Petre 3. Mărgineanu Oprica Mihaela 4. Milanovici Gheorghe 5. Oprea Doina 6. Petcu Dorin. Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia 1. Ghelu Ștefania 2. Stoian Gheorghe. Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova 1. Amzoi Zoia 2. Schinteie Cornelia 3. Stănoiu Steluța. Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt 1. Mihăilescu Ioan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina 1. Arcer Liviu Daniel 2. Bucură Felicia 3. Croitoriu Constantin 4. Georgescu Marinela 5. Negrilă Constantin Claudiu 6. Noaja Constantin Ștefan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal
DECRET Nr. 220 din 10 iunie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114931_a_116260]
-
prezent în Germania, 7750 Konstanz, Schottenstr. 71. 37. Bailesteanu Mircea, născut la data de 25 aprilie 1960 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Dumitru și Maria, domiciliat în prezent în Germania, Borsigstr. 3 B, 3180 Wolfsburg 1. 38. Schinteie Nicoleta, născută la data de 4 iulie 1967, în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Georgescu Valeriu și Maria, domiciliată în prezent în Germania, Gummersbach, Nordringstr. nr. 12. 39. Schinteie Ioan-Lucian, născut la data de 21 martie 1968, în
HOTĂRÂRE nr. 688 din 4 octombrie 1991 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136061_a_137390]
-
în Germania, Borsigstr. 3 B, 3180 Wolfsburg 1. 38. Schinteie Nicoleta, născută la data de 4 iulie 1967, în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Georgescu Valeriu și Maria, domiciliată în prezent în Germania, Gummersbach, Nordringstr. nr. 12. 39. Schinteie Ioan-Lucian, născut la data de 21 martie 1968, în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ioan și Ana, domiciliat în prezent în Germania, Gummersbach, Nordringstr. nr. 12. ------
HOTĂRÂRE nr. 688 din 4 octombrie 1991 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136061_a_137390]
-
Vasile Dumitru 6. Vasiliu Ioan 11. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova 1. Alexandru Mariana 2. Bajenaru Aurel 3. Covei Gheorghe 4. Niculeanu Costel 5. Popara Nicolae 6. Pupazan Constantin 7. Cringureanu Marcela 8. Parauseanu Dumitru 9. Cepoi Mihai 10. Schinteie Cornelia 11. Capota Verona 12. Vulcănescu Dumitra 12. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați 1. Jalba Neculai 2. Struna Gigi 3. Mihăilă Gheorghe 13. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași 1. Covalciuc Mihai 2. Pantazi Codruța 3. Cernat Todica 4
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
în Germania, 51643 Gummersbach, În den Wiesen 11. 34. Suciu Stefania, cetățean german, născută la 2 august 1945 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, România, fiica lui Sevaciuc Dumitru și Regina, cu domiciliul actual în Germania, 66589 Merchweiler, Jakobstr. 5. 35. Schinteie Nicoleta, cetățean american, născută la 4 iulie 1967 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Georgescu Valeriu și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, Kaiserstr. 15. 36. Schinteie Lucian, cetățean american, născut la 21 martie 1968 în Reșița
HOTĂRÂRE nr. 628 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea acordării cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119346_a_120675]
-
cu domiciliul actual în Germania, 66589 Merchweiler, Jakobstr. 5. 35. Schinteie Nicoleta, cetățean american, născută la 4 iulie 1967 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Georgescu Valeriu și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, Kaiserstr. 15. 36. Schinteie Lucian, cetățean american, născut la 21 martie 1968 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, Kaiserstr. 15. 37. Lupșa Vasile Ioan, apatrid, născut la 6 februarie 1957 în Cluj-Napoca, județul
HOTĂRÂRE nr. 628 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea acordării cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119346_a_120675]
-
barierele cunoașterii. Făpturile de dincolo au imagini diferite În mintea muritorilor. Credința În Zburător e atotstăpânitoare, cele două făpturi se află la granița dintre cunoscut și necunoscut: „- Dar ce lumină iute, ca fulger trecătoare, Din miazănoapte scapă cu urme de schintei? Vreo stea mai cade iară? Vreun Împărat mai moare? Or e - să nu mai fie! - vreo pacoste de zmei? Strofa În Întregime sugerează o lume trăind sub imperiul supranaturalului care se așază Între două stări posibile, binele și răul, angelicul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce-mi cere, , -mi furnică (verb), un nod colea mapucă, oar’ ce să fie asta, aide l-alde baba, moș popa, zio, ziulița, vântuleț, s-ardică, auz, țopul, (a)murgul, (a)sfințise, murmură( substantiv), ăst, cobe, argeaua(război de țesut), schintei, soro, surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin folosirea lor care nu par a fi excesive. Stilul poetic al lui I. H. Rădulescu este unul remarcabil. oooOOOooo „Era În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
învârtit pe degetul mic de fratele „dioscur”, născut chiar pe tărâmul malefic. În baladă, atributele preluate de la diferite clase animaliere și mitologice sunt evidente: „Că zmeii sân’ noauă zmei/ Călare pe noauă lei,/ Varsă pe gură văpai/ și din copite schintei”. Leul, el însuși întrupare a haosului în colinde, devine pentru zmeu ceea ce Negru este pentru mezin. Ajutorul „cabalin” îi plasează pe zmeii suflători de foc, precum balaurii, în directă legătură cu energiile mistuitoare ale distrugerii prin ardere (văpăi, scântei). Comparația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]