3,006 matches
-
spre chipuri domnești ce au făcut istorie. O minte luminată ce încerca să vadă dincolo de noi, viața. Era că o rugăciune în noapte pentru noi care trudeam în să. O voce puternică, un suflet cald, o modestie neînțeleasa decât la schiturile din munți. Parcă începusem din nou să învăț să merg, să văd, să citesc. Se crease o armonie a clipei care este unică. Eram mereu elevă în fața dascălului gata să beau din apa fântânii plină de înțelepciune. Dragostea de neam
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
convingătoare. De peste două decenii, francezii s-au întrecut prea mult cu gluma pe seama românilor. Ajunge! „Ortodocșii sărbătoresc Crăciunul într-un mare spirit de deschidere. Un ușor aer rusesc plutește în Saint-Julien-des-Points. Această comună, aflată în apropierea Grand Combe, este reședința schitului «Sfânta Credință» (o mică mânăstire). Ieri, călugărul ortodox Ioan i-a primit pe credincioși pentru sărbătorirea Crăciunului. Această diferență de zile se explică prin decalajul de 15 zile dintre calendarul gregorian și calendarul iulian, cel care normează credința ortodoxă. Slujba
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
gregorian și calendarul iulian, cel care normează credința ortodoxă. Slujba a semănat cu turnul Babel, devreme ce credincioșii se rugau în limbi diferite: slavonă (un limbaj liturgic de origine slavă), română, engleză, franceză... Slujba a atras și non-ortodocși, încântați de schit datorită măreției cântărilor sau datorită ornamentelor. Trebuie spus că ortodocșii favorizează un spirit de deschidere care seduce mai mult decât atracția locului.” Pentru derută, la sfîrșit, ziaristul aruncă, un pic de poleială, adică, ornamente și seducție. Domnule ziarist, nu la
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
ca raclă reintră în mormânt. Un pă valah dă mâna cu ânt să dea pământ și leagănul ridică la goarne îngerești înjefuit argintul albinei din povești captivă născând faguri în tremur stins răsfrânt la scăpărări fugare în stupul cât un schit de unde trei izvoade - trei trepte își deschid Stăpân al lumii Tatăl cu Fiul lângă El și Sfântul Duh - aůra/ împărechiat inel iluminând troița: o Mamă și un Prunc un prunc sugând de-apururi înaltul din adânc pământul legănându-și pre/clasicul
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
iar firman de moarte Și chiar așa, lipsită de temei, La dracu-n praznic bună să mă poarte, Vârtoasă ca rachiurile arde Pe gâtița-mi uscată ura ei. Că sunt de multă vreme mi se pare Călugăraș nevolnic într-un schit, Tot canonind pios la lumânare Și n-am ce face, o să-ndur spășit: Prietenul e dus la vânătoare, Iar Doamna Brună tocmai m-a gonit. 2 Sonetu-i un dichis pentru bărbați, Și trebuie lucrat c-un soi de ură, Cioplit
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
apar, ridicate la rangul de eveniment, întîmplări și date ce țin de banalul istoriei. Deschiderea unei farmacii, a unei fabrici „producătoare de ceară roșie, pomadă și ciocolată", precizarea numărului de cărămidării care funcționau în oraș, mutarea bolnavilor de nervi de la schitul Malamuc la mânăstirea Mărcuța, o procesiune religioasă pentru combaterea ciumei cu purtarea moaștelor Sfîntului Grigore, o paradă militară, vernisajul unei expoziții, vînzarea unor case din mahalaua Sf. Apostoli... Relatarea capătă adesea savoare și superbe nuanțe de comic involuntar: „1794 - La
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
retoric să risip? geniul îmi răpi ne/chip maraton la azimut melos bal ludiclumesc? pierdum chei a-l slobozi o dată în veac o zi zeii craniul ni-l rotesc munții scad și ape pier plâns la râs/versant invers vârful schitului e vers mișunând la învieri îngropară serafimi psalmul tânguirii și până ne-om împărtăși lumânări să-i înmulțim lasă-i somn și smirna grea cerului ce se temea că o a sedus o stea la margini de arta mea consoane
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere în grădina de lîngă gară. Cît jarul din poiană după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și corabia albă, albă a unui schit înfruntînd iernile dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în pacea serii de la Cina cea de taină.
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
pelerinii, Alfred, Olysia și pruncul Nicholas Căutînd tot mai adînc în pădure Paraclisul Sfîntului Serafim de Sarov. Din mica încăpere din lemn se auzeau Susurul unui rîu tînăr, litaniile rugăciunii. Am așteptat afară, sub bolta verde a pădurii. Din micul schit au ieșit trei copii Purtînd încă pe buze mierea rugăciunii Iar pe chip aura ei. Cum vă cheamă? i-am întrebat. Andrei, Luca, Maria. A venit răspunsul lor topind zăpezile din jur. Dar cea mai dreaptă, Cea mai trainică, A
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
Fără să ceri nimic în schimb? Tu știi că turmele grăbite Cătându-și ierburi dulci cu jind, Te calcă-n sute de copite De parcă nici n-ai fi fiind; Tu știi că bruma când se lasă Pe câmpuri până-n deal la schit, Din straiul tău de-mpărăteasă Rămâne-un petec ponosit; Tu știi că iarna e haină, La ea iertarea n-are rând, Sub masca albă de lumină Călăul mormăie flămând; De-aceea-ntreb cu jale lungă Și sentimente prietenești, Știind ce poate să
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Noapte de vară la munte” sunt dovada unui continuu potențial creator. // Timpul curge lin într-un straniu balet,/Înserarea acoperă amurgurile roz violet./ Coboară și urcă-n fântână cumpăna veche,/un greier țiuie insistent, parc-ar fi în ureche./ În schitul de lemn de la marginea zării/ Niște călugări deapănă rugăciunile serii.// Dorina Stoica transmite prin poezia sa o stare sufletească discret gradată pe scara sensibilității umane. Nevoia de a ieși din “conul de umbra” o ajută să treacă de la lumea reală
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
Arie Grunberg Matache, căruia îi port un deosebit respect, a fost cel care m-a îndemnat să îmi fac curaj pentru a-l căuta, descoperi și înțelege pe scriitorul brăilean. Dând ... V. CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1570 din 19 aprilie 2015. Am primit cu ceva timp în urmă cartea “Sfeșnic în rugăciune” a poetului Traian Vasilcău. Am citit-o și recitit-o și, parcă tot mai aproape de suflet se
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
am renunțat la glie și trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi în ȚARA se pretind stăpâni Ne închinăm la moaște și la sfinți Când clopotul la schit a amuțit Ne-au văduvit de ape și de munți ... Citește mai mult LamentăriPoetului Mihail JantoLa ce bun lamentările în van-Ne irosim și timp și energie-Când venerăm umili Calul TroianDe parc-am fi loviți de-apoplexieMulți criticăm pe stradă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
-n loc de scutNe ploconim străinilor solemnși-am renunțat la glie și trecutNe-au exportat capele de bocitNe-au otrăvit și apa din fântâniPopoare din IMPERIU IPOCRITLa noi în ȚARA se pretind stăpâniNe închinăm la moaște și la sfințiCând clopotul la schit a amuțitNe-au văduvit de ape și de munți... XIII. DE VĂ JUCAȚI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2011 din 03 iulie 2016. De vă jucați De vă jucați, deși nu-i timp de joacă Nu contemplați când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
clădite de domnitorul Miron Barnovschi. Pictura exterioară a bisericii este înlocuită cu sculptură în piatră, turla fiind împodobită în întregime cu motive florale și geometrice. Mănăstirea Humor, monument UNESCO, situată lângă Gura Humorului, datează din vremea lui Alexandru cel Bun. Schitul de lemn ridicat de vornicul Oană la începutul sec. al XV-lea este înlocuit în 1530 cu actuala biserică a mănăstirii ctitorită de logofătul Teodor Bubuiog. Viața monahală a călugărilor a fost întreruptă în 1785, la anexarea Bucovinei de către Imperiul
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
de la ora 10, o liturghie, după care vor urma diferite programe religioase cultural-distractive ce se vor desfășura în stațiunea Lipova Băi. ( L. S.) Hramuri În Duminica Tuturor Sfinților (22 iunie) sărbătoresc hramul bisericile ortodoxe din localitățile Iaz, Mal, Șoșdea și schitul „Piatra Scrisă“ - Armeniș din județul Caraș-Severin. În 24 iunie, când se prăznuiește Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, au loc hramurile bisericilor din Cebza (județul Timiș) și Iablanița (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Aniversare În 22 iunie, de la ora 10, în biserica parohială
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
un an 5 salarii nete lei - 24% pentru nevoi personale Ghiduri Trustul House of Guides a lansat pe piață prima ediție a „Ghidului dulciurilor“, ediția a II-a a „Ghidului Hotelurilor și restaurantelor“ și prima ediție a „Ghidului Biserici, Mănăstiri, Schituri“. „Ghidul dulciurilor“ prezintă toate produsele industriale din gama ciocolată și produse zaharoase ce se găsesc pe piața românească (374 de produse). „Ghidul Biserici, Mănăstiri, Schituri“ prezintă 244 de asemenea așezăminte și conține o hartă turistică ce marchează aceste obiective. ( N.
Agenda2003-27-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281215_a_282544]
-
a II-a a „Ghidului Hotelurilor și restaurantelor“ și prima ediție a „Ghidului Biserici, Mănăstiri, Schituri“. „Ghidul dulciurilor“ prezintă toate produsele industriale din gama ciocolată și produse zaharoase ce se găsesc pe piața românească (374 de produse). „Ghidul Biserici, Mănăstiri, Schituri“ prezintă 244 de asemenea așezăminte și conține o hartă turistică ce marchează aceste obiective. ( N. P.) Aqua Magic La Mamaia a fost inaugurat cel mai mare parc de distracții din țară, Aqua Magic. Parcul cuprinde opt puncte de agrement pentru
Agenda2003-27-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281215_a_282544]
-
coborându-se la Gheorghieni; de aici se va parcurge cu autobuzul traseul până la Poiana Pietrei Sure (1 000 m), unde se va realiza cazarea în corturi proprii. Vor fi vizitate cabanele Fântânele (1 220 m) și Dochia (1 750 m), schitul Schimbarea la Față, Vf. Ocolașul Mare (1 907 m) Vf. Toca (1 900 m), casca Duruitoarea (dublu salt de 25 m), Piatra Sură, Cheile Stănilelor, Turnul lui Budu, Piatra Lăcrămată etc. Revenirea în Arad este programată duminică, 20 iulie, cu trenul de la
Agenda2003-27-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281215_a_282544]
-
degenerative, inflamatorii și abarticulare; afecțiuni ginecologice; respiratorii; O.R.L.; boli asociate (hepato-biliare, ale tubului digestiv etc.). Posibilități de cazare sunt în vile și, mai ales, la pensiuni particulare. Obiective turistice: Casa Vasile Moangă, monument arhitectonic din secolul al XVIII-lea, schitul Crasna, Cheile Sunătoarei. Ocnele Mari. Localitate balneoclimaterică de interes general, situată în zona dealurilor subcarpatice, care coboară către Băile Govora (8 km distanță de Ocnele Mari). Beneficiază de un climat continental moderat, temperatura medie anuală fiind de plus 9,5
Agenda2004-17-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282353_a_283682]
-
1496-1497, Ștefan cel Mare a ctitorit către izvoarele Tazlăului Mănăstirea Tazlău, cu Casă domnească, la vremea lor înconjurate de ziduri cu metereze și turnuri de apărare. Mănăstirea Văratec. Sub îndrumarea duhovnicească a Sf. Paisie Velicikovski, Maica Olimpiada ctitorește în 1785 Schitul Văratec. În anul 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi unește mănăstirile Văratec și Agapia, înființând aici o școală monahală de cultură generală pentru călugărițe. Biserica actuală a mănăstirii a fost construită între 1808-1812, pe locul celei vechi. Lângă Biserica Sf. Ioan Botezătorul
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui Matei Basarab. În apropiere se găsește și Schitul 44 de izvoare „metoh al Mănăstirii Bistrița“. O. NICA Oferte de Revelion în străinătate (I) l Agențiile de turism din Timișoara își așteaptă clienții Am considerat util să vă prezentăm câteva dintre ofertele pe care o parte din agențiile de
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
fi oficiată în data de 3 decembrie, de la ora 16, în biserica parohială din Timișoara - Elisabetin (Piața Bălcescu). ( L. S.) Conferință În cadrul „Cursului de Spiritualitate și Cultură Creștin-Ortodoxă“ organizat de Asociația Studenților Creștin Ortodocși Români - Filiala Timișoara, Protosinghel Ioan Cojanu (schitul Sf. Ioan Botezătorul - județul Alba) va susține conferința cu tema „Întărirea în credință“ în Amfiteatrul 1 al Universității de Medicină și Farmacie - Corpul 2 (Splaiul Tudor Vladimirescu) miercuri, 3 decembrie, de la ora 19. ( C. V.) Dezbatere publică Joi, 4 decembrie, de la
Agenda2003-48-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281780_a_283109]
-
iluminată noaptea, și care poate fi văzută din unele zone ale Văii Jiului, se află pe Muntele Straja, la o altitudine de 1485 de metri, construită de un om din partea locului, Emil Pârău. Lângă monument a fost înălțat, ulterior un schit. Către acest loc se organizează, în fiecare an, un pelerinaj - „Drumul Crucii“ - pe următorul traseu: Lupeni - Poiana Sohodol - Cabana Montana, punctul final fiind Crucea și Schitul Straja. Mărturia unor fapte istorice sunt, de asemenea, Crucea lui Ferenț, de lângă Iași, înfiptă
Agenda2003-51-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281864_a_283193]
-
de un om din partea locului, Emil Pârău. Lângă monument a fost înălțat, ulterior un schit. Către acest loc se organizează, în fiecare an, un pelerinaj - „Drumul Crucii“ - pe următorul traseu: Lupeni - Poiana Sohodol - Cabana Montana, punctul final fiind Crucea și Schitul Straja. Mărturia unor fapte istorice sunt, de asemenea, Crucea lui Ferenț, de lângă Iași, înfiptă în coasta dealului încununat de Mănăstirea Cetățuia și, mai ales, Crucea de la Călugăreni, un monolit de 5 metri înălțime, desprins dintr-o stâncă de la poalele Carpaților
Agenda2003-51-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281864_a_283193]