181 matches
-
preferă să facă apologia barbariei, a nebuniei, a extazului sau a neantului, dar a inteligenței nu, iar Eugen Ionescu afirma în celebrul Nu că adevărul era un cuvânt ce nu se regăsea în dicționarul credinței sale, Sebastian, deși nu agreează scientismul exclusiv al lui Zarifopol, îl apreciază pe acesta pentru temperamentul măsurat și lucid, străin tinerilor entuziaști și confuzi, scriind într-un articol din 1934: "Într-o cultură înăbușită de genii, temperamente furtunoase și supreme păcăleli transcendente, Paul Zarifopol îndeplinea o
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
Dana Pîrvan-Jenaru Scientismul pozitivist, ce a dominat întregul secol al XIX-lea, a provocat în spațiul esteticii și al criticii literare puternice polemici ce au vizat surprinderea unui principiu unic, aplicabil unui număr cât mai mare de opere și, prin urmare, o abordare
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
aleatoriul pur poate fi prezent, într-una de critică el este exclus. Coerența comentariului se sprijină și o întrece pe cea a textului comentat. Lectura cărții nu e deloc dificilă, autorul găsind un echilibru fericit între metodă și intuiție critică, scientism și percepție estetică. Gustul lui, exercitat pe un material cald încă (literatura unei generații în primii ani ai afirmării ei) este aproape infailibil, nu numai judecățile de situare, ci și cele de valoare fiind exacte. O excepție, în sensul subevaluării
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
realitate adevărată, adică reală, în afara obiectului acestei științe, astfel încât omul însuși nu este real decât în această calitate, iar orice cunoaștere care îl privește nu poate fi decât un mod sau o formă a acestei unice științe. Aici o ideologie scientismul și pozitivismul s-a substituit științei, însă lumea este de acum înainte percepută ca lume-a-științei din perspectiva acestei ideologii. Ideologia înseamnă totuși ceva mai mult: de fapt, ceea ce este important nu este atât această credință potrivit căreia cunoașterea se identifică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
său critic este unul deschis, suplu, nedidactic, sincronizat cu ritmul literaturii europene, opus criticii dogmatice, preocupate de standarde generale și de legi estetice inflexibile, absolut inoperabile în condițiile schimbărilor petrecute în literatura acelor ani. Prin judecățile sale, Sebastian a refuzat scientismul suficient, simplitatea formulelor, dar a depășit și estetismul, literatura fiind pentru el o expresie a umanului, gândirea și ființa reprezentând o unitate și nu o dualitate ireductibilă, iar scrisul fiind un act de prezență și de participare, nu unul de
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
amintească mereu că Dumnezeu nu există? Criticile pe care le poate primi Dora Petrilă sunt cele uzuale: că un medic nu poate vedea lumea decît prin optica științei, că reducînd totul la unitățile de măsură ale științei autoarea cade în scientism, că în plus nu lasă loc misterului cosmic și că, în fond, cartea aceasta subminează potențialul de optimism al cititorului. Cînd luciditatea unui om depășește măsura, începi să-l privești cu reținere. Între Dumnezeu și știință va fi primită cu
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
fierbinte, rece și rece ca gheața. În oraș sînt cîteva biserici: metodistă, evanghelică, baptistă. Există cu siguranță și clădirea cu multe coloane a bisericii „Știința creștină". Dar dacă nu ești baptist sau metodist și nu crezi în Dumnezeul șarlatan al scientismului creștin, nu-ți rămîne altceva de făcut decît să mergi la moving pictures ca să vezi un film turnat foarte bine, care sună la fel de bine, cu un conținut ce te năucește de cap prin prostia lui. În orice orășel găsești clădirile
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
Wilhelm al II-lea și a cancelarului Bismarck („inventatorul” statului social, conceput de el ca proiect conservator de susținere a Monarhiei împotriva socialiștilor...) Atît mediul german de la finele secolului al XIXlea, cît și modelele intelectuale - de la Wundt și Durkheim la scientismul mesianic al lui A. Comte și Saint-Simon - își pun definitiv amprenta pe gîndirea celui care, în 1907, coresponda cu prietenul său Caragiale pe tema răscoalelor țărănești, exilatul berlinez sfătuindu-l - surprinzător? - să nu accepte un post de docent la Universitatea
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
molipsirea cu anumite reflexe mentale. Discipolul primește gusturi, viziuni și emoții, nu informații și nu teorii livrești. Tocmai de aceea, în relația „față către față“ există o tentă ezoterică care nu poate fi comunicată în afară. Astăzi însă, sub influența scientismului, a feminismului și a democrației de masă, aura de prestigiu a relației maestru-discipol a fost redusă la neant, în vreme ce noțiunea de înțelept e pe cale să devină rizibilă. Și totuși, Steiner e de părere că educația de elită se va face
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
cognitiv, ateul e convins că o cunoaștere cu rădăcină în credință este o aventură alterată în chiar esența ei, în vreme ce credinciosul vede în cunoașterea lipsită de credință o zbatere absurdă îndreptată spre nimic. Ateul deplînge superstiția și fanatismul, credinciosul repudiază scientismul și hedonismul. Oricît le-ai spune amîndurora că existența lui Dumnezeu nu poate fi nici infirmată și nici confirmată de știință, ei sunt încredințați în sinea lor că tabăra adversă e în derivă completă. Ateul nu uită că aberațiile explicative
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
de socialism, 2011). După Philippe Nemo, ateismul nu e o invenție a modernității, prezența sa depistîndu-se chiar în filosofia antică, dar acolo ca teză intelectuală susținută în dezbaterea de idei. Ulterior expansiunea ateismului s-a făcut sub diverse curente: pozitivism, scientism, liber-cugetători, neopăgînism sau felurite milenarisme laicizante. Azi, autorul francez consideră că rezerva de conotații ale ateismului s-a epuizat, criza actuală a spiritului european coincizînd cu renașterea unei religii pe care autorii Constituției europene au evitat s-o pomenească la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
pînă la urmă anodin. Drama e alta: astăzi Pitagora e privit ca un precursor al maniei scientiste, care își face din număr criteriul unic de recunoaștere a adevărului. E un alt fel de a spune că Pitagora e actual. Premisa scientismului e că valabilitatea unei cunoștințe nu poate fi verificată decît prin măsurare, iar măsurarea înseamnă numărare, caz în care tirania numerelor e la ea acasă. Sub unghi psihologic, viața omului devine o cursă obsesivă în jurul unor cifre: greutate corporală, tensiune
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
râului prin asimilare, adică prin cunoașterea conținuturilor inconștiente ale sinelui de către eul conștient, care pe această cale evita să mai fie acaparat de "umbră" negativității ocultate 20. Este adevărat, rațiunea științifică își lărgea semnificația epistemică, ieșea din cadrele înguste ale scientismului și asimilă posibilitatea altor tipuri de cunoaștere în care se regăsea problematică psihologică universală (religie, alchi-mie), dar se păstra în coordonatele raționalității deliberative, bazată pe observație și verificare. Psihanaliza culturală a renunțat la biologismul unilateral propriu metapsihologiei freudiene și s-
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
va avea nevoie de cunoaștere. Cu alte cuvinte, știința va da naștere credinței. Și Drăghicescu scrie: ,Credința în Dumnezeu constă, sau va consta într-o zi, din creditul care se va acorda științei." (p. 425) O prefigurare mai clară a scientismului contemporan, cu a sa încredere neclintită în puterea și eficiența științelor omenești, nici că se putea închipui. Dar, spune Drăghicescu, această religie scientistă nu va însemna neapărat un nou ateism, căci ateismul este forma finală de atrofiere a sentimentului de
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
ajuns cu toții să trăim cu picioarele pe pămînt. Aproape că am ajuns să ne tîrîm la propriu, din lipsa unor resorturi aducătoare de compensații psihologice. În fața acestei cruciade științifice ce pare de nestăvilit există două posibilități de protest. Prima e scientismul, a doua e știința voodoo. Invocarea scientismului e tactica prin care se încearcă îmblînzirea științei prin dezvăluirea limitelor ei. O combați arătîndu-i excesele și punîndu-i în lumină slăbiciunile. Potrivit acestei optici, știința nu poate explica chiar tot și toate, iar
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
pămînt. Aproape că am ajuns să ne tîrîm la propriu, din lipsa unor resorturi aducătoare de compensații psihologice. În fața acestei cruciade științifice ce pare de nestăvilit există două posibilități de protest. Prima e scientismul, a doua e știința voodoo. Invocarea scientismului e tactica prin care se încearcă îmblînzirea științei prin dezvăluirea limitelor ei. O combați arătîndu-i excesele și punîndu-i în lumină slăbiciunile. Potrivit acestei optici, știința nu poate explica chiar tot și toate, iar cine totuși crede asta se face vinovat
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
fizicianului Robert L. Park. Simplu spus, știința voodoo e încercarea de a folosi știința pentru a susține tocmai superstițiile de care știința a reușit să se dezbare pînă acum. Cu alte cuvinte, nu mai combați direct știința, ca în cazul scientismului, ci te servești de ea împotriva ei, susținînd idei ce-i sînt contrare sau dînd naștere unor interpretări de care știința nu are habar. știința voodoo e revanșa pe care religiile, reduse la tăcere și preschimbate în vestigii neputincioase, și-
Stiinta Voodoo by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10139_a_11464]
-
realistă, curajoasă și frumoasă“ și de aceea își încredințează cititorii că „puteți fi niște atei fericiți, echilibrați, morali și împliniți din punct de vedere intelectual.” (p. 5) Tonul e de broșură de propagandă religioasă, atîta doar că servește cauzei opuse: scientismul ateist exprimat în fraze de felul „chestiunea privitoare la existența lui Dumnezeu nu reprezintă, din principiu și pentru totdeauna, un teren interzis științei“ (p. 68), ceea ce înseamnă că într-o zi oamenii de știință vor lămuri și problema afurisitului de
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
demonstrabile ale științei și ale oamenilor de știință adevărați de pretutindeni și din toate timpurile, sau de a ne folosi de cine știe ce argumente ale apologeticii obscurnatist-religioase pentru a apăra pe sârmanul Dumnezeu de contraofensiva declanșată de profeții profani ai ideologiei „scientismului ateist”, mai ales că personal credem că între știință autentică și religia adevărată, între cunoașterea obiectivă, empirica, experimentală, și cunoașterea prin revelație, nu există o prăpastie de proporții astronomice, metafizice, nu pot de fapt să existe contradicții atât de ireconciliabile
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
Mama broda pe Iile care le cosea pentru Casă și pe marginea macatelor deseori frumosul semn al Sfintei Cruci. Pot spune că educația moral-creștină primită acasă a fost puternic înrădăcinată pentru perioada atee cuibărită în Liceu și-n societate, ori scientismul religios întâlnit după aceea în Facultățile de Teologie, la Sibiu și la București. La absolvire, după Licența în Teologia Ortodoxă, cred că eram un simplu și amărât Caporal care nu-și cunoaște Unitatea sau Regimentul în ceea ce privește trăirea creștină. Înrolarea mea
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
diferite secte și mișcări orientale. Pe micul ecran se găsesc reprezentate toate stadiile de evoluție sau de negare ale culturii nihiliste: de la relativismul valoric al liberalismului până la negarea existenței lui Dumnezeu și a metafizicului, realizată prin popularizarea darwinismului și a scientismului, de la experiența erotismului obsesiv, a pornografiei și magicului până la nihilismul distrugerii promovat prin mesajul violenței. Cum intervine televizorul în gramatică folosirii privirii, pe care o învață creștinismul, societatea tradițională sau conștiința omului? Uitnadu-ne la televizor ne punem privirea în mâinile
EFECTELE TELEVIZIUNII ASUPRA MINTII UMANE SI DESPRE CRESTEREA COPIILOR IN LUMEA DE AZI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375326_a_376655]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului Sarcina critici: să descopere validitatea operei, nu adevărul ei Printre criticii literari care au fost refractari la intruziunile- ce se pare că apar periodic-ale scientismului în critica literară a fost și George Călinescu. La fel ca ” normele„ Esteticii, metodele ce înclină spre exactitate și precizie în critică îi par “ieșite din disperarea oamenilor fără sensibilitate artistică “. În acest context critica literară, plastică, cinefilă, trebuie să
SARCINA CRITICII ESTE SĂ DESCOPERE VALIDITATEA OPEREI, NU ADEVĂRUL EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371209_a_372538]
-
antice începând cu Upanișadele, apoi Homer, Sofocle, Euripide, Vergiliu și cele din epocile care au urmat, au rămas actuale prin caracterul lor de universalitate și surprinzător, se adresează și omului modern, dar constatăm că după două mii de ani de creștinism - scientismul a pus Omul la rang de preot și chiar de Dumnezeu, golindu-l de umanism și umanitate. Acest Homo tehnologicus se ocupă nu numai de mașini și tot felul de aparate - folositoare de altfel - dar se amestecă în creație prin
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
antice începând cu Upanișadele, apoi Homer, Sofocle, Euripide, Vergiliu și cele din epocile care au urmat, au rămas actuale prin caracterul lor de universalitate și surprinzător, se adresează și omului modern, dar constatăm că după două mii de ani de creștinism - scientismul a pus Omul la rang de preot și chiar de Dumnezeu, golindu-l de umanism și umanitate. Acest Homo tehnologicus se ocupă nu numai de mașini și tot felul de aparate -folositoare de altfel - dar se amestecă în creație prin
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
știință, în spațiul psihopedagogic. Introducerea precizează că a venit vremea când teologia poate să-și regăsească propria identitate, într-un nou și favorabil context socio-cultural-istoric, când însăți cultura profană se vede constrânsă a recunoaște eșecul viziunii pozitivit-raționaliste unilaterale și al scientismului arogant și exclusivist. Capitolul I, intitulat PREMISELE DOGMATICE ȘI ANTROPOLOGICE ALE EDUCAȚIEI DUHOVNICEȘTI, deslușește principalele temeiuri antropologice ale educației duhovnicești. Titlurile celor 5 subcapitole vizează câteva aspecte de seamă ale problematicii fundamentale a formării duhovnicești a omului: 1. Persoana umană
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]