89 matches
-
conferind formă, vitalitate inexistentului. Așa s-a creat „punctul primordial”. (Eliza ROHA) Volumul „Muntele”, Ed. Betta, 2011, „debutează în forță, invocându-l pe Dumnezeu, divinitatea supremă a iubirii, „șeful legilor universale”, pe care îl invită la o confesiune sinceră, inteligentă, scientistă, metamorfozată într-un limbaj poetic de înaltă ținută filozofică. „Vreau să fii în seara asta, tu; și fără îngeri Și hai să ne îmbătăm aici, la mine-acasă; Iubitori și băutori de viață, până la înfrângeri, Fără teamă, doamne, jur că e
REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ANGAJATĂ ÎN ACTIVITĂŢI CULTURALE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365815_a_367144]
-
miraculoase gravitează intriga, echivalentă cu destinul celor două personaje principale: doctorul Zerlendi, aflat pe calea desăvârșirii yogiene, și doctorul sas Hönigberger, maestru în această practică. Însuși naratorul participă la desfășurarea acțiunii ca martor, profan în ordine mistică, inițiat în linie scientistă, ca indianist. Întors de curând din India, autorul este rugat de doamna Zerlendi să elucideze misterul dispariției soțului său, medic și învățat orientalist (totul se petrece în București, pe o misterioasă strada S., aflată lânga Calea Victoriei). Între hârtiile doctorului Zerlendi
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
și prin lucrarea de față. Sursele personalismului energetic sunt reprezentate mai cu seamă de contextele culturale care l-au inspirat pe autor. Una ar fi cultura europeană, care îi oferă, ca modele filosofice, atitudinea "istoristă", realismul viziunii și chiar "moda" scientistă, devenită, în cazul filosofului român, atitudine primară în ordinea reconstrucției filosofice, măcar în prima parte a creației sale. Dar în cultura europeană se află opera de la care C. Rădulescu-Motru va porni în construcția sa, opera care îi motivează cele mai multe din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1917 și 1918, colaborează la „Gazeta Bucureștilor”, „Scena” - la aceasta din urmă cu o suită de articole despre actorii cunoscuți în copilărie, strânse în volumașul Amintiri din teatru (1918) -, „Biblioteca copiilor și a tinerimei” și la „Renașterea”. Câștigat de orientarea scientistă, A. a propovăduit-o la noi cu pasiune și abnegație. Conștient de la început că un popularizator al științei trebuie „să fie dublat de un literat”, el a căutat să dea expunerii limpezime și a preferat să integreze explicația tehnică într-
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
prilejul nedorit de a le semnala În decursul exegezei noastre. În portretul lui Barbey d’Aurevilly din Les Contemporains, Jules Lemaître - un critic ce nu poate fi suspectat de simpatii secrete față de dandysm și al cărui impresionism, nedisimulat sub aparențe scientiste, ar trebui să suscite simpatia lui Al. George - propune o interpretare ingenioasă a dandysmului, ca filosofie a iluzionării: „Opera pe care și-o propune dandysmul este foarte paradoxală și foarte dificilă. În mod general, oamenii nu sunt dominați decât prin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
moins) rationnel. " 113 Maryvonne Boisseau, " Le discours de la traductologie en France (1970-210) : analyse et critique ", în op. cît., p. 23. C'est nous qui soulignons. Elenă Ghiță partage leș différentes approches traductives en deux grands volets : la démarche raționaliste et scientiste et ce qu'elle appelle " la démarche métaphysique ". V. Elenă Ghiță, " Le statut actuel de la traductologie ", în op. cît., p. 11 : Au terme de cette incursion, on peut affirmer que la traductologie est la bénéficiaire de deux démarches complémentaires. L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
elle appelle " la démarche métaphysique ". V. Elenă Ghiță, " Le statut actuel de la traductologie ", în op. cît., p. 11 : Au terme de cette incursion, on peut affirmer que la traductologie est la bénéficiaire de deux démarches complémentaires. L'une, raționaliste et scientiste, a surtout transféré l'acquis des disciplines linguistiques au domaine particulier qui fait l'objet de notre intérêt ici. L'autre, métaphysique, prétend éclairer le savoir sur la langue et la gnose, sur l'écriture et la parole, à partir
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sine și Întărirea unor convingeri, formarea anumitor opinii și atitudini, a discernământului, o concepție științifică despre lume și viață, o solidă armătură filozofică. Transformarea lor În convingeri, În idei călăuzitoare, trebuie să constituie obiectul unei atenții speciale. Or, atitudinea obiectivistă, scientistă sau tehnicistă, indiferentă sau formală, pe care profesorul o imprimă informației prin intermediul metodei de comunicare folosite, prejudiciază Îndeplinirea acestei sarcini esențiale. Unele vor fi semnificațiile formative imprimate cunoștințelor expuse și Însușite de-a gata și altele ale celor obținute prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
în Spania sau în America Centrală, eseuri despre literatura disidentă rusă (de la Maiakovski la Soljenițân), tipărite în 1980, și o substanțială Introducción a la literatura del siglo XX, „eseu de epistemologie literară” (1976), în care realizează o sinteză între viziunea analitică scientistă și spiritualismul creștin. A fost unul dintre intelectualii care au crezut în posibilitatea realizării unei sinteze între credință și știință. Din aceeași perspectivă integratoare a ființei umane în ideea supremă de divinitate e conceput volumul de interviuri Encuesta detrás de
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
în actul recitării acestuia 16. Faptul relatat pare că aparține timpului trecut, dar în realitate el este întotdeauna contemporan cu actul povestirii 17. Altfel spus, ne confruntăm cu o utilizare mai degrabă retorică și mai puțin mitologică 18 a fabulei scientiste. O disciplină nu e suma tuturor afirmațiilor corecte cu privire la un subiect oarecare 19. Nu este nici măcar ansamblul a tot ceea ce poate fi acceptat cu privire la un dat anume în virtutea unui principiu de coerență și sistematizare 20. Parafrazându-l pe Foucault, recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
greu de mulțumit de Jeni Acterian, 1991) au trecut poezia în planul secund. Cartea despre Emil Botta era una spectaculoasă, într-un stil inflamat, participativ, artist, mai rar întâlnit în critica anilor ’80, unde dominau rigorile, tirania verdictului și teoriile scientiste, în dauna esteticii calofil-emoționale. Ce e drept, însăși poezia lui Emil Botta era o suculentă invitație la baroc, la ambiguitate, la extaze, ratări, alcooluri ludic folclorizante, la histrionism, bufonade tragice, lirică a rolurilor și ipostazierilor, la grotesc, parodie, degradare, la
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
omului. Eisner nu le reproșa „academiștilor” decât sensibilitățile paseiste și nostalgia față de „vechea cultură”. Această clasificare a șocat. Direcțiile în care „priveau” cele cinci orientări curriculare erau atât de divergente, încât visul „teoriei unice” devenea ridicol. Cognitivismul, care, de pe poziții scientiste, nutrea o „poziție imperială”, s-a pomenit brusc izolat într-o „provincie oarecare” a problematicii curriculare. În 1979, Eisner și-a finalizat ostracizarea, apoi a readus din exil persoane nobile pentru a înnoi cetatea. Lucrarea The Educational Imagination 44 a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
armonizează „cunoașterea științifică” și „cunoașterea estetică”. Rezultatul? Același pe care îl viza în Antichitate enkìklios paidèia, după părerea noastră. Vocea lui Eisner s-a făcut auzită în 1974, dar abia în 1979 ecoul ei a trezit gândirea curriculară din toropeala scientistă. În deceniul următor, ea a fost nevoită să se închine la auzul acestui glas, devenit acuzator și poruncitor, ce revendica o condiție mai demnă pentru cel care învață și se formează ca om autentic. 14.6. Atacurile „perfidului Albion” asupra
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de defilare multiculturalistă, nimeni nu are o respirație suficient de amplă pentru a căuta drumul către întrebările cele mai dificile. Însemnătatea neînțelegeriitc "Însemnătatea neînțelegerii" Este aici locul să recunoaștem că, pentru epistemologia modernă, obsesia clarității a fost întotdeauna reversul angajării scientiste în dialogul cu natura. Istoricii s-au îndepărtat de teologie sau metafizică din pricina prestigiului enorm al metodei fizico-matematice, care a colonizat treptat întreg teritoriul științelor umaniste. Consecința imediată a acestei filozofii a fost identificarea „neînțelegerii” în interpretare cu „eroarea” de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apa nu curge din el. Dar dacă se mai deschide o gaură deasupra, apa curge sau țâșnește În jos”. „Păi nu-i evident?” am Întrebat. „În al doilea caz intră aer pe sus și Împinge apa În jos”. „Explicație tipic scientistă, În care se Înlocuiește cauza cu efectul, sau invers. Dumneata nu trebuie să te Întrebi de ce iese apa În cel de-al doilea caz. Trebuie să te Întrebi de ce refuză să iasă În primul”. „Și de ce refuză?”, Întrebă nerăbdător Garamond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
elaborare teoretică articulată, de care personalismul nu este interesat, fiind angajat cu precădere în protestarea morală față de concepțiile și situațiile ideologice. Lăsând la o parte problema identității personalismului, am dori să subliniem că filosofia, ca deschidere problematică, contestatoare a închiderilor scientiste și a organizațiilor puterii se prezintă ca anti-ideologie. Filosofia nu este însă doar anti-ideologie, este și propunere pozitivă în ordine logică, ontologică, metafizică, etică, dar astăzi, în contextul cultural contemporan, constatăm exigența și, prin urmare, susținem justificarea ei mai ales
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
filosofiei nu este cea a neangajării, ci a participării. Problematizarea unui domeniu poate stimula inițiativa și intensifica solidaritatea. Cu siguranță, angajarea e dură, mai puțin retorică, mai tragică, însă aceasta este uniforma filosofului de astăzi: demitizarea noilor mitologii ale culturii scientiste și iluministe și lupta, fără mituri, pentru a da un sens vieții; opoziția față de ideologie și atenția îndreptată spre modul în care este exercitată puterea. Atitudinea descrisă implică luarea unei poziții clare față de natura cunoașterii umane precum și o schiță ontologică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ultimul adevăr”, ci plăcerea meschină de-a confirma pretutindeni absența chiar a posibilității unui astfel de adevăr. Legitimarea paradigmei postmoderne se poate face în limbajul dublu al istorismului și al ontologiei diferenței. În privința istoricismului, această ideologie derivă dintr-o prejudecată scientistă pe care Milbank o deconstruiește prin reabilitarea cunoașterii narative. Cu alte cuvinte, pe urmele lui Paul Ricœur, teologul britanic recunoaște inevitabila mediere lingvistică a oricărui tip de cunoaștere. Conceptul de „narativitate” îi permite lui Milbank să integreze „explicația” și „comprehensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
obiectul special al capitolului destinat erorilor. Prin urmare, apreciem că și în problema tratată aici, ca și în foarte multe altele de natură apropiată, așa cum s-a văzut în primul capitol, adevărul se găsește undeva la mijloc. Atât concepția accentuat scientistă, care rupe complet cunoașterea științifică în domeniul socialului de cea comună, considerând motivațiile invocate de indivizi doar un epifenomen neglijabil, cât și cea care reduce explicarea fenomenelor sociale la determinarea motivelor sau cauzelor cel mai frecvent invocate de oameni sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se termină prin publicarea unor rapoarte cifrate mai mult sau mai puțin voluminoase, care nu servesc la nimic, un soi de construcții hegeliene care nu-i satisfac decât pe cei care le-au făcut. În Africa neagră, eșecul științelor umane scientiste este de netăgăduit, și nu ameliorând tehnicile de anchetă, adică străduindu-ne din ce în ce mai mult în direcția scientismului, vom ieși din impas. În țările industrializate, sociologul, membru al echipei de studii regionale în vederea dezvoltării, se situează în același context ca și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în direcția scientismului, vom ieși din impas. În țările industrializate, sociologul, membru al echipei de studii regionale în vederea dezvoltării, se situează în același context ca și colegii lui. În unul din aspectele naturii lui, obiectul său (populația) corespunde acestei reificări scientiste în care fraternizează economiști, pedologi, agronomi etc. În Africa subdezvoltată (neindustrializată), această corespondență este pusă sub semnul întrebării: obiectul sociologului nu are poate nimic de-a face cu perspectiva scientistă. Totuși, prin nu se știe ce complex, el se plasează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din aspectele naturii lui, obiectul său (populația) corespunde acestei reificări scientiste în care fraternizează economiști, pedologi, agronomi etc. În Africa subdezvoltată (neindustrializată), această corespondență este pusă sub semnul întrebării: obiectul sociologului nu are poate nimic de-a face cu perspectiva scientistă. Totuși, prin nu se știe ce complex, el se plasează în același univers ca și colegii săi, rupându-se astfel de realitate și prezentând analize mult prea onirice. Cum se poate ieși din impas? Există, se pare, un singur mijloc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai produce noi purtătoride-valoare devine o problemă de „arheologie culturală” (M. Foucault), o mărturie a unor popoare din „istorie”. Cunoașterea reprezintă un tip specific de creativitate În domeniul raportului omului cu „lumea”. Cunoașterea nu se reduce la știință. Contrar viziunii scientiste, care rupe știința de restul culturii, făcând din ea un proces autonom, cunoașterea științifică se desfășoară În ansamblul culturii, imaginea despre lume oferită de știință fiind constituită nu numai din „elemente” determinate de valoarea lor de adevăr, dar și din
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ale psihosociologiei, cu scopul de a-i oferi acesteia o demnitate științifică similară cu aceea pe care o au biologia și fizica. Se afirmă deseori că În afară de știință nu putem afla vreun adevăr demn de respect. Desigur, este o afirmație scientistă și nu științifică. „Scientismul reprezintă o generalizare fără dovezi, o filozofie neinspirată care se deghizează În știință sau Într-una dintre consecințele sale. Asta o califică drept un virus al minții [...]. Majorității discipolilor scientismului nu le pasă și poate că
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
servitutea, nestatornicia crezului politic, substituirea criteriului estetic cu cel social. "Involuntar, Camil Petrescu afirmă imposibilitatea evaziunii scriitorului din condiția sa"262. În felul lui Camil Petrescu, Monica Lovinescu nu folosește doar metodele vechi de analiză, ci și pe cele noi, scientiste. Autoarea nu aderă pur și simplu la o anumită modă a criticii, preferând să o ia în considerare în măsura în care își dovedește utilitatea. Alegerea metodei potrivite depinde și de natura operei supuse analizei. Unul dintre principalele instrumente de interpretare a literaturii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]