89 matches
-
legată de utopia pe care tânărul o descoperă prin intermediul romanului lui Nicolai Cernîșevski Ce-i de făcut?: personajul principal este un revoluționar de profesie care-i obsedat de emergența unei societăți perfecte, descrisă îndelung. Cea de-a treia este logica scientistă a marxismului* în care Vladimir se inițiază în 1888-1889, înainte de a întâlni primele grupuri marxiste, în 1893, și de a face cunoștință, în 1895, cu „părintele marxismului rus”, G. Plehanov, și cu marxistul francez P. Lafargue, iar mai apoi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
afară clasei muncitoare conștiința revoluționară. în locul clasei, partidul este adevăratul actor istoric. Această inversare a rolurilor se află la originea dimensiunii totalitare a bolșevismului* debranșat de realitățile societale și pus în mișcare de utopie, de pasiunea revoluționară și de ideologia scientistă. Pe planul strategiei, Lenin impune în 1903, în programul PMSDR, noțiunea de dictatură a proletariatului; apoi, între 1905 și 1916, trăgând învățăminte din revoluția din 1905, care a fost mai curând o mare mișcare țărănească, el preconizeză alianța proletariatului cu
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ale psihosociologiei, cu scopul de a-i oferi acesteia o demnitate științifică similară cu aceea pe care o au biologia și fizica. Se afirmă deseori că În afară de știință nu putem afla vreun adevăr demn de respect. Desigur, este o afirmație scientistă și nu științifică. „Scientismul reprezintă o generalizare fără dovezi, o filozofie neinspirată care se deghizează În știință sau Într-una dintre consecințele sale. Asta o califică drept un virus al minții [...]. Majorității discipolilor scientismului nu le pasă și poate că
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ultimul adevăr”, ci plăcerea meschină de-a confirma pretutindeni absența chiar a posibilității unui astfel de adevăr. Legitimarea paradigmei postmoderne se poate face în limbajul dublu al istorismului și al ontologiei diferenței. În privința istoricismului, această ideologie derivă dintr-o prejudecată scientistă pe care Milbank o deconstruiește prin reabilitarea cunoașterii narative. Cu alte cuvinte, pe urmele lui Paul Ricœur, teologul britanic recunoaște inevitabila mediere lingvistică a oricărui tip de cunoaștere. Conceptul de „narativitate” îi permite lui Milbank să integreze „explicația” și „comprehensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care își propune dezvăluirea cauzelor, esențelor și legilor de mișcare ce guvernează evoluția fenomenelor economico-sociale. Doctrina economică reprezintă teoria economică activată. Ea este o teorie sau un complex de teorii, un sistem care nu se mulțumește cu o prezentare pur scientistă, abstractă și neutră a realității, ci activează corpusul de idei ce dă consistență sistemului teoretic respectiv, exprimă aprecieri, realizează judecăți de valoare, recomandă proiecte de reformă, politici economice de urmat. Pe scurt, teoria ne spune ce este; doctrina ne spune
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
1917 și 1918, colaborează la „Gazeta Bucureștilor”, „Scena” - la aceasta din urmă cu o suită de articole despre actorii cunoscuți în copilărie, strânse în volumașul Amintiri din teatru (1918) -, „Biblioteca copiilor și a tinerimei” și la „Renașterea”. Câștigat de orientarea scientistă, A. a propovăduit-o la noi cu pasiune și abnegație. Conștient de la început că un popularizator al științei trebuie „să fie dublat de un literat”, el a căutat să dea expunerii limpezime și a preferat să integreze explicația tehnică într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
creează evident și reacții contrare prompte, mai cu seamă din "tabăra" romanticilor. În plin tumult raționalist (deși poate că romanticii ar prefera termenul de "delir", acesta nu se pretează la asocierea cu câmpul semantic al conceptului de "raționalist"; însă obsesia scientistă a alunecat nu de puține ori în discursuri frenetice și fără suport logic ori empiric, cel puțin la fel de irațional precum pozițiile pe care le combătea), între anii 1760-1765, apare celebrul fals al lui Ossian, Fragments of Ancient Poetry Collected in
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fel de merite epistemologice, nu poate constitui sub nici o formă un vector al cunoașterii. Este, pur și simplu, o eroare de raționament a unei gândiri debile, pierdute. Frazer înlocuiește ca termen central animismul lui Tylor cu magia, care din perspectivă scientistă nu pare mai mult decât un joc de copii fără vreo finalitate practică. Dar, după cum se exprima și J. Maxwell, "magia este un fenomen de ordin social, pentru că se modifică o dată cu stadiul social. El nu corespunde unor funcții fiziologice, aceleași
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru narațiunile (științifico-)fantastice, în care legile fizicii și ale logicii stricte sunt suspendate, oameni de știință și critici neînduplecați ai divertismentului de masă identifică în acest fenomen germenii unui nou "ev întunecat", irațional, fantast și agresiv. Însă această inchiziție scientistă confundă planurile și exagerează interpretarea, deoarece construcțiile imaginare nu pot și nu intenționează să suplinească travaliul științific (iar în cazul în care totuși pot emite această pretenție, există suficiente pârghii pentru a le demonta)496, iar gândirea rațional-științifică nu exclude
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de defilare multiculturalistă, nimeni nu are o respirație suficient de amplă pentru a căuta drumul către întrebările cele mai dificile. Însemnătatea neînțelegeriitc "Însemnătatea neînțelegerii" Este aici locul să recunoaștem că, pentru epistemologia modernă, obsesia clarității a fost întotdeauna reversul angajării scientiste în dialogul cu natura. Istoricii s-au îndepărtat de teologie sau metafizică din pricina prestigiului enorm al metodei fizico-matematice, care a colonizat treptat întreg teritoriul științelor umaniste. Consecința imediată a acestei filozofii a fost identificarea „neînțelegerii” în interpretare cu „eroarea” de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sufletului. În ceea ce privește acest din urmă aspect, s-a apreciat faptul că lui Aristotel în acest moment "i-a căzut din mână" instrumentul investigativ propriu științelor naturii. Astfel, după ce declară inseparabilitatea sufletului de purtătorul acestuia, corpul, sistemul său și viziunea sa scientistă încep să facă compromisuri. Le fac pentru acest nivel inteligent al activității, în sensul dezvoltării unei alte teorii, elaborate de astă dată în notă dualistă, diferită chiar și de cea a lui Platon. Conform acesteia, mintea este considerată ca o
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
caracterului copilului, mai mult decât cei constituționali, biologici. Linia de partajare între normal și patologic este trasată de astfel de factori culturali. O conduită magică este deplasată și aberantă într-un mediu de cultură tehnică, la fel cum o conduită scientistă este deplasată într-o comunitate de oameni primitivi. Magia, conduitele religioase, influențează comportamentul primar, cel de sexualitate. Pe seama unor astfel de îngrădiri, generatoare de dereglări nevrotice, este pusă etiologia frigidității feminine. Nevrozele actuale sau accidentale, Horney, le-a separat de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
științei normale", ordinară, spre a trece către o paradigmă nouă, extraordinară, în scopul de a realiza "o revoluție științifică"197, dar intră în paradigma filozofiei, așa cum a fost conturată ea chiar de către Dilthey. Blaga observă cu drept temei că "anomalia scientistă ia ființă în general prin aceea că spiritul științific devine ofensiv dincolo de limitele sale firești" și este "cuprins de ispita unei expansiuni, încercând să ia în stăpânire teritorii care prin însăși natura lor îi sunt exterioare"198. Putem spune că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
direcția empirismului", observă Schnädelbach 67. Avem aici o certă încercare de depășire a pozitivismului riguros printr-o opțiune de factură romantică. Sau măcar o tentativă de împăcare a celor două tendințe, așa cum se întâmplă în cazul lui Dilthey. Totuși, experiența scientistă pe care o face istoriografia continuă să vadă în "orice atitudine interpretativă, valorizantă și sistematizantă" în raport cu faptele singulare "un adaos pur subiectiv". Această experiență nu exclude însă funcția modelatoare pe care idealismul o are, până și în secolul nostru, pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încă o dată incapabilă să-și păstreze autoritatea absolută în domeniul cunoașterii. Dar nu numai această mutație exterioară a produs subminarea autorității filozofiei. Mult mai eficient a fost erodat din interior prestigiul ei: eșecul unei cunoașteri metafizice obiective pe fondul cuceririlor scientiste, amplificarea scepticismului și recursul la interioritate au dus încă din antichitate (o dată cu scepticii, epicureii și stoicii) la dezvoltarea "filozofiei vieții". Chiar dacă s-a mai menținut vocația sistematică a filozofiei, "s-a bagatelizat" exigența cunoașterii universal valabile. "Repartizarea fiecărei sarcini capătă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofică. În ceea ce-l privește pe Dilthey, am discutat deja despre poziționarea lui între filozofia teoretică și cea practică (vezi I, 3F). Trebuie să observăm totuși că Dilthey merge până la un punct alături de Husserl. Și el are în vedere exigența scientistă în filozofie, și anume în măsura în care filozofia nu mai este privită ca simplă "o viziune metafizică" (Weltanschauung), care "se autoîntemeiază", ci este înțeleasă ca "teorie a cunoașterii" (Weltanschauungslehre), care întemeiază (vezi I, 3C). Cu alte cuvinte, atunci când filozofia dobândește responsabilități epistemologice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
omului. Eisner nu le reproșa „academiștilor” decât sensibilitățile paseiste și nostalgia față de „vechea cultură”. Această clasificare a șocat. Direcțiile în care „priveau” cele cinci orientări curriculare erau atât de divergente, încât visul „teoriei unice” devenea ridicol. Cognitivismul, care, de pe poziții scientiste, nutrea o „poziție imperială”, s-a pomenit brusc izolat într-o „provincie oarecare” a problematicii curriculare. În 1979, Eisner și-a finalizat ostracizarea, apoi a readus din exil persoane nobile pentru a înnoi cetatea. Lucrarea The Educational Imagination 44 a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
armonizează „cunoașterea științifică” și „cunoașterea estetică”. Rezultatul? Același pe care îl viza în Antichitate enkìklios paidèia, după părerea noastră. Vocea lui Eisner s-a făcut auzită în 1974, dar abia în 1979 ecoul ei a trezit gândirea curriculară din toropeala scientistă. În deceniul următor, ea a fost nevoită să se închine la auzul acestui glas, devenit acuzator și poruncitor, ce revendica o condiție mai demnă pentru cel care învață și se formează ca om autentic. 14.6. Atacurile „perfidului Albion” asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
miraculoase gravitează intriga, echivalentă cu destinul celor două personaje principale: doctorul Zerlendi, aflat pe calea desăvârșirii yogiene, și doctorul sas Hönigberger, maestru în această practică. Însuși naratorul participă la desfășurarea acțiunii ca martor, profan în ordine mistică, inițiat în linie scientistă, ca indianist. Întors de curând din India, autorul este rugat de doamna Zerlendi să elucideze misterul dispariției soțului său, medic și învățat orientalist (totul se petrece în București, pe o misterioasă strada S., aflată lânga Calea Victoriei). Între hârtiile doctorului Zerlendi
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
în Spania sau în America Centrală, eseuri despre literatura disidentă rusă (de la Maiakovski la Soljenițân), tipărite în 1980, și o substanțială Introducción a la literatura del siglo XX, „eseu de epistemologie literară” (1976), în care realizează o sinteză între viziunea analitică scientistă și spiritualismul creștin. A fost unul dintre intelectualii care au crezut în posibilitatea realizării unei sinteze între credință și știință. Din aceeași perspectivă integratoare a ființei umane în ideea supremă de divinitate e conceput volumul de interviuri Encuesta detrás de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
în rândurile organizațiilor legionare și germane, răsturnarea guvernului Nicolae Rădescu și instalarea guvernului Petru Groza, epurările masive în rândurile Armatei Române în luna martie 1945? Sunt doar coincidențe sau există o legătură între ele? E de domeniul evidenței că pretenția scientistă de a regulariza orice fapt e o capcană, care în consecință trebuie evitată. însă, în acest moment al investigațiilor, credem că sovieticii au avut în vedere după 23 august 1944 asigurarea liniștii în România, spatele imediat al frontului, și sprijinirea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
obiectul special al capitolului destinat erorilor. Prin urmare, apreciem că și în problema tratată aici, ca și în foarte multe altele de natură apropiată, așa cum s-a văzut în primul capitol, adevărul se găsește undeva la mijloc. Atât concepția accentuat scientistă, care rupe complet cunoașterea științifică în domeniul socialului de cea comună, considerând motivațiile invocate de indivizi doar un epifenomen neglijabil, cât și cea care reduce explicarea fenomenelor sociale la determinarea motivelor sau cauzelor cel mai frecvent invocate de oameni sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sine și Întărirea unor convingeri, formarea anumitor opinii și atitudini, a discernământului, o concepție științifică despre lume și viață, o solidă armătură filozofică. Transformarea lor În convingeri, În idei călăuzitoare, trebuie să constituie obiectul unei atenții speciale. Or, atitudinea obiectivistă, scientistă sau tehnicistă, indiferentă sau formală, pe care profesorul o imprimă informației prin intermediul metodei de comunicare folosite, prejudiciază Îndeplinirea acestei sarcini esențiale. Unele vor fi semnificațiile formative imprimate cunoștințelor expuse și Însușite de-a gata și altele ale celor obținute prin
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
servitutea, nestatornicia crezului politic, substituirea criteriului estetic cu cel social. "Involuntar, Camil Petrescu afirmă imposibilitatea evaziunii scriitorului din condiția sa"262. În felul lui Camil Petrescu, Monica Lovinescu nu folosește doar metodele vechi de analiză, ci și pe cele noi, scientiste. Autoarea nu aderă pur și simplu la o anumită modă a criticii, preferând să o ia în considerare în măsura în care își dovedește utilitatea. Alegerea metodei potrivite depinde și de natura operei supuse analizei. Unul dintre principalele instrumente de interpretare a literaturii
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
posibil este și licit din punct de vedere etic. Ne aflăm într-o situație problematică care cere să știm ce este posibil din punct de vedere tehnic, să fim din punct de vedere științific pregătiți pentru a combate acea mitologie scientistă, gata să calce în picioare sacralitatea inviolabilă a persoanei și să nege spațiul sacrului. În sfârșit, atenția la nivel formativ și educativ față de dezvoltarea științei (mai ales bio-medicale), nu mai poate fi neglijată de tradiția catolică. Se slujește Evanghelia, slujind
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]