33 matches
-
anii '50, a fenomenului structuralist coincide cu reconfigurarea spațiului intelectual francez marcat de ascensiunea științelor umane, dar și de criza intelectualului angajat (M. Jean-renaud, 1998: 268). Dacă pentru unii cercetători structuralismul ar fi subsumabil postmodernismului, pentru alții viziunea holistă, ambiția scientizării și credința în progresul cunoașterii distonează profund cu individualismul, hedonismul și scepticismul postmodern. În spațiul francez, termenul poststructuralism aplicat de analiștii americani și englezi lui Derrida, Foucault este respins vehement de un T. Todorov (1996: 187) pentru care acest apelativ
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reală, întâlnită fie în abordările interdisciplinare, fie în cazul practicilor divinatorii. Pe de o parte, se constată dorința reprezentanților științei moderne de a se apropia de zona tabuurilor încercând să ofere explicații științifice, iar pe de altă parte, există tendința scientizării divinației prin diferite împrumuturi. Ambele situații se pot traduce prin descoperirea limitelor cunoașterii științifice și printr-un deficit simbolic și de credibilitate (valabil pentru cei ce se îndeletnicesc cu arta prezicerii). De aici rezultă compilații și amestecuri sincretiste între diferite
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o contabilizare exactă a numărului acestora. Existența lor este atestată de reclamele pe care le regăsim în ziare și în alte medii de informare în masă. Ei reprezintă o aripă mai modernistă a acestei tagme și sunt puternic preocupați de scientizarea și impunerea practicii divinatorii ca o preocupare "serioasă". Așadar, prezicătorii se înscriu în două tendințe: o latură tradițională sau, mai bine zis, tradiționalistă, care valorifică obiceiurile și tradițiile moștenite (mediul rural și țiganii), și o latură mai reformatoare, modernă a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
În numele unor reguli generale, principii abstracte, pentru o varietate de principali legitimi având funcții și interese social recunoscute. Actorii Își asumă responsabilitatea de a acționa În conformitate cu legile morale și naturale raționale În societate; ei Își asumă o competență emergentă din scientizarea și raționalizarea societății. În spațiul organizațional, urmărirea intereselor sinelui sau pe cele ale acționarilor devine o chestiune de legitimare socială a intereselor. Dacă, la nivel ideologic, societatea modernă percepe, de exemplu, stima de sine, dezvoltarea profesională sau participarea la conducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de Meyer și Rowan (1991:45) este: „Pe măsură ce reguli instituționale raționalizate apar În domenii de activitate date, organizații formale se constituie și se dezvoltă prin incorporarea acestor reguli ca elemente structurale.” De asemenea, Scott (1992a) a arătat cum raționalizarea și scientizarea asistenței acordate bătrânilor a condus la instituirea organizațiilor formale (case de bătrâni, agenții ale autorității publice), rațională, utilizând inginerii sociale legitime (cum ar fi gerontologia, asistența socială) În acest domeniu. Aceste organizații funcționează În contextul unor definiții sociale, exterioare și
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
blindate metodologic. în urmă cu trei decenii, articole centrate pe influența procedeelor spirituale în terapie erau găzduite doar de Jurnalul de Psihologie Transpersonală, căci prin etichetarea lor ca practici exclusiv religioase, cercetarea acestora ar fi dezonorat orice for științific respectabil. Scientizarea lor s-a produs totuși, datorită inițiativei curajoase a unor cercetători antiprocustieni, printre care profesorul american Herbert Benson, de la Universitatea Harvard ocupă un loc privilegiat. El a înființat la universitatea respectivă Mind Body Institute, care se ocupă de așa numitele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a tarelor sale metodologice. Fluxul de lucrări a continuat nestingherit, cu sporită rigoare științifică, așa încât o pleiadă de personalități medicale și/sau universitare au confirmat că și un studiu empiric, de tipul celui moodian, nu trebuie aruncat peste bord. Concret, scientizarea ascendentă a problematicii în discuție a beneficiat de aportul următoarelor autorități: K. Ring, M. Sabom, B. Greyson, J. Stevenson, N. Bush, M. Morse, J. Audelte, P. Atwater, M.A. Descamps, J. P. Schnetzler, P. van Lommel și mulți alții. Incidența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
frecvent menționată și elogiată de J.J. Rousseau, Diderot și alții. Sensul general, larg, de dezvoltare, formare, „educare în sensul umanizării și moralizării” îl regăsim și în spațiul german. În secolul al XVIII-lea are loc o schimbare și sub aspectul scientizării culturii, ceea ce introduce o nuanță nouă prin dezvoltarea vocabularului științific Literatura constituie fie o parte a științelor, fie unul și același lucru. Termenul litere este folosit la plural pentru tot felul de științe. Însă termenul cel mai specific pentru definiția
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]