33 matches
-
o modalitate managerială precis conturată și riguros structurată ce facilitează exercitarea unor componente ale procesului managerial (Nicolescu, O., coord., 2001) a cărei folosire adecvată are implicații asupra conținutului și eficacității muncii manageriale, conduce la profesionalizarea activității de management și la scientizarea muncii manageriale și determină amplificarea funcționalității organizației (Mihăilescu, N., 2008, p.82). Denumirea metodei - SWOT- reprezintă acronimele expresiilor din limba engleză Strengths (puncte tari / puncte forte), Weaknesses (puncte slabe, slăbiciuni), Opportunities (oportunități, șanse) și Threats (amenințări, pericole). Analiza SWOT este
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
toate naturile; c. contribuie la realizarea unei planificări strategice raționale și generează premisele utilizării parteneriatului în realizarea alianțelor strategice orientate spre rezultate de nivel superior; d. folosirea adecvată a metodelor specific manageriale și a celor de cercetare științifică conduc la scientizarea muncii manageriale, la profesionalizarea activității de management funcționalității organizației. și la amplificarea 5. Punctele forte, punctele slabe, oportunitățile amenințările și direcțiile de acțiune determinate ca urmare a investigării mediului organizațional 5.1. Precizari legate de identificarea problemelor mediului organizațional Problemele
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
C.G. „În spiritul exigențelor actuale ale perfecționării conducerii vieții economico sociale, tovarășul Nicolae Ceaușescu a relevat necesitatea întăriri și perfecționării rolului conducător al partidului și al statului în toate compartimentele societății, a consolidării și diversificării funcțiilor lor, a democratizării și scientizării actului de conducere a societății, a promovării consecvente a principiului legăturii permanente cu masele, cu poporul, a asigurării unei legături cât mai viabile dintre învățământ, cercetare și producție, a întăririi spiritului revoluționar, creator, novator în activitatea fiecărui om al muncii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dar vag definit („dinamismul interior stârnit de opoziția planurilor de rezonanță în care vibrează felul constant de a fi al creatorilor”), termenul „creativitate” numește când personalitatea artistică în acțiune, când puterea de creație, când procesul creativ individual. Prin voința de scientizare a criticii în spirit estetic, C. acționează în convergență cu M. Dragomirescu. Spre deosebire însă de autorul Științei literaturii, el găsește inadecvate clasificările analoage celor din științele naturii: „valorile umane nu pot fi considerate cum ai privi speciile zoologice și
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
operei eminesciene și a literaturii în general. Metodologia lui C., întemeiată pe psihologia și mai ales pe lingvistica modernă, pe gestaltism, pe rezultatele activității naratologice ale Cercului de la Praga, a înscris, cu toate disfuncționalitățile, un moment decisiv în eforturile de scientizare a studiului literaturii. Stilistica lui anticipează și ea perspective noi metode de abordare a textului literar. De folclor, C. a început să se ocupe, ca doctorand vienez, în 1912, la sugestia lui Meyer-Lübke. Trei ani mai târziu, în „Drum drept
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
blindate metodologic. în urmă cu trei decenii, articole centrate pe influența procedeelor spirituale în terapie erau găzduite doar de Jurnalul de Psihologie Transpersonală, căci prin etichetarea lor ca practici exclusiv religioase, cercetarea acestora ar fi dezonorat orice for științific respectabil. Scientizarea lor s-a produs totuși, datorită inițiativei curajoase a unor cercetători antiprocustieni, printre care profesorul american Herbert Benson, de la Universitatea Harvard ocupă un loc privilegiat. El a înființat la universitatea respectivă Mind Body Institute, care se ocupă de așa numitele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a tarelor sale metodologice. Fluxul de lucrări a continuat nestingherit, cu sporită rigoare științifică, așa încât o pleiadă de personalități medicale și/sau universitare au confirmat că și un studiu empiric, de tipul celui moodian, nu trebuie aruncat peste bord. Concret, scientizarea ascendentă a problematicii în discuție a beneficiat de aportul următoarelor autorități: K. Ring, M. Sabom, B. Greyson, J. Stevenson, N. Bush, M. Morse, J. Audelte, P. Atwater, M.A. Descamps, J. P. Schnetzler, P. van Lommel și mulți alții. Incidența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și fenomenalism. Practica metodologică obiectivistă pune accentul pe defilozofarea discursului sociologic, generalizările empirice ce pot avea valoare de lege, formulările precise, integrabile în modele logico-matematice ale fenomenelor sociale, centrarea pe judecăți pur cognitive ce exclud judecățile de valoare și normative, scientizarea discursului sociologic prin urmarea modelului științelor naturii. Din aceste alegeri, sociologii pozitiviști au inițiat principii care le definesc metoda. Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting 5 personalități: Auguste Comte, Vilfredo Pareto, Ferdinand Tönnies, Émile Durkheim și Max Weber. Karl
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]