50 matches
-
de altfel ultima mare bătălie câștigată de Imperiul Roman de Apus. Aetius s-a născut la Durostorum în provincia Moesia Inferior (în prezent Silistra, Bulgaria), în jurul anului 390. Tatăl său a fost Flavius Gaudentius, un cunoscut general roman cu origini scite, iar mama sa, a cărui nume este necunoscut, a fost femeie aristocrată cu origini italiene. Fiind băiat, Aetius a fost înscris în unitatea militară "Protectores Domestici" și apoi ridicat la funcția de "tribuni praetoriani partis militaris". Între 405 și 408
Flavius Aetius () [Corola-website/Science/299089_a_300418]
-
golind (părăsind) tabăra, pace au dat războinicilor sciți. Tovarășii au trecut să-și vindece (aline) rănile tuturor acelora mergând împreună la Molyo Davo hrană (jertfe) ducând lui Zamolxiy. Mare preot Adaneyse. Textul este însoțit în partea stângă de imaginea armatei scite cu explicația ARMOZO SKITO (armata scită), cei doi comandanți, Zurasie și Rosyano sunt prezentați față în față cu explicația ZURASEO LO X ROSIANO SKITO (Zuraseo la hiliarhul Rosiano al sciților), în partea din dreapta este prezentată armata geților, iar călărețul singuratic
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
războinicilor sciți. Tovarășii au trecut să-și vindece (aline) rănile tuturor acelora mergând împreună la Molyo Davo hrană (jertfe) ducând lui Zamolxiy. Mare preot Adaneyse. Textul este însoțit în partea stângă de imaginea armatei scite cu explicația ARMOZO SKITO (armata scită), cei doi comandanți, Zurasie și Rosyano sunt prezentați față în față cu explicația ZURASEO LO X ROSIANO SKITO (Zuraseo la hiliarhul Rosiano al sciților), în partea din dreapta este prezentată armata geților, iar călărețul singuratic din mijlocul plăcii este, îndemânaticul Mongo
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
sapta/sette "șapte", ashta/otto "opt", nava/nove "noua". Savantul și lingvistul olandez Marcus Zuerius van Boxhorn a observat în 1647 unele similitudini între limbile indo-europene și a presupus existența unei limbi primitive comune, pe care el a numit-o scita. A considerat că din această limbă comună provin olandeză, greacă, latină, persana și germană, mai tîrziu adăugînd și limbile slave, baltice și celtice. Foarte important este ca lingvistul olandez a exclus din această familie unele limbi foarte vechi, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
clasică 109, 300, ~ vedica 281, 300, 312 santali 192, 300, 325 sarda 105, 147, 154, 155, 228, 300, 301, 326 satem 120, 153, 164, 241, 310 schimbare lingvistică 32, 35, 36, 38, 49, 64, 65, 69, 70, 137, 147, 355 scita 135, ~o-celtică 136 scitica 136 scots (scots leid) 301 scoțiana (gaidhlig) 146, 161, 258, 301, 331, 333, ~ de Ulster 326 scriere 13, 18, 19, 21, 43, 46, 148, 168, 174, 237-315 passim, ~ abugida 239, 243, 244, ~ alfabeto unificado 241
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
majoritatea etc. ca termen regent sub aspect strict structural, acordul în număr este determinat semantic, fiind impus de forma de plural a „subordonatului”: „O parte din tezaurele ultimei perioade a bronzului carpato-danubian trebuie să fi fost îngropate pe vremea invaziilor scite.” (V. Pârvan) 2. Acordul în persoană Desfășurarea acordului în persoană depinde de realizarea concretă a funcției de subiect. Subiectul simplu, realizat prin substantiv sau pronume nepersonal, impune verbului-predicat (sau verbului-copulativ) forma de persoana a III-a, singular sau plural: „Călugării
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de pădure și este folosit ca arabil. Prutul-râu ce constituie hotarul natural dintre comuna Hudești și Ucraina. Grecii îl numeau Poras sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino Marcelini), iar în limba scită însemna trecătoare (B.P. Hașdeu). Suntem de părere că toponimul este de origine traco-dacă. Puturoasa-teren cu solul sărăturos folosit parțial pentru pășunatul vitelor. Este situat între Dealul Dumbrăvii și Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
descris de o manieră coerentă. Cultu ra și performanța funcționează ca procese în care „nu este totul observat și nu este totul observabil”. Tehnologia, mai permisivă când vine vremea observațiilor și măsurătorilor din punctul de vedere al valorii investițiilor, su scită dispute<footnote S. Chirică, Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Cons ultanță „Studiul Organizării”, București, 1996. footnote> și speculații similare în contextul mai larg al impactului asupra productivității, asupra performanței organizaționale și asupra „bunelor practici
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
Herodot ne-a transmis informațiile cele mai prețioase privind iranienii de nord, în primul rând sciții. Regăsim zeul cerului (Papaios), Mithra (Helios-Apollon), "Ares", zeul războiului, zeița Pământului și Afrodita Ourania (IV, 59). Herodot reproduce o legendă națională despre originea triburilor scite și despre puterea regală (IV, 5 sq.). Mitul se explică prin ideologia tripartită a indo-europenilor, și supraviețuiește în epopeea populară a ossetinilor din Caucaz, descendenți ai sciților și ai alanilor. Istoricul grec afirmă (IV, 59) că sciții nu aveau nici
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
locuim ținuturile Pontului și ale Istrului. ș...ț Și-altarul, care avea culoarea curată a pietrei,/schimbându-și culoarea, roșește, mânjit de sângele curs./ Femeia străină cu facle de nuntă păzește prea-sfintele rituri,/ea-ntrece-n noblețe pe fetele tinere, scite./ Iar ritul cel sacru, rămas din strămoși, cerea ca străinii/să cadă uciși, ei, de spada fecioarei. ș...ț A fost Ifigenia-n frunte, la templu, ani mulți, după rit,/fără de voie-mplinind aste jertfe cumplite.” Ceea ce m-a izbit - iar asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și cât este imaginația lui, nu putem deosebi în cele două ipoteze lansate de autor: a) un han a fost înfrânt cu întreaga lui oaste de către moldoveni și în amintirea acelei bătălii ar fi fost ridicată movila; b) o regină scită, Rabie, a fost ucisă în acest loc, „pe când ieșise cu oastea împotriva sciților așezați în Moldova și a fost îngropată aici de oamenii ei”. Autorul însuși avea rezerve cu privire la misterul ținutului („Ce e adevărat sau minciună în aceasta, nu cutez
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mândră și cu un trecut războinic și revoluționar atât de patetic, nu putu să facă față confruntărilor militare. În 1939, exaltați cum sunt, polonezii atacau călare blindatele germane, ca pe vremea lui Pan Tadeusz. Ei sfârșiră zdrobiți. Cu viclenia lor scită, îi ocupară și rușii, după masacrul odios al ofițerimii poloneze de la Katin. Știu din copilărie cum arată niște soldați polonezi. Acasă, la Urziceni, ni se repartizaseră câțiva. Ședeau toată ziua închiși și fumau și vorbeau bând din erzatzul lor. Într-
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
acestor extatici ar fi „de tip șamanic”, iar pe de altă parte, că proliferarea în tradiția greacă, la sfârșitul perioadei arhaice, a extaticilor cu „comportament șamanic” s-ar datora în bună măsură contactului grecilor cu civilizația tracă și cu cea scită. Aceasta, în primul rând, pentru că „un comportament de acest tip începe să fie atestat la greci odată cu coloniile grecești la malul Mării Negre și nu înainte” (67, p. 188), iar în al doilea rând, pentru că mare parte dintre acești taumaturgi sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rouă: "Cu tot coșmarul de convenții ("luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde", "copila jună" cu părul bălăior ce trece "plaiul dalb" etc.), Bolintineanu figurează aici un mare mit poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-împărat iubește o scită "dulce ca un vis" și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții, de-l va prinde, îl va risipi într-o rouă dulce" (E.S.). Romantismul românesc, prin Bolintineanu, își lărgește peisajul liric prin două forme de relief inspirat instrumenta
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
foarte greu reușești să descoperi ceva urme ale unei realități cunoscute din alte izvoare. Deși ivriții sînt semiți veniți din pustiurile Arabiei pe capul egiptenilor apoi a populațiilor din Ca-naan, ei își născocesc un strămoș mitologic arameu, adică de origine scită care în cîntarul istoriei să tragă greu. După ce familia lui Avram pleacă din orașul Ur al Caldeei și se reîntoarce în Haran, găsim în Geneza ,,12,1 Domnul zice lui Avram: Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
informațiile anticilor privind soliile geților. Oastea geților era condusă de priceputul Gilozimo. Dragă mamă, lasă pe Roni, să meargă cu noi și să ne înso- țească cu deosebitele lui cîntece într-o mică solie getă a scumpului Cozon la ce-tatea scită Gramio. Cînd vom intra în micul teritoriu al acestui neam leneș și vic- lean, le vom striga acestor supuși ai locului, că noi puternicii sosim! Apoi cu mici înflăcărări, vor spune cu măsură durerea lor. Să cerceteze bătrînii și apoi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
șesul Prutului, Între Vama Albița și localitatea Râșești se află movila Răbâia care datează din vremea sciților. Este un moment enigmatic, situat la 17 km nord-est de orașul Huși. Potrivit unei legende, numele i-ar veni de la o căpetenie feminină scită pe care o chema Răbâia - personaj care ar fi fost Îngropată aici. Prima mențiune despre Movila Răbâia apare În „Documente moldovenești Înainte de Ștefan cel Mare”, de M. Costăchescu, vol. I, Iași, 1931, p. 121. 2) Prin zona Drânceni (10 Km
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
lui Baboi și a lui Sclipici, caricaturi ale lui C. A. Rosetti și Ion Brătianu. B. P. HASDEU Descendent cu sânge amestecat al unei familii de boieri basarabeni, B. P. Hasdeu (1838-1907) e o expresie puternică și bizară a zonei scite. Omul s-a ilustrat în multiple ramuri ale culturii, chiar și în poezie, care este totuși laturea cea mai slabă. Ar fi voit să scrie: O poezie neagră, o poezie dură, O poezie de granit... dar pretenția de umor crud
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Enigel). Cu lot coșmarul de convenții („luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde”, „copila jună” cu părul bălăior ce trece „plaiul dalb” etc.) Bolintineanu figurează aici un mare mic poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-Împărat iubește o scită „dulce ca un vis” și ursita rea i-a prezis că soarele dimineții, de-l va prinde, Îl va risipi Într-o rouă dulce. Ceea ce se și Întîmplă: „Pe un drum de piatră domnul Își repede Sprintenu-i fugar; Dupe-un vîrf
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Domnul s-a-nrouat!” Motivația lirică e discretă. Bolintineanu, atît de guraliv În alte poeme, nu introduce explicații inutile: o vagă sugestie despre existența nocturnă a lui Lero-Împărat și cruzimea destinului, iubirea fatală Între două ființe din tărîmuri diferite, dorința imprudentă a scitei de a forța o lege misterioasă și atît... Însă demonstrația lirică s-a făcut, mica tragedie este plină de semnificații vaste. Dacă poezia este un mod de a te situa față de realitate, observăm că, În cazul Bolintineanu, poezia oferă (În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fie opera unică a lui Dionisie cel Mic”. Este posibil ca antologia să fi fost începută cu ocazia venirii la Roma a călugărilor "sciți" pentru ca în 533, ea să fie definitivată și Papa Ioan al II - lea să aprobe formula scită. În ceea ce privește susținerea ortodoxiei împotriva monofizismului și nestorianismului, precum și alertarea generală împotriva rătăcirilor și căutarea soluțiilor ortodoxe, călugării "sciți" au adus o contribuție remarcabilă, lor alăturându-se Dionisie Smeritul, atât prin traducerile latine din autori răsăriteni ireproșabili doctrinar, cât
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în consimt]mânt. Exemplul este cel al unui b]rbat care vede o femeie, iar „concupiscenta să se trezește; mintea să ispitit] de dorință carnal] și incitat] de dorință primar], dar care controleaz] aceast] tânjire lasciv] prin puterea temper]rii” (Scito Teipsum, capitolul 2), primind astfel recompensă de a asculta porunca lui Dumnezeu (probabil cea de-a noua: S] nu râvnești la femeia aproapelui ț]u). Aceast] perspectiv], susținut] de Anselm și de Abélard - și mai tarziu adoptat], partial sau total
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
purificat de orice alterări introduse de secte sau de călugării dizidenți. Acum canonul a fost completat și încheiat definitiv. Avântul dat de Aśoka misionarismului a continuat în secolele următoare, în ciuda persecuțiilor începute de succesorii dinastiei Maurya și de invaziile populațiilor scite. Persecuțiile îndreptate împotriva adepților buddhiști din perioada de domnie a regelui Pushyamitra (aprox. 183147 î. Hr.) au cunoscut, cu siguranță, o mică amploare. Din Kașmir, buddhismul s-a răspândit în Iranul Oriental și prin Asia Centrală a ajuns până în China (sec. I d
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
t, „Soarexe "Soare" Strălucitor”. 2) Stribogúxe "Stribogu^": este posibil ca și acesta să provină tot din lumea iraniană; ar putea deci să reprezinte o zeitate iraniană *strșbaăa, „mare zeu”. 3) Mokoș¹xe " Mokoși^": această divinitate ar fi putut veni, pe filieră scită, din cultura indiană; este, Într-adevăr, posibilă o apropiere de demonul indian Makhásxe "Makhás" (nu se poate Însă exclude posibilitatea unei derivări directe dintr-un demon iranian analog, dar neatestat). În folclorul rus exista, până Într-o perioadă târzie, un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prejudiciau interesele, ci ca o chestiune de principiu. Istoria europeană, constatau mulți observatori, făcuse o buclă. În secolul XXI, ca și În secolul al XVIII-lea, Rusia era și În Europa, și În afara ei: nation d’Europe după Montesquieu, „sălbăticie scită” pentru Gibbon. Pentru ruși, Occidentul a rămas ce era de veacuri: un obiect contradictoriu de atracție și repulsie, de admirație și resentiment. Conducătorii, dar și populația Rusiei rămâneau extrem de sensibili la opiniile din exterior, manifestând În același timp o suspiciune
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]