166 matches
-
spus, Sfinții Trei Ierarhi sunt cei mai mari tâlcuitori ai cuvintelor Sfintelor Scripturi. Ei au lăsat o uriașă operă de elită a literaturii patristice universale. Ei sunt dascălii teologilor, florile gândirii creștine din veacul de aur al Bisericii, biciuitorii societății sclavagiste, întemeietorii pedagogiei creștine și ai filocaliei... Câteva aprecieri și referințe la adresa activității lor teologice și spiritual - duhovnicești Sfinții Trei Ierarhi: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur (Hrisostom) și Sfântul Grigorie de Nazianz (Teologul) sunt cinstți, pomeniți și
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
cazul modelului preventiv, pedeapsa nu este gradată în funcție de gravitatea faptelor comise, ci în funcție de scopurile politice ale statului. Potrivit unor autori, toate orânduirile politice au tendința de a stabili sisteme sancționatoare care să corespundă propriilor relații de producție: într-o economie sclavagistă, mecanismele punitive au rolul de a procura mână de lucru suplimentară, ducând la constituirea unei sclavii "civile" alături de cea asigurată prin războaie sau comerț; în perioada feudală se înmulțesc brusc pedepsele corporale, corpul fiind în majoritatea cazurilor singurul bun accesibil
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
îndoială un alt sector al vieții medievale în care să fi acționat oroarea de inovații cu mai multă forță antiprogresistă decât cel tehnic"549. În aceste condiții, moneda metalică a jucat un rol secundar, asemănător cu cel jucat în economiile sclavagiste. În aceeași lucrare 550, Jacques le Goff atinge și problema poziției bisericii față de monedă și rolul pe care trebuie să-l joace banii în economie. Este vorba despre foarte cunoscuta și dezbătuta problemă a cametei și de aici a dimensiunilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ideea evoluției lipsite de progres; Emile Durkhiem, ce explică mecanismele schimbării sociale prin solidaritatea mecanică și organică și care consideră că schimbarea are un caracter natural, implacabil (Durkheim, 2001); Karl Marx ce vorbește despre cele cinci stadii comuna primitivă, orânduirea sclavagistă, feudală, capitalistă și socialistă; Max Weber autorul unei teorii de asemenea clasice, dar care respinge evoluționismul pune la baza schimbării sociale fenomenul raționalizării (Ungureanu, 1990, Ungureanu, Constantinescu, 1985, Nisbet, 1967). Tot de sorginte evoluționistă sunt și teoriile antropologice ale schimbării
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
altă dată, cu ’A> (Is 63,16)239. Transferarea lui cu „răscumpărător” se inspiră din soluția de traducere a Septuagintei și apoi a Vulgatei, care au ales să-l „incultureze”, efectuând un transfer de sens inteligibil pentru oamenii din societățile sclavagiste dezvoltate: în grecește, lýtron este prețul de răscumpărare pentru sclavi. Astăzi, mai ales pentru creștini, „Răscumpărător” e perceput că sinonim cu „Mântuitor”, ambele fiindu-i des aplicate lui Hristos în Noul Testament. De aici și fluctuația constatată în traducerile românești. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ciumă neagră redusese populația Europei Occidentale la aproape o treime, nobilii s-au confruntat cu mari dificultăți În Încercarea de a atrage șerbi În condiții favorabile, deoarece aceștia puteau fugi acum foarte ușor pe pământurile celor răpuși de boală. Statele sclavagiste cu frontiere deschise au fost dintotdeauna vulnerabile din acest punct de vedere. Înainte de războiul civil, În Statele Unite, sclavii fugari puteau merge În Nord, În Canada sau În „statele libere” din Vest. În Rusia, majoritatea decretelor țariste aveau drept obiect șerbii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu sunt încălcate printr-un „nou mod de a gândi”, se produc catastrofe de proporții. Istoria omenirii a avut parte de numeroase asemenea mari nenorociri cauzate de încremenirile în viziuni dogmatice despre realitate: prăbușirea Imperiului Roman din cauza cantonării în realitatea sclavagistă, prăbușirea monarhiei franceze din pricina fixației în realitatea feudal-nobiliară etc. Între anii 1980 și 2000 s-a evitat o asemenea catastrofă datorită „ieșirii din paradigmă” și „gândirii dincolo de realitatea dată”, la care au contribuit mai multe personalități din cultura și civilizația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu ceea ce ar dori alții să audă. Astfel, la un moment dat, politizând puțin, vorbea despre cele cinci orânduiri bazate pe exploatare care au generat nu știu ce fenomen. Noaptea, în somn, când mi-am amintit fraza, am început să număr: primitivă, sclavagistă, feudală, capitalistă și, de fiecare dată, ajungeam direct în socialism. Zadarnic știam că emisiunea este programată după-amiază, pentru că nu a mai fost loc de somn, iar dimineață, când a apărut omul de la fonotecă, eu așteptam de mult. Am tăiat cele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
formează conținutul sentimental și moral al acelui curent care s-a numit poporanism și care a apărut numai acolo unde țărănimea forma aproape tot poporul, și totuși era ținută în lanțuri și în întuneric, în Rusia și în România, țări sclavagiste și analfabete, această stare de suflet va fi, și ea, un lucru al trecutului, odată cu dispariția cauzei care o producea.” Așa cum observa G. Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ca mișcare literară p. contribuie la difuzarea și
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
câtorva teorii care acordă un loc special factorilor externi ce determină comportamentul sistemului la nivelul posibilului său acțional. Teoria societății tributale (Stahl, 1980). Societățile preindustriale sunt caracterizate, în principal, prin două mari tipuri de organizare a producției private (de tip sclavagist sau feudal) sau pe baza „tributului”. Finalitatea generală a tuturor acestor tipuri de organizare este preluarea de la producători a plusprodusului de către o clasă sau o colectivitate exploatatoare. Modalitățile prin care se realizează exploatarea unei populații, conform teoriei lui Marx, depind
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condiții ale procesului de producție, inclusiv de condițiile naturale. Ele depind, cu alte cuvinte, de posibilitățile existente de exploatare. Un proces de producție care are loc fragmentat, individual tinde să genereze forme variate de proprietate privată asupra mijloacelor de producție (sclavagistă sau feudală) ca instrument al exploatării. Este cazul agriculturii bazate pe „apa de ploaie”, tipică pentru Europa. Aici, fiecare agricultor își organizează singur procesul de producție. Elitele, care beneficiază de plusprodus, nu se amestecă în general în organizarea procesului productiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evenimente este cel mai evident, părând să aibă consecințe distincte asupra evenimentelor ulterioare. Dinamica în timp a acestor societăți îi pare observatorului foarte zbuciumată, plină de evenimente-surpriză care, din cauza contribuției lor cauzative apreciabile, dau istoriei înseși un caracter impredictibil. Societățile sclavagiste și feudale europene sunt tipice pentru o asemenea istorie extrem de zbuciumată. Mai trebuie să considerăm o componentă importantă care dă istoriei acestor societăți un caracter specific. Proprietatea privată a pulverizat procesul economic. În plus, nivelul rudimentar al forțelor de producție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ceva mai particulară. Dezvoltarea socială se referă la procesul prin care o anumită formă de organizare socială își realizează potențele, se maturizează. În acest sens, se poate vorbi despre dezvoltarea sclavagismului, avându-se în vedere procesul prin care de la relații sclavagiste de producție embrionare se cristalizează forme complexe de organizare socială. În conceptul de dezvoltare socială nu este inclus, cel puțin nu în mod explicit, un criteriu de valoare. Dezvoltarea unei forme de organizare poate fi, din punct de vedere uman
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
efectiv un plus de cunoaștere. Apariția parlamentarismului este un progres în plan politic, deoarece această formă este rațională, în acord cu natura liberă și egală a omului. Arderea însă a cărților lui Rousseau în America și răspândirea aici a sistemului sclavagist reprezintă un regres, deoarece ele au loc împotriva rațiunii. Revoluția Franceză, în general, reprezintă un progres, în calitatea ei de triumf al rațiunii împotriva vechilor orânduieli neraționale (Harris, 1968). Poate că exprimarea cea mai clară a acestei viziuni asupra progresului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acum, doresc să răspund la o Întrebare la care din lipsă de timp data trecută nu am răspuns și care suna cam așa. - „Dece oameni vorbesc În mai multe feluri de exprimare...?” Ei bine... În mileniul 2 Înainte de Hristos, Statul Sclavagist Babilon, care ajunsese la un grad avansat de cultură materială și spirituală, au hotărât să construiască un turn cu scări spirale care să fie Înalt până la cer pentru a sta de vorbă cu Dumnezeu...! Acesta Însă temându-se, a hotărât
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu a putut stabili cu exactitate numărul lor, fiind descoperite În timpul nivelării platformei unde au fost turnate betoanele...! Pentruca platforma să ajungă la nivelul proiectat, umplutura de pămând a fost adusă cu roaba de la mare distanță În condiții de muncă sclavagistă iar uneori ploaia făcea terenul impracticabil, În timp ce pământul de umplutură a fost compactat manual...! Dacă doriți, pot să mai dau unele amănunte...!” În linii generale, ofițerul de miliție cunoștea condițiile imposibile În care se putea executa cu mișloace manuale o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
staul: cu capu-ntre urechi și mințile goale de orice gând. Ce-ați putea voi pricepe din tabelul lui Mendeleev, din aria laterală a unei piramide, din fotosinteză, din subordonata subiectivă, din mai-mult-ca-perfectul verbelor franțuzești ori din organizarea socială a perioadei sclavagiste? Nimic! Și nici nu vă chinuie neliniștea că n-ați Înțeles. Pe când dacă vii frumușel În vacanță la școliță, Înveți fără să vrei niște lucruri. Atunci când dai cu sapa pe lotul școlar, când vopsești prin clase pereții pe care tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pot contribui la creșterea nevoii de realizare doar dacă sunt realizate în stadiile timpurii ale dezvoltării. Valorile și atitudinile religioase ale părinților sunt factorii care determină direct nivelul nevoii de realizare, în timp ce alți factori acționează indirect: conformația, structura familiei, sistemul sclavagist, statutul ocupațional al părinților, clima. Metoda de măsurare a motivației propusă de McClelland (1951, în McClelland (ed.) 1955), testul aperceptiv tematic, este un test proiectiv, care dezvoltă instrumentul elaborat de Murray, Thematic Apperception Test. Analiza și interpretarea povestirilor pe care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cuprinse între tartajele cărțoaielor neobositului cercetător, pentru a oferi cititorilor - nu doar celor obișnuiți cu năravul lui - într-un alt chip, imaginea de sfârșit de Ev Mediu a unor stări de lucruri cu dublu sens de mișcare: dinspre epoca numită sclavagistă, către cea supranumită Modernă. Contemporană, într-o anume măsură. Dar eu mai cred că Vasile Ilucă nu și-a dat seama, din capul locului, ce mare ispită - cu ce primejdii, adică - avea s ă se dovedească a fi acea idee
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
patriarhale de peste veacuri nu au selectat-o pentru a o înmănunchea în „Vechiul Testament”, dar esența ei se regăsește în Apocalipsa și chiar în retorica preoțimii contemporane. Cred că a fost scrisă în aceeași perioadă cu componentele Bibliei, într-o epocă sclavagistă - epoca turmelor de oi, de porcine și de vite dar și a jivinelor sălbatice care se hrăneau după legea speciilor „Fiecare supraviețuiește suprimând pe alta mai neajutorată!” Mesajele acelor scribi ce pretind că au vorbit cu Dumnezeu folosesc ca mijloc
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93046]
-
spre el, continuând să zâmbesc. Vă mulțumesc foarte mult ! — Dar foștii tăi stăpâni nu-ți dădeau liber în weekend ? Eddie pare uluit. — Păi, nu, spun cu toată sinceritatea. Nu prea. — Din ce spui, mi se pare că erau niște adevărați sclavagiști ! Vei vedea că noi suntem mult mai rezonabili ! Zâmbește larg. Așa, acum am să te las singură puțin timp, ca să apuci să citești cu atenție documentul înainte de a-l semna. — L-am citit deja în mare... Amuțesc în clipa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
solicitanții de forță de muncă, în calitate de cumpărători (cerere), care oferă pentru acesta un anumit preț (salariu și alte drepturi bănești). „În economia modernă - remarca Raymond Barre - forța de muncă manuală sau intelectuală este, contrar celor ce se întâmplau sub regimul sclavagist sau feudalist, în mod juridic la dispoziția celor care o furnizează. Ea este oferită patronilor care o cer, prin mijlocirea unei remunerații (salariul).” În acest context, factorul muncă trebuie analizate atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Ea știe că are ,,toane’’ și-și avertizează slugile să țină seama de ele: amenință cu bătaia și cu poliția, adică cu îndoita constrângere nedreaptă constrângere nedreaptă, a timpurilor în care neofeudalitatea fanariotă depășise asprimea feudală, reeditând parcă brutalitatea regimului sclavagist. Acrivița este o femeie cu ,,ifos’’ ciocoiesc, stă ,,tot posacă și ncruntată’’, ca unii stăpânitori tirani din trecutul nostru medieval, nu se lasă îmbunată și sărutată de soțul ei care o adoră, sau simulează drăgălășenia ca să-și căpătuiască frații și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
introducând și un principiu de diviziune socială a muncii Între triburile de agricultori și cele de crescători de animale). Cum se realizau Însă aceste activități productive? Folosind, cel puțin, modul european de evoluție a societăților omenești, ne amintim că antichitatea (sclavagistă) Își concentra Întreaga activitate productivă În cadrul gospodăriilor familiale (termenul grecesc oikos desemnând gospodăria și, de aici, gospodărire și, deci, Înglobând toată „administrarea” bunurilor și activitățile de producție, distribuția, consumul, regulile socioculturale de viață ale gospodăriei și gospodăririi etc.). Cine dorește
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
unei crize eliberatoare pentru catolici), el definea idealul unei "noi creștinătăți", organizarea societății inspirată din creștinism. În felul acesta, el propovăduia prioritatea persoanei față de Statul văzut ca un amsablu de mijloace și nimic mai mult, într-un moment cînd sistemele "sclavagiste" totalitare se impuneau în Europa (tema a fost reluată după război în Omul și Statul, 1953), prioritatea moralei asupra politicii, a muncii asupra capitalului, mergînd pe linia catolicismului social. El critica fără milă "sistemul conformist" și vorbea de "dezordinea radicală
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]