51 matches
-
-mi veni inima la loc! Mă miram eu, să văd ,,drac mort sau țigan călcat de roata căruții”! Îți stă bine așa neam prost, cum ești. Nu te mai osteni să te schimbi, că mă băgaseși la idei. Ce sunt sclifoselile alea pe capul tău? Spune-i lui nea Gheorghe, ce ți-am zis eu. Ție nu-ți stă bine gentlemen, fiindcă ai fi unul fals. Eu te vreau așa original cum ești tu de când te știu. - Mersi Marghiolițo! Mă ajutași
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
se întinde partitura unei orchestre care, cu cît cîntă mai fals, cu atît gîdilă mai dulce timpanele unei populații cu vocația manelei. 9 august Mai ceva decît boala vacii nebune, decît epidemia de Andrele și Cristi, decît inevitabilul deci, e sclifoseala numelor terminate în iu. De-ar fi doar sclifoseală... Intru în expoziția junelui Piticariu și, dîndu-i mîna crudului debutant, îl rog (ca o severă "domnișoară Cucu") să-și pronunțe numele. Întîi e crispat-surprins, apoi zîmbește și mi se explică: Știu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai fals, cu atît gîdilă mai dulce timpanele unei populații cu vocația manelei. 9 august Mai ceva decît boala vacii nebune, decît epidemia de Andrele și Cristi, decît inevitabilul deci, e sclifoseala numelor terminate în iu. De-ar fi doar sclifoseală... Intru în expoziția junelui Piticariu și, dîndu-i mîna crudului debutant, îl rog (ca o severă "domnișoară Cucu") să-și pronunțe numele. Întîi e crispat-surprins, apoi zîmbește și mi se explică: Știu ce vreți... în școală mai toți îmi ziceau Piticaríu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe bani sînt eu! Tu ești aici ca să încasezi banii și nimic mai mult. E clar? Octav: Clar, stăpîne... Matei: Așa că aici ești și patron, și vînzător, și hamal. Bani să iasă. Octav: Clar! Matei: Și mai termină cu toate sclifoselile, cu tînguirile și văicărelile! Filosoficale și politicale la academie, în parlament, la guvern... Aici se face comerț! Octav: Păi am spus eu altfel?! Matei: Lasă că știu eu ce gîndești! Octav: Nea Matei, matale ai venit aici să faci inventarul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-și lege bine cravata”), chiar dacă mai târziu, În Roșu și negru, părerile se nuanțează. Un autor puțin cunoscut, Eugène Ronteix, scrie la 1829 În Manual pentru un Fashionable sau Ghidul Elegantului, neuitând să exclame, Încă de la Început, cu o mică sclifoseală englezească: „Goddam, Îl vedeți pe acest monstru de trândăveală, Înalt sau scund, gras ori slab? Făptură de sex Îndoielnic, Împopoțonată cu cele mai ridicole veșminte, cu părul lung și zbârlit ca niște coarne. O cravată enormă, un aer tâmp, un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ridică și Își Îngrijește rănile. După Byron, după Brummell - cei doi mari ironici atât de diferiți, dar exercitând o influență poate egală -, cine ar mai fi crezut În forța bătrânei moralități anglicane? Ei bine, ea nu mai exista! Dar acea sclifoseală ipocrită, de neclintit, veșnică a mai Învins o dată. Drăgălașa fantezie nu are decât să-și azvârle sângele cu esență de trandafiri până la cer. Ea va muri din cauza naturii Îndârjite a acestui popor cu o Înrădăcinare de neîmblânzit, a absenței acelor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
spirit mai profundă, mai gravă. Mai întâi, poza teribilismului stă pe o ambivalență, care îi va întovărăși mai toate ipostazele insurgențelor: demascare, dezvăluire ironică / autoironică, dar și restituire a unui lirism proaspăt, epurat de zgura strălucitoare a convențiilor și a sclifoselilor stilistice. Poetica originară a lui D. nu e aceea a tiflei sterilizante, ci a demistificării în numele unei estetici a vitalului. Drama lui este de a fi căzut într-un veac impropriu elanurilor viguroase, pure. Nu atât romantismul ca atitudine literară
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
ca un felinar. Până și plictiseala prânzului Neculai o suporta în altfel decât noi : mânca hâlpav și nu se sătura nicicând. Pesemne porțiile pe care i le hărăzea bunica nu erau pe măsura lui. Noi, în schimb, numai cu multe sclifoseli izbuteam să isprăvim corvoada asta. Marea patimă a lui Neculai era însă goana după câinii hoinari. îndată ce zărea vreunul, scăpa din mâini coarba fântânii iar ciutura pornea ca un glonț în gol. Fâșcâind și chiuind, Neculai țâșnea, zvârlind cu tot
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ficați. „Nu mai există azi boieri”, mormăise el. „Toți oamenii e egali.” Șovăise puțin Înainte să zică e În loc de sunt, dar Își făcuse la repezeală socoteala că s-ar fi dovedit Încă și mai boier dacă ar fi vorbit cu sclifoseli de oraș. Vieru, după ce-și terminase strachina și râgâia de sătul, se apucase să spună către ceilalți, care Încă lipăiau cu lingurile de lemn prin fiertură: „Bă, fraților, de ce Îmi amintește mie coleașa asta de taurul Oțel?!”. „Păi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dacă tu nu dorești, n-am să le scriu nimic. — Cât vrei pentru fundație? — N-am stabilit încă. Până acum am întocmit doar normele și regulamentul. — Pot să te întreb cum se va numi această fundație, doamnă Guggenheim? Fondul pentru sclifoselile lui Susan și Sandra? — Se va numi Fundația Leon Levy, în onoarea tatălui tău. Dacă tu n-ai făcut nimic în onoarea lui, trebuie să fac eu ceva. Premiile vor comemora memoria acestui mare om. — Înțeleg. Cu alte cuvinte, vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ai unei inutile munci de verificare... De atâta amar de vreme de când se moare, viul a căpătat probabil obișnuința de a muri; fără de care nu s-ar explica de ce o insectă sau o rozătoare și chiar omul, ajung, după câteva sclifoseli, să crape atât de demn. X mă insultă. Sunt gata să-l pălmuiesc. După ce mă gândesc, renunț. Cine sunt? Care e adevăratul meu eu: cel care ripostează sau cel care se retrage? Prima mea reacție e întotdeauna energică; următoarea, moale
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fugit? Vecin 4: A sărit printr-un geam închis. Vecin 1: Copil idiot! Puștan înfumurat! Golan de bani gata! Maria: Cum îți permiți să ne insulți copilul! Cum de-ți permiți una ca asta?! Vecin 1: Ia mai terminați cu sclifoselile astea! O face pe eroul! Ce-nseamnă asta să fugă pe geam?! Ce, nu putea să plece pur și simplu? Nu, dumnealui fuge! Evadează! Ca să strice tot ce-am făcut pînă acum. Foarte bine. Rămînem aici. (împreună cu ceilalți vecini, se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe bani sînt eu! Tu ești aici ca să încasezi banii și nimic mai mult. E clar? Octav: Clar, stăpîne... Matei: Așa că aici ești și patron, și vînzător, și hamal. Bani să iasă. Octav: Clar! Matei: Și mai termină cu toate sclifoselile, cu tînguirile și văicărelile! Filosoficale și politicale la academie, în parlament, la guvern... Aici se face comerț! Octav: Păi am spus eu altfel?! Matei: Lasă că știu eu ce gîndești! Octav: Nea Matei, matale ai venit aici să faci inventarul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pântec... E mai bine de el... Nici nu simte nimic... E ca și când ai călca o frunză... n-o doare... și-o scapi de viscolul iernii... (Plânge) MOȘUL: Dacă plângi, înseamnă că-ți pare rău de ce era să faci... Astea sunt sclifoseli de cucoană... Dacă erai țarancă, nu te-apucau nabădăile... Te-ai coconit pe-acolo... pe la Bălcești. Tot ce e de la Dumnezeu trebuie să trăiască... IRINA: Atunci dumneata, de ce mori? MOȘUL: Eu am trăit destul...98 Întrebările fundamentale găsesc aici răspunsuri
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
îi spusese și ei, și să aibă parte de experiența cu drumețitul pe care tot restul lumii o încercase, numai ei nu avuseseră timp, fiind prea ocupați cu munca lor la Jugomax. Era convins că o lună de viață fără sclifoseli avea să-i prindă bine lui Nieve. Ea, în schimb, nu vedea de ce. Îi reaminti că deja făcuse figura cu drumețitul în tinerețe, cu Darcey, iar el ar trebui s-o cunoască destul de bine ca să știe că nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mai sinceră ospitalitate. Farul din Ballobar nu-l mai exclude cu regularitate. Elita Parnasului Îi iese hotărât și În goana mare În Întâmpinare. Orgolios, contele Își aduce protejatul la curte. Onoruri și soaréle. Jovellanos, sărută-l pe frunte. Atari binemeritate sclifoseli nu ne vor Îndepărta de momentul tihnit pe care ni l-am propus pentru această lovitură. Oricât de ciudat ar părea, nimeni nu a dat atenție până acum celei mai pregnante trăsături a Morarului, modul natural În care stăpânea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
monologheze. Prima oară când a venit la el era îmbrăcată simplu: un pulovăr alb și un sarafan bleumarin, transformat dintr-o rochie mai veche, dar n-ar fi admis asta nici în ruptul capului. Și le-a scos simplu, fără sclifoseli și i s-a dăruit cu o ardoare timidă, care nu era decât mândrie. Câteva nopți a dormit la el și îl privea intens cu ochi mari și negri, dându-și mereu pe spate pletele și mai negre, dar fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să fie totul clar și fără echivoc. Domnul Ionescu o măsurase atent, zâmbise cu înțelepciune și o aprobase plin de elan: — Ai dreptate, și eu cred la fel! Mai bine e să trăiești în pre zent, normal! Trecutu-i o sclifoseală fără sens, o inactualitate care ne complică inutil traiul! Un chix! Mă bucur că gândim la fel! Apoi se pornise să peroreze despre preocupările lui. Domnul Ionescu era inginer și avea multiple preocupări profesionale. O copleșise cu multilateralitatea lui. Cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un număr de înmatriculare mâzgălit în semne ciudate, a intrat pe poartă, legănându-se, precum Chitul mării, pe valuri și scârțâind strepezit, fiindcă, deși se ținea bine, cum se ține, sub sulimanuri, o cucoană mai trecută, totul era numai o sclifoseală: se vedea că, pe la articulații, o prindeau sărăturile bătrâneții. Abia aici, în curtea largă, s-a dat jos de pe canapeaua din spate și cel de al treilea necunoscut, care avea plete crețe, o față cam ascuțită și oleacă de bot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
el Îl interesau țiganii și copiii străzii, sărăcia extremă. Pe Leac, emigranții și porcii de la guvernare. Andreea Îi era alături. Florin părea dispus să discute unele probleme și-mi susținea fără rezerve ateismul, tot din oroare pentru orice gen de sclifoseală filosofică. Numai pe Cătă Îl durea, În continuare, fix În cur. Dar ne era alături. Academic și fără patetisme. El ne-a articulat revolta. Și tot el e responsabil de tranziția ușoară, diluată de artă, pe care a străbătut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ipoteza existenței lui Dumnezeu. După ce alesesem nerușinarea, am renunțat să mai păstrez În mine acel grăunte mistic, de teamă că m-ar fi putut dezechilibra la un moment dat, aruncându-mă Într-un soi de zbatere metafizică de prost gust. Sclifoseală filosofică, cum zicea Florin, companionul meu În ale ateismului. Deși pe mine o altă coerență mă interesa: nu cea care ținea de o anume integritate ideologică, ci una care ar fi avut eficiență curativă. Nu-mi puteam permite, ca să spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
faguri, ideile fixe, răstignite pe moțul curcilor în derivă, toate, absolut toate, auster și integru, le împodobeam în litere, spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile oricăror capricii, sclifoseli, garagațe... Cui i-e frică de ștampile (Fișă pentru Romanțul poștal) Transcriu ca-ntr-un delir! Ștampile de complezență, ștampile ale poștei balneare, ștampile de carantină, ștampile poștale „Paquebot“, ștampile poștale „Ancora“, ștampile poștale „Arc de cerc“, ștampile poștale concentrice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
determinantul adverbial a pierdut nu numai valoarea sa intrinsecă, ci și pe aceea a compusului de bază: rezultatul din limba receptoare este un substantiv, iar conversiunea dovedește că sensurile reale ale constituenților sintagmei au fost ignorate: rom. ghionghionea ~ ghiunghiunea "fandoseală, sclifoseală" < tc. gün güne [uymaz] "schimbător, variabil", literal "care nu se potrivește, care se schimbă de la o zi la alta" (gün güne "de la o zi la alta" [locuțiune adverbială, interpretabilă și ca adverb compus; gün "zi"], uymaz "care se schimbă, neconcordant
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se extrage un colorant natural"; 2. "preparat de antimoniu utilizat în medicină; oxid de antimoniu sulfurat, chermes (mineral)" < tc. kırmız [böceği] "idem (1)", respectiv [maden] kırmız "idem (2)" (kırmız "colorant natural roșu", böcek "insectă", maden "mineral"); rom. ghionghionea ~ ghiunghiunea "fandoseală, sclifoseală" < tc. (loc. adj.) gün güne [uymaz] "schimbător, variabil" (uymaz "care nu se potrivește, care se schimbă", gün "zi", gün güne "de la o zi la alta"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
picioarele goale în râul care o chema. Fata voia dragoste. Vreau dragoste, striga ea. Vreau dragoste". Fără falsă pudoare, ea se dăruiește cu o naivitate puțin sălbatică și primitivă: Dacă mă iei de nevastă, îți dau buzele mele". Cochetăria și sclifoseala îi sunt străine: "Ai sosit, soarta mi te-a adus. Vino în brațele mele, vino să-ți dau mierea gurii mele"*. Aceasta este dragoste, nu libertinaj; e un sentiment simplu, foarte blând, foarte tandru, puțin trist, nici mistic, nici visător
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]